Croatia: Vodice si Orebic

TIPĂREȘTE

Nu am mai postat in urma cu 2 ani comentarii despre Croatia pt a nu parea plictisitoare, dar am stat putin in Vodice, statiune pt toate varstele, nu ne-a placut f mult, dar a fost o destinatie ideala pt a ajunge usor la parcurile nationale Krka si Kornati si pt a vizita Zadar si Sibenik. Plaja nu am facut extraordinar pt ca nu ne placea ca plajele erau pline de varstnici, dar am dansat pe rupte in cluburi de noapte, inclusiv pe muzica Alexandrei Stan si a lui Dan Balan, souvenir-urile au fost mai ieftine ca oriunde in Croatia (scoici din parcul national Kornati) si mancarea si cazarea ieftine de asemenea. Pizza excelenta si ieftina, dar si mixt grill la preturi decente. Vinul casei bun in restaurante. Plajele sunt, asa cum v-am mai spus, cu acel pietris care nu este suparator, dar necesita papucei speciali si gonflabile.

Croaziera in Parcul National Kornati a fost minunata, in acelasi stil croat, am mancat pe vas, meniu de peste sau pui (cu alegerea meniului cu o zi inainte), am avut o oprire la o insula cu un lac cu apa sarata, unde am facut plaja si baie si ne-am amuzat hranind magarusii autohtoni, f obsinuiti de altfel cu turistii si iubitori de sticks-uri, ni le-au mancat pe toate. Erau lasati liberi tocmai pt a distra turistii. La intoarcere, pe vas a fost un concurs de miss, locurile 2 si 3 au fost castigate de romance care au castigat o croaziera a II-a zi, in alta zona. De asemenea si la dus si la intoarcere, pe vas a cantat o formatie facand atmosfera vesela.

In parcul national Krka se poate face la modul spectaculos baie langa cascada, dar sunt necesari papuceii aceia antiderapanti, cu care trebuie sa intrati in apa pt ca sunt pietre. Deci, la plecarea spre Krka nu va uitati prosoapele. Am ajuns cu masina, am lasat-o in parcare, am platit taxa de intrare 90 kune/persoana (cca 12 euro), am vizitat moara, satucul din interiorul parcului, apoi am facut baie langa cascada.

Sibenik-ul este un orasel incantator, unde, cand am ajuns noi, se pregatea un concert de seara de muzica clasica, in aer liber.

Zadarul merita vizitat pt catedrala Sf Anastasia, Biserica Sf Donato, pt sistemul de canalizari cu acustica speciala, de langa mare, de pe faleza, care parca iti canta in functie de cum sunt valuri, pt acel disc cu diametru mare, situat pe pavajul falezei, care seara este luminat in mai multe culori

De la Vodice, am plecat apoi la Orebic, pe care l-am considerat raiul pe pamant. Am vrut sa stam cateva zile si sa mergem la Budva, in Muntenegru, dar efectiv nu ne-am putut misca din Orebic pt ca fost extraordinar. Plaja de nisip, apa calda, cristalina, in unele zile cu valuri ca la noi la mare, plin de palmieri, mandarini, lamai (am mancat lamaie din copacul din curtea apartamentului), smochini, (cadeau smochinele pe strazi si nu le manca nimeni), rodii, portocali. Gazda excelenta, ne lasa seara pe balcon vin local excelent (peninsula Peljiesac este renumita pt vinuri) si lumanarele pt atmosfera romantica sau platou cu smochine si aprindea ghirlandele de becuri ce inconjurau tulpinile groase ale palmierilor din curte. Am mancat ieftin si excelent intr-un restaurant, nu aproape de mare, dar cu servire super. Platoul de peste pt 2 persoane care a inclus 5 feluri de peste prajit cu ulei de masline, 2 scampi, calamar, o scoica naturala plina de salata de fructe de mare, orez, cartofi marinaresti (fierti si cu spanac) si peste facut la cuptor in folie, 25 euro. Platoul de mixt grill pt 2 persoane a continut frigarui din muschi de vita alternand cu rosii cherry si felii de portocala, mici, piept de pui la gratar, cotlete, un amestec de fisii din carne de pui cu sos de ciuperci, cartofi prajiti, orez, cca 20 euro. In fiecare seara primeam din partea casei paine prajita unsa cu usturoi pe care ungeam pasta de peste si in ultima seara, pt a ne multumi pt bacsisul cu care nu era obisnuit, chelnerul f tanar si dragut, ne-a adus din banii lui 2 degetare de digestiv local gen Unicum.

Seara, treceam cu taxi-boat la Korcula, orasel romantic pe insula cu acelasi nume, unde am dansat pe o terasa la lumina facliilor pe muzica gen "Love me tender" a lui Elvis si am baut cocktail-uri privind yachturile superbe, in fiecare seara altele, sau vasele imense de croaziera. In Korcula se afla casa unde se presupune ca s-a nascut Marco Polo. Oraselul vechi are forma de schelet de peste, cu o strada principala de la care pleaca perpendicular stradute paralele intre ele. Cele din partea din care bate vant cald sunt drepte pt a lasa vantul caldut sa intre, cele de pe partea unde bate vant rece sunt curbate pt a nu-l lasa sa intre in centrul orasului. Am mancat excelent in restaurantul de langa poarta de intrare in oraselul vechi. Exista un turn in care se urca greu, dar se merita pt ca sus este un bar in aer liber, catre mare, unde se beau cocktail-uri la lumina facliilor.

Exista in port, inainte de intrarea in oraselul vechi si sub tarabele de suveniruri, piata de peste, deschisa dimineata.

Am mers seara la un spectacol de dans traditional si f vechi, Moreska, in care soldatii rosii se lupta pt a o salva pe domnita furata de capetenia soldatilor negri. De fapt este o succesiune de dansuri tematice, care se desfasoara in cerc, de aici si numele. Are loc o data pe saptamana, martea cred, in teatrul de vara. Costume frumoase.

In Orebic, am mai vizitat muzeul de marina (intr-o manastire situata la inaltime, de unde panorama era superba, candva statiunea era una dintre cele mai bogate asezari, cu o flota puternica, aproape in fiecare casa fiind un capitan de vas ni s-a spus), am vizitat la sfatul gazdei satucul Nakovana, prima asezare din peninsula Peljiesac cu casute interesante, avand inclusiv acoperisul din placi de piatra, acum locuite doar de cativa oameni, am mers la Stone unde se manancau scoici proaspete si ieftine si am mers la Dubrovnik unde am participat la concertul de deschidere a festivalului de muzica de camera. Dubrovnik-ul are o viata de noapte excelenta.

Am urcat si spre varful Sveta Ilija, 961 m, de unde se vede o mare parte din peninsula Peljesac, o panorama extraordinara, veti vedea pozele. Traseul este dificil, dureaza cca 6 ore dus-intors, am urcat pe o parte, am coborat spre manastire, a fost f cald, nu ne-a prea ajuns apa, dar a fost exceptional. Gazda ne-a pus sa ne luam pantaloni lungi si un bat cu care sa lovim eventualii serpi (pe care nu i-am intalnit) si l-a pus pe sotul meu sa mearga in fata mea! Daca era sa fie cineva muscat de sarpe, mai bine el, nu? Ha! Ha! Pe la jumatatea urcusului ne-a trimis sms in limba romana sa ne intrebe daca suntem bine! Am si ramas prieteni cu ea si cu sotul ei.

Ca sa ajungem in parcul national Mljet, unde nu prea s-a meritat sa mergem, a trebuit sa ajungem la Zuljana (o localitate micuta din peninsula Peljesac). Ne-am dus cu o dupa-amiaza inainte sa ne interesam ce si cum si am privit cu placere, ca toti localnicii de altfel, cum soseau la o petrecere privata pe o terasa oarecare, turisti straini invitati de o frumoasa negresa care vorbea cu invitatii sai in engleza. Toti invitatii, care soseau pe rand spre deliciul nostru, beneficiind din plin de aplauze, erau costumati, o parte din ei venind pe apa intr-o barca impodobita cu flori. Una din tinere era cu un ananas imens de catifea pe cap, un invitat era travestit, altul era in toga romana etc.

Am mai scris, deasupra plajei de nisip, Trstenita, s-a deschis un hotel muzeu al vinurilor, cand am fost noi era in renovare. A fost cumparat de doi americani de origine suedeza, indragostiti de Croatia. Am primit un power-point cu imagini splendide ale hotelului renovat, sper sa ajungem sa-l vedem candva si pe viu!

Las pozele sa vorbeasca si va urez din nou vacanta placuta!

---

VIZUALIZĂRI: 4824 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI