Piazza Navona

TIPĂREȘTE

Odata ajunsa in Piata Navona, am trecut in revista tot ce credeam ca este mai important si demn de memorat in suflet si in camera foto. Spun in suflet, caci am indragit aceasta piata din prima clipa. Ceva neclar, mi-a dat o senzatie de admiratie amestecata cu placere. Semana cu placerea gustului unei prajituri pe care o mananci prima oara. Iata ce am vazut acolo si ce mi-a placut.

Piata Navona este acum pe locul unui stadion din primele secole ale erei noastre, numit Circus Agonalis (arena de concurs) din timpul Imparatului Domitian. In timp, numele sau s-a schimbat de la Agonalis in Agone... Navone si ajuns la Navona.

Piata si-a pastrat forma ovala a fostului stadion iar in locul anticelor tribune sunt acum palate si biserici. Ma intreb cum de a scapat Circul Maximus de o reamenajare.

In circ (care insemna stadion circular) spre deosebire de anticul amfiteatru, intrecerile sportive erau mult mai blande, apropiate de cele din zilele noastre. Dupa caderea imperiului, circul a fost abandonat si multa vreme s-a asternut uitarea.

Pana in sec. XVIII locul nu era cu nimic special. Doar Palazzo Madama, resedinta multor membrii ai familiei de Medici si resedinta Papei Inocentiu al X-lea dadeau valoare locului. El a decis sa isi mareasca palatul si sa inobileze zona cu opere de arta. Dorea sa transforme piata, intr-o mare curte interioara, care sa impresioneze orice trecator. Pentru asta a organizat un concurs printre artisti. A castigat cel care a stiut ca o bijuterie rara si scumpa, daruita Donnei Olimpia, doamna cu mare trecere pe langa inaltul prelat, ii asigura castigarea lucrarii.

Bernini caci acesta este numele artistului, a propus amenajarea pietei, inobiland-o cu statui. Impreuna cu un artist rival care s-a ocupat si de Biserica Sant’Agnese in Agone si de resedinta papei, a facut adevarate minuni Cei doi artisti erau renumiti in acea epoca si toata lumea buna a Romei isi dorea sa aiba ceva semnat de ei.

Tot ce mi-a placut in aceasta piata, se incadreaza in stilul baroc; un stil in care incarcatura de decoratiuni exterioare, cu multe personaje mitologice dau o mare valoare lucrarilor. Este sinonim cu bogatia si opulenta, opus simplitatii si modestiei.

Urmand exemplul papei, cardinali si alti inalti functionari, bancheri si ambasadori dar si ” doamne frumoase si bogate ” si-au ridicat resedinte in aceasta piata. Frumoase si celebre sunt: Palatul Braschi care adăposteşte Muzeul Romei, Palatul Massimo si Palazzo Pamphili. Nobililor le-au urmat mesterii bijutieri, croitori vestiti, pantofari si artizani de tot felul care vroiau sa ofere clientilor aristocrati, marfuri de lux.

Piata este firesc, una pietonala si acest lucru ofera si astazi artistilor caricaturisti, micilor comercianti ambulanti si carciumarilor un loc ideal pentru activitatile lor. De dimineata si pana tarziu in noapte, nu isi parasesc locul de munca spre incantarea turistilor fermecati de aerul boem al pietei. Practic tot centrul pietei era ocupat de acesti artisti. Curati, civilizati, cum de putine ori am vazut; zambeau si iti multumeau daca zaboveai cateva clipe sa le admiri lucrarile. Sute de tablouri erau expuse si isi asteptau clientii. Preturile porneau de la 50 Euro si in functie de marime si de complexitate ajungeau la cateva sute. (ma gandesc ca se putea negocia). Cele mai multe tablouri nu aveau nici o legatura cu piata si nici macar cu Roma; dar probabil ca astea se cautau si asta ofereau artistii.

Eu am vrut sa vad Piata Navona in primul rand datorita celor trei fantani ele ei.

Fontana dei Quattro Fiumi (Fantana celor patru fluvii).

Aceasta este fantana centrala a pietei si totodata cea mai mare. Cele patru fluvii reprezentate sunt: Dunarea, Gange, Nil si Rio de la Plata care la randul lor simbolizeaza cele patru continente cunoscute la vremea constructiei ei: Europa, Asia, Africa si America. Fiecare fluviu impreuna cu continenul pe care il simbolizeaza, sunt reprezentate de catre un zeu-barbat. Toti sunt maturi si au a constitutie atletica (desigur nud) Stau asezati pe stanci, stransi in jurul obeliscului care a fost recuperat dintre ruinele antice, adus de imparatul Caracalla din Egipt.

Fiecare fluviu are povestea lui. Rio de la Plata are o figura ingrozita si arata spre un sarpe. Asta simbolizeaza bogatia Americii pandita de sarpele pregatit sa i-o fure. Fata lui nu mi-a placut. Cel care reprezinta Dunarea are mainile ridicate spre un fel de blazon cu insemnele crestine, cu doua chei si cu un porumbel al pacii. Gangele tine in mana un tub mare prin care curge apa. Nilul are capul acoperit cu un voal. Desi este intors cu spatele spre privitori, in mana ridicata, tine o scoica cu simboluri crestine si cu un porumbel ce are in cioc o ramura de maslin (simbol al increstinarii pe cale pasnica).

Pe langa aceste personaje, fantana mai este decorata cu un leu si un cal care ies de sub stancile de la baza fantanii. Apa curge din stancile pe care stau acesti zei, ei fiind deasupra bine pusi in valoare.

Inaugurarea acestei fantani s-a facut cu mare pompa si a constituit un mare eveniment in epoca. Cu cateva zile inainte, un car alegoric din flori a batut orasul in lung si in lat, iar din el, o femei imbracata intr-o rochie diafana, cu aripi de inger (simboliza un inger vestitor) suna dintr- trompeta lunga si subtire. In urma ei, intr-un al doilea car, o alta femeie la fel de frumoasa, invita oamenii la eveniment. Dupa toata aceasta promovare, in ziua mult asteptata, Piata Navona a fost neincapatoare pentru toata marea de oameni venita sa asiste la dezvelirea fantanii. Pentru ei, oamenii de rand, aceasta capodopera reprezenta o sfidatoare etalare a bogatiei papale, intre-o vreme in care foametea si saracia chinuiau populatia. In plus, fantana fusese realizata cu bani publici si ca intotdeauna acestia au fost cheltuiti fara limita.

Daca tot am spus cateva vorbe despre aceasta fantana, continui si cu celelalte doua.

Fontana del Moro (Fantana Maurului)

Aceasta fantana, amplasata la unul din capetele pietei, este mai veche, ea existand inca de la sfarsitul sec. XVI, iar Bernini nu a facut altceva decat sa o restaureze si sa ii adauge personajul central. Fantana are doua bazine din marmura suprapuse. In cel de sus, central este statuia unui barbat stand in picioare intr-o scoica. Are infatisare de maur (arab) si tine de coada un peste cu care se lupta. In jurul lui sunt patru tritoni (personaj mitologic jumatate barbat si jumatate peste) care stau in genunchi si sufla din cate doi melci prin care curge apa. Pe marginea bazinului de sus, mai sunt inca patru statui mai mici ce reprezinta personaje mitologice.

Cea de a treia fantana, aflata in celalalt capat al Pietei Navona este Fontana di Nettuno (Fantana lui Neptun). La inceput numele ei era "Fontana dei Calderari", pentru ca in apropierea ei erau ateliere ale fierarilor si „ caldararilor „ adica ale celor care confectionau vase de gatit din metal (de unde si numele tiganilor caldarari). Ca si cea a maurului, si aceasta este formata din doua bazine suprapuse si are un personaj central plus alte cateva de jur imprejur. Piesa centrala este zeul marilor Neptun stand in picioare si luptadu-se cu o caracatita. De jur imprejurul lui, ies din apa sirene si cai.

O multime de turisti erau in piata in acelasi timp cu mine; relaxati, cu fete senine, solitari ingandurati sau grupuri vesele, toti pareau ca sunt la capatul unui drum si au gasit cel mai bun si frumos loc de repaus. Asezati pe marginile fantanilor, pe jos sau la terase, traiau acel dolce far niente italian.

Nu doar fantanile, carora le-am dat tarcoale si pe care le-am admirat din toate unghiurie, mi-au placut in aceasta piata. Si cladirile impunatoare incarcate cu istorie m-au impresionat.

Biserica Sant’Agnese in Agone a fost ridicata de papa Inocentiu al X-lea si se afla in centrul pietei avand in fata Fontana dei Quattro Fiumi. Initial a fost capela personala a familiei Pamphili, a carei resedinta este lipita de biserica. Si dupa extindere si renovare, papa s-a bucurat de favoruri: avea intrare separata ce dadea in palatul sau si capele mortuare pentru intrega familie. Din pacate nu am intrat in biserca, caci era inchisa.

Palazzo Pamphili

Este amplasat langa Sant’Agnese in Agone si ajunge pana la unul din capetele pietii, avand in fata Fantana Maurului. Este fosta resedinta a Papei Inocentiu al X-lea, care se tragea dintr-o familie aristocrata. Asa cum se vede din piata, palatul are o fatada lunga si frumos ornamentata in jurul tuturor ferestrelor. Dar ce se vede este doar o mica parte, caci ascunse privirilor, in spate sunt si alte cladiri la fel de mari si trei gradini interioare. Decorat de cei mai mari artisti ai sec. XVII pe foarte multi bani publici, in interior palatul este o mare colectie de arta. In a doua jumatate a sec. XIX in acest palat si-a avut sediul Filarmonica. Acum in acest palat isi desfasoara activitatea Ambasada Braziliei.

Traversand piata inapoi, spre locul prin care am intrat in ea, m-am oprit cateva clipe sa admir baloanele de sapun imense pe care doua indemanatice personaje, le faceau spre incantarea turistilor. Ghinionul meu a fost ca eram singura in acele momente care le acordam o oarecare atentie; nu si o oarecare suma de bani. Plecarea mea a declansat o serie de injuraturi in limbi de circulatie interantionala incepand (cred) cu tiganeasca si terminand cu romana. A fost singurul moment neplacut din toata vacanta mea.

Daca in ansamblu, piata mi-a placut, nu am inteles nici rolul nici simbolul statuilor vivante; una infatisa Statuia Libertatii si una o mumie egipteana aurie. Macar astea nu injurau daca le fotografiai fara sa lasi un ban alaturi.

Ca mai peste tot in Roma, m-a impresionat curatenia pietei, care era plina de artisti, de turisti, de porumbei si de copii.

---

VIZUALIZĂRI: 4070 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI