Manastire pierduta in spatiu si timp – Albastru de Antiphonitis

TIPĂREȘTE

Am vizitat multe locuri in Cipru, dar mai sunt multe obiective de valoare care au ramas ascunse.

Anul trecut, in octombrie, am avut niste prieteni in vizita si de obicei de fiecare data cand vin, incercam sa descoperim cate ceva nou. A inceput sa fie mai dificil :) Ei viziteaza insula in fiecare an si au fost cam peste tot in partea de nord.

Am zis sa mergem sa vizitam satul Esentepe (numele lui grecesc este Agios Amvrosios). E un sat foarte interesant, dar destul de departe de lume. Acum s-a construit un drum nou, care leaga Girne (Kyrenia) de Karpaz si acest sat a devenit mult mai accesibil.

In ultimii ani s-au construit si multe vile, acum avand o populatie destul de mare de britanici.

Inainte drumul era destul de dificil, deoarece serpuia de-a lungul coastei.

E un sat asezat pe un fel de podis, chiar la mare si o serie de vile, au o priveliste superba, spectatoare parca la o piesa de teatru a Mediteranei.

Eu fusesem de mai multe ori in acest sat pe vremuri, deoarece duceam marfa la unul dintre magazinele din centru.

In vizita noastra in sat, am descoperit un indicator catre o manastire.

Manastirea Antiphonitis, se afla la vreo 5 km distanta de satul Esentepe si se merge pe un drum de munte. E foarte izolata. Pe acelasi drum, se poate ajunge langa Beş Parmak si apoi la castelul Buffavento.

Din Kyrenia, mergeti inspre Çatalkoy, apoi faceti stanga inspre Hotelul Acapulco, treceti de hotel si undeva veti face dreapta spre satul Esentepe. Satul se afla la aproximativ 30 de km, de Girne. Urcati in sat si drumul inspre manastire, il veti gasi inspre iesirea dinspre munte a satului. Coordonate GPS: 35.327265, 33.618947.

De multi ani, acasa aveam un tablou al unei manastiri/biserici, pe care ni-l daruise o englezoaica, dar nu stiam daca manastirea e reala si nici nu stiam unde e. Am fost destul de mirat cand am ajuns la Antiphonitis si am descoperit manastirea al carei tablou, il aveam de multi ani pe perete.

Si mai mirat am fost cand am vizitat interiorul si am vazut ca s-au mai pastrat inca o serie de fresce.

Scurt istoric

Ni s-a dat o brosurica la intrarea in manastire, dar informatiile de acolo sunt foarte subtiri. Este un paznic acum si daca-mi aduc bine aminte cred ca am platit intrarea vreo 5 TL. Multi ani insa, biserica a fost neglijata si parasita dupa 1974.

Nu stiu care era situatia inainte de 1974 –si daca era o manastire functionala. Nu cred – deoarece nu prea sunt alte cladiri prin zona.

Am incercat sa gasesc ceva informatii pe internet – dar sunt foarte slabute.

Din ce am gasit, reiese ca manastirea a fost construita in secolul 12, cand a fost si pictata. Ea a fost marita de catre lusignieni in secolele 14-15 si de asemenea o serie de noi fresce au fost adaugate.

Pe unele siteuri, am gasit chiar informatii ca manastirea a fost construita in secolul 7, iar aceste fresce sunt foarte importante deoarece ar fi supravietuit perioadei iconoclaste, cand multe din icoanele din imperiul bizantin au fost distruse.

Inclin insa sa cred ca e vorba de secolul 12. Am mai citit despre un calugar venit de undeva din Asia mica si un izvor sacru. Se poate ca manastirea sa fi fost construita in secolul 7 si frescele adaugate in secolul 12, dar nu am reusit sa gasesc surse de incredere.

Antiphonitis – inseamna “cel care raspunde”. E destul de frustrant ca nu se gasesc mai multe informatii despre aceasta manastire.

Am mai gasit cateva reportaje despre un negutator de antichitati turc-cipriot, in posesia caruia s-au gasit mai multe fresce luate de la Antiphonitis si care incerca sa le vanda pe piata neagra, prin Olanda. Ele urmau sa fie cumparate de catre un muzeu american, la preturi de milioane de dolari.

Multe icoane, obiecte religioase etc. au fost furate in timpul si dupa razboiul din 1974, de catre cei care se pricepeau la astfel de afaceri in antichitati. Statul interzice vanzarea astfel de obiecte, dar hotii au profitat din plin de neglijenta lor si nealocarea destulor resurse pentru a proteja obiectivele istorice si de tulburarile din acea perioada. Totdeauna cand e un razboi, piata neagra de antichitati are de profitat.

Multe biserici/manastiri ar fi trebuit protejate/renovate etc., dar nu a fost interes.

Pe siteuri grecesti, am gasit poze cum aratau frescele inainte de 74 si ce a mai ramas din ele, acum. Unele fresce care au fost pe cupola, au scapat de mainile hotilor de antichitati. Altele, au incercat sa le desprinda, dar nu au reusit si au abandonat, lasandu-le ciuntite.

Fresca de sus a lui Iisus Pantocrator, a fost impuscata cu alice. Fiind o zona de munte, cred ca putinii care au ajuns prin zona, au fost vanatorii. S-a gasit si unul fara minte printre acestia – care a socotit ca-si poate face de cap, daca nu e nimeni prin zona.

Pe langa urmele lasate de hotii de antichitati si vanatori dupa 1974, pe multe icoane se vad foarte multe insemnari in limba greaca – cu ani, nume etc. Ceva similar cu ce gasim scrijelit prin manastirile din Bucovina – fiecare vrand sa-si lase semnatura de “am fost acolo”, nesocotind faptul ca distruge ceva frumos. Alte vremuri, alte mentalitati.

Nu as pune toata vina pentru distrugeri in carca turcilor, dupa 1974, se poate ca unele “atacuri” asupra icoanelor sa fie mult mai vechi, sau pur si simplu, timpul sa-si fi spus cuvantul.

Cu toate astea, pe mine m-a uimit aceasta manastire. Nu ma asteptam sa o gasesc pictata. E inca in miracol ca aceste fresce au reusit sa se pastreze atatea sute de ani.

Seamana foarte mult cu frescele din manastirele noastre – precedandu-le cu ceva timp.

Arhitectura e foarte interesanta – cu un dom circular, sprijinit pe 8 coloane de marmura, din care patru sunt in pereti.

Am eusit sa recunosc unii sfinti din frescele de pe pereti... dar, Iisus Pantocrator si albastrul vesmintelor lui sunt remarcabile.

E bine ca acum exista paznic si s-au luat masuri pentru protejarea acestei manastiri. Astfel de obiective trebuit protejate, indiferent carei religii sau natiuni apartin.

In incinta fostei manastirii, pe langa cameruta in care isi are sediul paznicul/vanzatorul de bilete, exista si o cafenea mica. Era un grup de turisti straini care beau ceva. Nu cred ca vindeau si mancare.

Sper sa va placa pozele de aici.

Am sa incerc sa aflu mai multe si am sa revizitez acest loc in viitor. Merita.

Vi-l recomand si voua.

---

VIZUALIZĂRI: 2313 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI