La Moeciu. Relaxare a la Silvana!

TIPĂREȘTE

Ca mai in toate week-endurile, mai frumoase, ne-am propus sa mergem undeva. Sa iesim. Sa plecam. Noi locuind lanaga Bucuresti. Am ales ca intr-un „uichend” din mai, dupa aventura franceza, sa mergem la o pensiune noua, la care nu am mai fost, din zona Bran-Moeciu. Cum in ultimele 3 ocazii in care am ajuns acolo, am fost la o aceeasi pensiune (despre care o sa povestesc, cu drag si patos, in alt review), ne-am decis sa mai incercam si altceva. Zis si facut.

Luat una bucata sotie, si pus la „gugalit” de zor, oferte, preturi, poze... si ne-am oprit dupa luuungi dezbateri asupra pensiunii Silvana din Moeciu (mah, are sotia mea un HAR, de a gasi oferte bune... de asta n-o dau!) Ne-au convins fotografiile (intoarse pe toate fetele, de pe mai multe site-uri) si oferta de pret foarte buna. Asadar, am sunat, ne-am programat, si chiar am platit avans, ca sa fim siguri ca mica escapada va fi din start reusita.

Deja ne faceam planuri cu ce o sa facem in cele 3 zile (sambata-luni)...

pe unde o luam la goana (pe val. Prahovei cu radarele si ambuteiajele omniprezente sau pe A1, dar care e mai lung, dar mai pitoresc dupa 150 de km?);

ce mai vizitam (Castelul Bran, ca nu am fost niciodata sa-l vizitam, ca ne-au cam impiedicat preturile si dorinta infranata SAU Cetatea Rasnov, la care am fost si in urma cu 3 ani si care ne-a placut foarte mult, si la care a cazut balconul ulterior trecerii noastre pe acolo – chiar am facut poze in el -)

ce mai exploram (Pestera Fundata – nou intrata in circuitul turistic – si care e la o aruncatura de batz sau glontz, de soseaua ce duce la Poiana Brasov, cca, 400 de metri pe o poteca pietruita)

ce mai mancam si unde? (la pensiune sau pe la restaurant?) si mai de unde mai luam una-alta? (gen supermarket)

ajungem si in Brasov? Ca tare mult ne place acolo, in Piata Sfatului...

mergem si la Cheile Gradistei si la cascada Chisatoare? Mergem? Mergem? Mergem? ...

Cam multe planuri... macar de-am realiza o parte din ele... Am luat-o la piciorul loganului, pe DN1, incercand iesirea direct din centura Bucurestiului. De obicei strabateam orasul, stiind ca centura e in lucru. Rezultatul? 12 minute din Bragadiru pana la „mec”-ul din Otopeni, fata de 40-50 min in modul „via” Bucuresti. Asa da! Sa traiesti! (noua scurtatura cu podul de la Chitila face toti banii si timpul din lume!).

Deci, clasic... Bragadiru – Pitesti (centura) – Comarnic (fara cozi :) – Sinaia (prin centru) – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Bran – Moeciu.

Dupa un mic du-te – vino cu masina am gasit si pensiunea. E pe drumul principal, imediat pe dreapta, la 150 m dupa placuta ce te anunta ca intri in Moeciu (de jos). Am parcat in curtea in care incap lejer 6-7 masini cel putin. E o pensiune mica, de familie, bine asezata si bine intretinuta, cu o curte mare cu iarba frumos tunsa si dotata cu sezlonguri pentru plaja, foisor cu gratar, aragaz, si frigider, mese si banci, plus un sistem audio cu CD; tobogan cu leagan pentru copii si un mic lac artificial cu fanatana arteziana, si broscute zonale, pentru relaxare. In spatele curtii curgand paraul Turcu. Este si un catel, flocos, pe care gazdele il tin inchis din pacate intro cusca mai mare. Dar au facuta asta pentru ca sunt multi turisti care nu vor sa aiba contact cu el mai tot timpul. Manaca orice, si e foarte friendly.

Pensiunea are 2 etaje, din care unul e mansardat. Al doilea adica. Camerele sunt modeste, dar OK, incapatoare si curate, dotate cu baie cu dus, tv si balcon (dupa caz). Noi am avut o camera cu acces la o terasa comuna cu o alta camera, cam cat 4 balcoane medii, la primul etaj, si cu vedere la curtea din spate si nu la strada unde ar putea fi zgomotul de fond al masinilor. Plus ca in spate este si un deal, cu o priveliste incantatoare asupra padurii, pajistii, si a crucii ce aduce aminte de cea de pe Caraiman. (se pot face mici drumetii pana acolo, de cca. 30-40 min de mers lejer).

La parterul pensiunii se afla sala de luat masa, dotata si cu tv si sistem audio. Masa o puteti pregati la bucataria complet utilata, de la parter (cuptor microunde, aragaz, cafetiera, farfurii etc) sau puteti comanda la gazda ceva de mancare. Noi am fost intrebati daca dorim sa macam, si cam ce am dori. Un pranz cu ciorba/supa, snitel cu cartofi sau alt fel II, si un mic si delicios desert (niste prajituri simpatice) la numai 25 de lei de persoana. Iar fii-mea a mancat gratis, ca si asa era destula mancare. Atfel poti bea ce suc sau apa vrei si nu mai trebuie sa lasi nici bacsis;). Exista si Wi-fi, dar e semnal slab. Dar este conexiune 3G pe Orange.

Gazda este foarte ok, receptiva si comunicativa, draguta si sociabila. Nota 10!

Pe noi, ne-a convins toata combinatia asta de 3 zile la Moeciu, in care am mai si lenevit cand pe iarba din curte, cand in sezlonguri, cand in foisor sau pe terasa camerei, sau plecati in mici aventuri exploratoare, sa mai revenim la Vila/Pensiunea Silvana.

In plus am avut acces la plimbari spre Cheile Gradistei si micuta cascada Chisatoare, Castelul Bran (pe care l-am si vizitat gratis profitand de evenimentul anual european Noaptea Muzeelor Deschise, sau cam asa ceva, si de care voi povesti in alt review), Poiana Brasov (mai goala ca oricand, de turisti) si piata Sfatului din Brasov, cu terasele si ingheata incantatoare servita pe o banca langa turnul cu ceas...

Am revenit acasa pe culoarul Bran -Rucar, pentru pitorescul traseului, si anosta A1.

Sper sa va fi fost de folos review-ul si sa ne intersectam prin cat mai multe locuri de pe aici de prin tara!

Urmeaza un „descriptio mandachiae” al vizitei la castelul Bran. Soon! ;)

---

VIZUALIZĂRI: 3549 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI