Ierusalim de Aur, de Bronz si de Lumina…

TIPĂREȘTE

Cuvintele se regasesc in melodia unei cantarete disparuta in conditii misterioase dar a carei voce rascoleste si astazi sufletele celor care o asculta.

La un moment dat, ca prin vis se auzi vocea ghidului: Doamnelor si Domnilor…Ierusalim-ul…

M-au trecut fiori pe sira spinarii, o senzatie care numai cei care au incercat-o cu adevarat, stiu despre ce vorbesc.

Am urcat pe Muntele Maslinilor, am oprit si am admirat panorama Ierusalim-ului si am inchinat un pahar de vin cumparat din Cana, cinstind, totodata si memoria ostasilor care se aflau ingropati in cimitirul evreiesc care adapostea peste 100.000 de morminte, multe existand din timpul lui Irod.

De acolo, de sus se vedeau cupola aurita a Moscheii lui Omar, zidul vechi al orasului, biserica Maria Magdalena construita de tarul al III-lea al Rusiei in memoria mamei sale…

Fiind sambata seara si fiind Sabat, trebuia sa ajungem la o ora cat mai tarzie la hotel pentru a ni se putea pregati camerele.

Asa ca, ne-am oprit si la Asezamantul romanesc aflat in plin cartier al evreilor ultrareligiosi unde ne-a intampinat un preot roman care ne-a tinut o scurta slujba de binecuvantare. La intoarcere, pe drumul spre autocar ne-am intalnit cu grupuri de evrei in varsta sau mai tineri unii chiar copii, fete si baieti cu perciunii aceia lungi si cu caciuli mai mici sau mai mari, fiecare dupa rang. Ni s-a spus ca nu avem voie sa-i fotografiem si desi am incercat sa le fac cate o poza pe furis, nu au iesit deloc clare.

Am ajuns in sfarsit la hotel, Jerusalem Gate, unde am mai asteptat circa 1 h ca sa se faca curatenie in camere. De putin timp, soarele apusese si ei, numai barbati, se apucasera de treaba. Nu am fotografiat in camere deoarece ca si la celelalte hoteluri sunt identice cu cele prezentate pe site-ul oficial. Pot sa va confirm ca erau dotate cu tot ce trebuie, am avut vedere spre ceea ce numeau ei, podul in devenire si am fost foarte incantati si de mancarea diversificata si de ambianta si de boutique-ile aflate in interiorul hotelului unde, prin negociere, ajungeai la preturi incredibile…

A doua zi, insotiti de aceasi melodie a Beatlesilor, am pornit spre locul Nasterii Domnului – Bethleem. Acolo, pe langa Biserica Nasterii Lui Iisus Christos am intrat si in Grota Laptelui, unde a fost alaptat Pruncul Sfant. Grota Laptelui este tot un fel de pestera mai micuta, cu peretii albi, albi ca spuma laptelui si unde toti, fara exceptie care pasesc acolo se inchina la icoana, in amintirea pruncilor ucisi de Irod.

Am mers apoi la un magazin unde opresc toate autocarele si desi stiam de acum un an, am cumparat multe nimicuri pe care, dupa aceea le-am gasit in magazinasele din apropierea parcarii autocarelor la un sfert de pret. Bine, ideea era ca populatia Bethleem-ului este foarte saraca si trebuia “ajutata”. Dar eu i-as fi ajutat direct pe copiii care vindeau pe strazi si care erau asa de veseli si haiosi incat nu te puteai abtine sa nu cumperi cate ceva, orice.

Datorita faptului ca ne aflam pe teritoriul Palestinian, in interiorul zidurilor ridicate de evrei, ghidul nostru ne-a asteptat la iesirea din Bethleem si ne-a condus spre Zidul Plangerii.

Acolo esti controlat cu strictete si dupa ce intri auzi un zumzet ca de albine si te cuprind niste calduri si emotii pe cand te apropii de nu mai stii cine esti si unde te afli. Ne-am impartit in 2 grupuri, barbati si femei si ne-am strecurat cu greutate pana cand am ajuns la zid. Am vazut femei rugandu-se, plangand si chiar izbindu-se cu capul de el. Aveam pregatite biletele cu dorintele noastre pe care abia le-am introdus printre crapaturile zidului, semn ca nu mai fusesera “maturate” cam de multisor. Odata la 3 luni, cu niste maturici speciale, biletelele sunt scoase din zid si ingropate si atunci dorintele se indeplinesc…

Am plecat mergand cu fata la zid, lucru nu obligatoriu dar, pur si simplu, nu-i puteai intoarce spatele.

“Cine n-a vazut Templul lui Irod, n-a vazut o cladire de o rara frumusete”. Templul a fost distrus de catre romani, ars pana la temelii si numai pietrele care alcatuiau Zidul de Vest au rezistat. Zidul acesta a ramas ca fiind zidul Plangerii si este unul din cele mai sacre locuri din Ierusalim.

Luni, 1 noiembrie, pasii ne-au purtat spre Intrarea gunoaielor si asa am inceput drumul Patimilor. Pe stradutele inguste, printre tarabe, dughene, galagie am mers si noi pe urmele Domnului, oprindu-ne de 14 ori pentru cate o explicatie a ghidului, incercand sa ne imaginam chinul si agonia Lui de la sala de judecata a lui Pilat pana la Golgota, locul crucificarii. Pe Drumul Crucii, fiecare popas este marcat de cate o capela pentru reculegere, bisericuta pentru rugaciuni pana la Basilica Sfantului Mormant.

Ajunsi in Basilica, nu cred ca cineva poate descrie cu adevarat cum arata interiorul si ce simti cand intri acolo. Am ingenuncheat in locul unde Iisus a fost uns cu mir deasupra fiind 7 sau 8 candele.

Apoi ne-am asezat la coada care poate fi mai mica sau mai mare (depinde de ora la care ajungi) si cu cate un manunchi de lumanari (33) intri unde se afla Mormantul …

Nu-mi dau seama cat esti lasat sa stai acolo, cateva secunde sau minute, nu pot sa va spun. Oricum, nu este suficient pentru cat ti-ai dori sa ramai.

La iesire, aprinzi manunchiul si tot acolo il si stingi atingandu-l de o mica cupola metalica.

Noaptea, la 12 am revenit special pentru Slujba in limba romana si greaca. Erau mai multi romani si in acustica perfecta a Basilicii rasunau vocile preotilor si ale noastre.

Sunt convinsa ca si Iisus era acolo cu noi.

In ultima zi, am plecat din Ierusalim spre Marea Moarta, oprindu-ne la Masada, o fortareata aflata pe malul de vest al marii, construita pe ruinele celui mai vechi Regat din Israel. De pe dealul falnic pe care este construit Masada National Park se vede un peisaj natural de o frumusete salbatica si urmele garnizoanelor unde au stat ostasii romani.

Dupa ce am indurat cu greu soarele, am coborat spre mare unde am ramas pana la lasarea intunericului.

Oriunde te duci, de oriunde vii, Ierusalim-ul este acolo de mii de ani asteptandu-te sa pasesti pe pamantul sfant macar o data in viata…

“I am the least of all your children”

Rog a se atasa aceasta melodie

click aici

Bethleem-ul sarbatoreste zilele acestea, slavind nasterea pruncului Iisus…

Dumnezeu sa va asculte si sa va indeplineasca toate rugaciunile si dorintele…

---

VIZUALIZĂRI: 4537 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI