Feeling good prin si pe langa Helsinki

TIPĂREȘTE

Ssssst, sa va spui un secret. Veniti mai aproape. Am pierdut inspiratia. Am lasat-o putin jos din brate si a disparut. Gasitorului recompensa. Babana. Pana atunci trebuie sa ma descurc singura si sper sa-mi iasa. Sa incep? Bineee, voi ati vrut-o, nu pot sa ma opun.

Deci, v-am povestit aici despre obiectivele vizitate in Helsinki.

Ce-am mai facut? Pai sa vedem:

-Am fost in excursie pe coasta, chek

-Am vizitat Porvoo, chek

-Am fost la Zoo, chek

-Am traversat mari si... mari ca sa vizitez Tallin, chek

Vreti sa va povestesc? Poate intre timp gasiti si inspiratia mea.

Excursia pe coasta

Era o zi destul de vantoasa. Am cumparat bilet de pe chei, din cate imi aduc aminte a costat 10 euro si ne-am plimbat cu un miniferibot de-a lungul coastei sudice a (stati asa sa ma uit pe net sa vad ce apa este acolo) Marii Baltice. Plimbarea a durat cca 3 ore, timp in care am vazut fiecare stanca, piatra, fir de iarba, sauna, casa, casoaie de pe mal. La inceput m-am asezat pe puntea exterioara de sus, in ideea ca voi vedea mai bine, pozele vor fi mai frumoase si ca voi rezista adierii usoare a vantului, chiar daca erau 8 grade, avand in vedere ca erau copii de 4 ani, cu gatul gol si capul descoperit. Maaare greseala. Am rezistat, cu alizeul in par si-n gat, cam 20 minute si asta pentru ca ma dadeam cocoasa (femininul de la cocos) fata de copilasii pe care nici nu-i durea la basca de frig si de uraganul exacerbat de miscarea miniferibotului. Li se inrosisera putin nasucurile, parul lor blond falfaia in vant, si eu ma gandeam ca daca eram eu cu fi’mea, era deja intr-un cocon de plapumi. Deh, deformatie de mama romanca. In rest excursia nu a avut nimic deosebit, dupa primele case si iahturi, privelistea a devenit oleaca repetitiva, dar am rezistat. Oricum nu puteam sa fac nimic, decat poze, poze. Cand imi ingheta degetul pe buton, mai coboram la caldurica. Pe urma mi se parea ca vad un strop mai frumos si urcam in fuga sa imortalizez frumusetea lui. Noroc ca turistii s-au obisnuit repede cu alergatura mea pe scari, cred ca prima data au crezut ca este vreun incendiu, ceva si se uitau putin cam urat. Dar eu i-am tratat cu muuulte... zambete. Deci, mesajul din toata vorbaria asta este ca nu merita aceasta excursie.

Zoo sau Korkeasaari (am o poza cu harta, doar nu credeati ca am tinut minte)

Este localizata pe o intreaga insula. Se putea ajunge si cu autobuzul sau metroul (uite de fapt ca era metrou, acum imi dau seama si daca ma gandesc mai bine am si mers cu el, sa caut prin poze), dar eu am preferat feribotul. Daa, stiu, n-am invatat nimic din excursia anterioara. By the way, daca mergeti la Zoo astfel, impuscati 2 iepuri odata si nu mai trebuie sa luati excursia pe coasta. Biletul ferry + intrare Zoo a costat 13 euro, parca. Am petrecut, by my self, 3 ore, printre copilasi blonzi, rosii in obraji si cu nasucuri ca niste nasturei. Frumosi copii. Zoo este impartita in 6 zone specifice fiecarui continent. Are restaurante si cafenele. Eu am mancat la un fel de impinge tava, o mancare destul de naspa si fara gust (piure neidentificat, cu o bucata de carne fiarta, o salata de rosii si un suc) care a costat 8 euro. In rest animale, animalute, pasari, flori, ma inghesuiam cot la cot cu copiii ca sa prind cele mai bune locuri de poze.

Excursia la Porvoo

Este un oras medieval situat la 50 km de Helsinki. Excursia a costat 60 euro: drumul cu autocarul pana acolo, plimbare ghidata 30 minute, masa de pranz, timp individual o ora si jumatate, pentru vizitarea orasului vechi. In total au fost 5 ore. Pe drumul de dus si de intors, in autocar, ghida ne-a povestit ce v-am spus in primul rw, ca informatii despre tara.

Numele orasului vine de la casele de pe malul raului (adica inseamna casa sau castel de pe malul apei), daca-mi aduc bine aminte. Toate sunt construite din lemn avand o culoare specifica roscata, care a fost pastrata la renovarea lor.

Centrul orasului vechi este reprezentat de Catedrala din Porvoo, construita din pietre. In anul in care am vazut-o noi, era deja reconstruita dupa un incendiu puternic intamplat cu cativa ani in urma (in 2006). Ghida ne-a plimbat prin cateva magazine foarte cohete, cu un aer extrem de chic. O sa vedeti in poze. Proprietarii cred ca erau destul de suparati ca nu cumparam nimic, pentru ca unii nu ne lasau sa facem poze. Am cumparat de acolo faimoasa ciocolata... stati asa sa ma uit pe poza... Brunberg. Ma rog, erau trufe cu aroma de cafea si pupaturi (kisses) cu aroma de cafea si capsuni. Si n-am luat prea multe, impreuna au fost cam 1 kil. Le-am gustat in magazin si, desi nu-mi plac dulciurile, alea erau foarte bune. Aoleu, tineti-ma de vorba, ca iar vorbesc despre mancare tarziu in noapte.

Am mancat la o terasa foarte mishto, in piata mare a old town. Mancarea nu m-a impresionat in mod deosebit, din moment ce nu-mi aduc aminte nimic despre ea, ci numai locatia terasei. Mi-a luat fata si gandurile atmosfera calda si oldish a zonei, cu oamenii care se plimbau agale si zambitori. M-am simtit bine. Este o excursie pe care v-o recomand, mai ales ca in toata tara sunt doar cateva orase medievale ramase.

Mai ramane sa va povestesc despre plimbarea la Tallin, capitala Estoniei, unde mi-am adus aminte cateva cuvinte din lb rusa invatata la scoala timp de 8 ani, in special „scolco eto? ” mai pe romaneste. Cine-mi spune ce inseamna? De parca voi n-ati facut rusa? Nu voi dragilor, care aveti 20 de ani.

Ma duc sa recitesc ce-am scris, dar asa, la o prima impresie, cred ca m-am descurcat onorabil si fara inspiratie. Tradatoarea. Sa-i spuneti ca m-am suparat pe ea.

Ne revedem la Tallin.

---

VIZUALIZĂRI: 2618 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI