Valea Vaserului, mereu surprinzatoare

TIPĂREȘTE

Sa va povestesc cum am am ajuns aici la Valea Vaserului. Am tot auzit de miraculosul loc de pe o sosea unde daca lasi masina pe liber s-o ia la vale, ea urca la deal!!! Ooau zic, trebuie sa vad cu ochii mei.

Si da in Google si sapa sa vad unde este mai exact; pe drumul spre Cavnic. Bun si ca sa nu bat drumul pana acolo asa, zic ia sa vedem ce minunatii ne mai dezvaluie zona Maramuresului. Si asa dau de Mocanita.

Am spicuit cateva impresii, filmulete de la cei care au fost pe acolo si zic trebuie sa includ asta in traseul de vacanta. Pagina oficiala cam saraca in informatii la acea data.

Zis si facut. Ajung aici la Mocanita pe la pranz si surpriza aflu ca numai dimineata este plecarea si nu se face tot traseul ca e rupta sina de viitura din primavara.

Asta e zic am venit pana aici ne multumim si cu atat. Aflu ca bilete se dau numai dimineata si ca sunt limitate. Ooo zic, trebuie sa vii cu noptea-n cap sa prinzi bilete.

Am plecat sa cautam cazare si surpriza in centru :hoteluri inchise, pensiuni la fel.Pai cum vreti sa vina lumea aici atunci. Mai caut si gasesc pe la iesire din oras pensiunea Vaser (3 margarete). Dupa o mica negociere ne cazam.

A doua zi pe la 7 am fost prezenti in gara! Dupa imbulzeala de la casa de bilete ca la romanii tupeisti trecem si peste aceasta etapa a traseului si pe la 8,30 pe peron isi face aparatia Cozia 1 invaluita de aburul ce il emana si suieratul specific. De aici iarasi se dezvaluie caracterul romanului inghionteala ,coate-n stanga si-n dreapta, aici e ocupat... si aici e ocupat, eu vreau in vagonul cu terasa, ba eu vreau in ala acoperit ca e frig... aoleu!... ce nebunie. Proasta organizare zic.

In cele din urma se aude un zvon, cica mai baga o garnitura. Incepe forfota din nou coboara lumea sa vada e adevarat sau nu, poate e mai fain in celelalt; si asa reusim sa gasim 3 locuri de care ne-am si "legat" sa nu care cumva sa se intoarca cei pacaliti. Trenul pleaca dupa ce toata lumea si-a gasit un loc si s-au linistit spiritele. Nici nu-mi dau seama din cauza stresului plecarii cum am ajuns in mijlocul naturii unde se perindau rand pe rand peisaje incantatoare aparand de dupa curbele parca special facute sa-ti arate clisee din minunatul Vaser. La un moment dat furat de peisaj si dornic sa imortalizez in camera de filmat toata frumusetea, simt cum ma bate pe umar cineva si surpriza neasteptata cine era? ... nimeni altul decat... NASU'! "-Bilete dvs... " zice zambitor tinerelul de vreo 16 ani cu cascheta de ceferist. "Glumesti! " zic, el da din cap negativ si dai si cauta acum unde am pus biletele. Parca eram in sceneta cu Dl.Goe .Asta ne mai trebuia sa ne dea jos din trenulet in mijlocul salbaticiei! Le caut in rucsac si-l vad cum chicoteste, abia se mai putea abtine sa nu izbucneasca in hohote de ras, bine inteles si cei din jurul meu la fel vazand ca ma panicasem putin. Da, buna poanta sa te trezesti cu nasul la spate in amaratul asta de tren; cine se astepta la asta. Apoi ne-am luat la vorba si ne-a povestit cu lux de amanunte istoria traseului, a trenului si a micii afaceri elvetiene, devenind acum un ghid exptraordinar, uitand de bilete si de mica farsa. In cele din urma ajungem la capatul traseului pana unde se putea merge mai exact statia Paltin. Aici am poposit cam o ora. Gazdele au facut gratarul si au adus berea rece, totul contra cost cu preturi pe masura evenimentului, nu? Ca suntem in ROMANIA ce pana mea. S-a facut intoarcerea locomotivei, au mai aparut niste autovehicule ciudate pe sine si a inceput imbarcare. Iarasi debandata, fiecare vroia acum sa calatoreasca in alt tren ,in alt vagon, da nu a fost chip de intelegere asa ca ne intoarcem la locurile pe care am venit si pornim.

Din nou ne defileaza salbaticia prin fata ochilor insotita de izul de carbuni aprinsi si particule emanate de batrana locomotiva.

Ne mai oprim sa alimentam cu apa locomotiva, se mai verifica mecanica rotilor si o luam din loc, serpuind printre stanci si copacii de pe margine ce isi aruncau crengile in vagon parca vrand sa dea "mana" cu noi.

Se pare ca aproape ajungem de finalul traseului. Incepe sa apara cate o gospodarie, trecem printr-o zona ce parea a fi depoul (fosta Fabrica Trei) si... ajungem in gara finala VISEU DE SUS. Toata excursia sau mai bine zis aventura a durat vreo 6 ore. Uff! obositoare zi dar a meritat. Luam masa la pensiune, trag si 2 paharele de palinca adevarata si in cateva momente "clic" se rupe filmul, pana a doua zi am dormit "bustean". La amiaza am planificat cateva excursii in zona pe la Monumentul Eroilor, Manastirea din Moisei, Manastire de maici Barsana.

Cam asta a fost partea din concediu de pe Valea Vaserului.

A urmat Cavnic cu locul misterios, Cimitirul Vesel, cateva bai termale si sarate din zona, Pestera Ursilor, Pestera Muierilor, Pestera de Gheata, nu toate intr-o zi si nu in ordinea enumerata. A fost un concediu reusit!

---

VIZUALIZĂRI: 4849 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI