Croaziera pe Dunare. In stationare.

TIPĂREȘTE

Avand ceva treburi prin Budapesta, treburi imposibil de rezolvat intr-o singura zi, am avut nevoie de o noapte de cazare si acest hotel mi-a facut cu ochiul pentru ca demult doream sa stam pe un astel de hotel plutitor.

Initial mi-a fost retezat elanul de faptul ca pe booking.com apare specificat ca nu accepta animale de companie si cum noi suntem peste tot insotiti de catel am avut o mica problema. Dar eu am facut rezervarea prin intermediul altui site - onhotels.com – prin care a fost mult mai ieftin si pe care nu era specificat nimic referitor la acest aspect. Asa ca am incercat marea cu degetul si le-am dat un email in care m-am facut ca nu stiu care este politica lor si... supriza: acceptam animale de companie, 10 euro/noapte. Cum pretul pentru camera era destul de mic (25 EUR/camera/noapte), per total a iesit un pret decent.

Hotelul este amplasat in partea de nord a orasului, nordul extrem chiar, in zona in care Dunarea intra in Budapesta. Asadar nu il recomand daca nu mergeti cu masina proprie, dar din cate am vazut cam toata lumea merge la Budapesta cu masina deci nu cred ca acesta va fi un impediment. Cu toate ca din centru sunt aproximativ 11-12 km, se ajunge destul de repede, vreo 15 minute. Strada pe care este (de fapt este impropriu spus, pentru ca hotelul este pe malul Dunarii, la vreo 30m de unde se termina strada) se numeste Rozgonyi Piroska Street Port si ar trebui sa fie usor identificata de orice GPS. Masina se parcheaza chiar la capatul strazii, care se infunda, cum spuneam, la mai putin de 50mi de malul Dunarii. Strada este destul de lata si se parcheaza in spic pe ambele parti ale acesteia.

O surpriza placuta a fost chiar la sosire, cand, cu toate ca era abia ora 13:00 am fost cazati fara probleme. Politica hotelului anunta check-in-ul posibil abia dupa ora 14:00, dar aveau camere pregatite deci n-au fost probleme. Am achitat cei 3000 forinti pentru catel si ni s-a dat cheia de la camera. Nu aveam forinti la noi asa ca am achitat cu cardul. Hotelul nu era foarte solicitat, asadar am primit fara sa cerem camera cu vedere spre Dunare. Din cate am vazut pe net, acestea sunt recomandate de toata lumea, vederea fiind mult mai placuta decat spre mal. Totusi, avand in vedere ca ploua aproape in continuu, nu pot sa spun ca a fost ceva foarte spectaculos, apa fiind foarte tulbure si atmosfera gri.

Odata ajuns pe vapor, aproape ca uiti ca de fapt nu esti intr-un hotel normal. Doar tavanul care este destul de jos tradeaza putin aparentele. Camera a fost suficient de mare, mai mare chiar decat in unele hoteluri clasice in care am stat. Baia si ea destul de incapatoare, cu cabina de dus. Mi-a placut ca aveam un sifonier de lemn destul de mare, cu spatiu cu umerase, asa ca am avut unde sa despachetam una-alta. Nu aveam prea multe pentru ca urma sa stam doar o noapte insa e bine de stiut pe viitor, daca vom fi nevoiti sa stam mai multe nopti. Mai era si o masa cu un televizor mic, birou, veioza si langa pat noptiere. Totul era foarte curat, insa din pacate se vedea ca mocheta de pe jos este destul de veche, atat in camera cat si pe hol. Cred c-ar trebui schimbata. Ceea ce ne-a deranjat destul de tare a fost faptul ca nu se pot deschide geamurile. Exista aer conditionat dar la noi nu a fost cazul, pentru ca era destul de racoare, a trebuit sa-l setam pe incalzire. Vara am auzit ca uneori sunt probleme cu climatizarea care nu face faţă, dar probabil din cauza ţânţarilor a trebuit luata aceasta masura extrema, de a nu se deschide geamurile. Dar acest lucru are si un dezavantaj imens: aerul dinauntru este destul de greoi, se simte ca nu prea circula.

La restaurant este putin mai ciudat in sensul ca acesta este inchis in timpul saptamanii, este deschis turistilor doar in weekend. Si eram intr-o marti. Dar noua, cand am intrebat la receptie, nu ni s-a spus acest lucru, mai tarziu am inteles de ce. Asa ca am mers la restaurant chititi sa mancam ceva, mai ales ca in in zona nu prea erau alte posibilitati si noi nu mancasem aproape nimic in ziua aia. Spre norocul nostru, in hotel era cazat un grup, ceva team-building al vreunei firme, sau vreo comunitate online, nu mi-am dat seama exact. Acestia au avut pachet cu pranzuri incluse, astfel ca restaurantul era deschis pentru ei. Dupa ce am asteptat putin si am vazut ca fata care ii servea nu ne baga in seama, la noi a venit un domn care vorbea foarte bine engleza, ceva manager cred, si ne-a explicat care e situatia cu restaurantul inchis in timpul saptamanii, dar ne-a spus ca bucatarii fiind prezenti pentru acest grup, poate sa le spuna sa gateasca si pentru noi ceva. Am intrebat ce au gatit pentru grup, gandindu-ma ca poate au mancare deja pregatita si va dura mai putin, si intr-adevar asa a fost. Am dat comanda sa ne aduca ce au avut si ei, adica felul 1 – supa crema de ciuperci (doar una, sotia nu a vrut), felul 2 – snitel vienez cu pilaf de orez, si desert, adica o chestie ciudata de care nu am mai mancat pana acuma, dar foarte gustoasa – un fel de placinta cu mere dar cu crema foarte multa, aroma de vanilie si scortisoara si o felie de portocala. Am mai luat si vreo 2 beri (eu) si sotia doua sucuri. Preturile erau destul de normale pentru Budapesta, poate chiar umpic ridicate avand in vedere ca eram iesiti din zona turistica a orasului. Dar totusi eram pe un vapor cotat la 4 stele (cel putin oficial) deci erau oarecum justificate. Am gasit un mic meniu si l-am rasfoit. De exemplu o bere – 550 HUF (cam 1,80 EUR), felul principal cam 2100 HUF (7 EUR) o supa cam 600 HUF (2 EUR), si tot cam asa si un desert. Am mai avut si niste muraturi asortate despre care sotia spune ca nu i-au placut pt ca au fost dulcege. Mie mi-au placut. La un calcul rapid ar fi trebuit sa achitam in jur de 8000 HUF (deci cam 25 EUR), insa cei de acolo probabil ca ne-au calculat totul la pretul “de grup” al celor pentru care au gatit, asa ca atunci cand ne-a adus nota am avut un soc: total 3470 HUF (aprox 11 EUR). Nu ne-au adus nota detaliata deci nu stiu cum au facut calculele. Sa nu mai zic ca la restaurant se putea achita numai cu cash, iar cum noi nu aveam, cei de acolo au fost din nou foarte intelegatori si ne-au trimis la receptie unde am putut sa platim cu cardul. Probabil pe asta se baza si receptionerul cand ne-a spus ca putem sa achitam si la restaurant cu cardul, altfel nici nu am fi mers fara cash. Intr-un cuvant, personal de nota 10. Dar daca ajungeti si voi pe acolo, cred ca ar trebui sa va bazati pe preturile din meniu, preturi care apar si pe site-ul lor, adica aici. Restaurantul are si o terasa care probabil ca vara este foarte solicitata de turisti, dar acum nu era cazul din cauza vremii.

Micul dejul este decent, in principiu sunt de toate incepand de la mezeluri (cateva sortimente), gemuri, omleta, canati prajiti, unt, lapte, cereale, iaurturi etc, dar am sublinia un foarte mare plus: sucurile sunt hai sa nu zic naturale, insa de calitate superioara. Chiar am vazut cum se aprovizioneaza carafa de pe bar cu suc de la cutie pe care scria 100% fructe. Si asa nu e tot, intr-un coltz este un storcator langa care este o tava cu portocale taiate in doua, deci poti sa-ti prepari un fresh de portocale in 2 minute. M-a dat pe spate acest aspect, jos palaria. Micul dejun, desigur, a fost inclus in pretul camerei.

Zona este foarte linistita, si cu toate ca acuma din cauza ploii si a vremii reci nu arata promitator, cred ca vara este de-a dreptul spectaculoasa. Seara cand am iesit cu catelul la plimbare pe malul Dunarii, am observat ca de-a lungul falezei sunt o gramada de terase, care desigur acum erau inchise, dar vara pe caldura probabil ca este foarte placut de baut ceva la umbra pe malul Dunarii, cu apa care curge agale pe de-o parte si multa vegetatie de cealalta.

Per total a fost o experienta foarte placuta, care ne-a oferit cateva ore de deconectare totala de la grijile de zi cu zi si ne gandim ca dupa ce vine caldura sa repetam experienta intr-un weekend, atat pentru a ne caza la hotel, dar in primul rand de dragul zonei. Ceea ce va dorim si Dvs!

---

VIZUALIZĂRI: 2737 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI