Restaurantul Insuliţa (II)

TIPĂREȘTE

Am ales să scriu mai degrabă un nou articol, decât un ecou la cel publicat acum doi ani, pentru că de data asta impresiile au fost chiar mai bune și merită o mărire de notă.

Așadar, în ultima seară a scurtei vizite din week-end-ul trecut la Tulcea, am ales să revenim într-o formulă care a cuprins aproape aceleași personaje, tot la Insulița.

Am fost tot pentru cină, așadar se poate spune că e chiar o bună comparație - practic toate condițiile au fost asemănătoare.

Acum am ales un ponton plutitor, pe partea dinspre lac, pentru a ne așeza la masă. Copilașul ar fi preferat să stăm în imediata vecinătate a locului de joacă pentru copii (despre care nu știu să spun dacă exista acum doi ani - dar pot spune că acum este și e chiar foarte solicitat; doar că accesul piticilor se plătește, dar nu foarte mult. E un mod de a feri locul de o ruină prematură), dar zona cu mese adiacentă acestuia era deja plină de mese cu părinți care se doreau a fi aproape de odraslele jucăușe.

Dacă se ignoră senzația de mișcare permanentă, specifică acestui loc, e chiar plăcut. Mai ales că beneficiază de o priveliște superbă asupra lacului și a orașului, frumos luminat noaptea.

Bun, să revin la masa noastră, că de aia am mersa acolo: de data asta chiar am fost răsfățați, ne-a servit un ospătar care a fost ajutat și de un picolo eficient, astfel că am așteptat foarte puțin, în comparație cu data anterioară, atât luarea comenzii, cât mai ales pregătirea mâncării. E drept, acum n-aveau niciun eveniment, dar era cam la fel de multă lume la mese.

Și cum la vizita asta n-am mai avut ocazia să gustăm pește la celelalte mese, eu am ales o saramură de crap (cu mămăliguță aurie și un mujdei de usturoi asortat cu un ardei iute - murat, din păcate, deși e deja plin de cei proaspeți prin piețe, dar din fericire foarte bun la gust), iubi ceva șalău la grătar, iar mami și nepoțica au luat ceva cașcaval pane cu cartofi prăjiți iar amicul meu din Tulcea, tot o saramură de crap. De băut - o carafă de vin și ape minerale pentru fete.

Așa cum am spus, după ce ni s-a luat comanda, am primit băuturile, iar când a fost gata, mâncarea a venit toată odată (adusă de cei doi despre care spuneam mai sus) și servită frumos fiecărui mesean.

Ne-am simțit excelent și dacă mai trec pe acolo, sigur mai dau pe la ei, și îl voi recomanda tuturor prietenilor.

PS spre uimirea mea, nici țânțari n-au fost prea mulți. Încă un plus, foarte binevenit! deși cu siguranță nu ține de ei.

---

VIZUALIZĂRI: 2337 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI