Montserrat - visul unei zile de vara...

TIPĂREȘTE

Intr-una din zilele calde de vara pe care mi le-am petrecut in Spania am ales sa vizitez complexul monastic de la Montserrat, aflat la aproximativ 50 de km de Barcelona, o oaza de spiritualitate si de istorie in mijlocul muntilor nu foarte inalti ai Catalunyei.

Cine se scoala de dimineata departe ajunge, asa ca la ora 8:30 eram deja la statia de metrou Placa de Espanya grabindu-ma spre terminalulul feroviar subteran care duce spre Montserrat.

Trenul R5 care ajunge la manastire nu este operat de reteaua RENFE (un fel de CFR spaniol) ci de FGC (reteaua regionala de cai ferate a Catalunyei), deci este un tren regional care pleaca din Placa de Espanya o data pe ora.

Am cumparat bilet dus-intors de la un tonomat de bilete din gara subterana (15 euro). Am avut noroc ca trenul sa fie in statie tocmai cand eu am ajuns pe peron si m-am urcat la fix.

Trenul arata cam ca un metrou, este mai micut decat trenurile obisnuite dar bineinteles foarte curat si civilizat. Calatoria dureaza cam o ora si... vreo 14-15 opriri ale trenului.

La manastire nu se ajunge direct cu acest tren (R5 face de fapt legatura cu Manresa, un orasel satelit al Barcelonei), turistii fiind nevoiti sa coboare fie la Statia Montserrat-Aeri, de unde trebuie sa ia telecabina, fie la urmatoarea statie Monistrol de Montserrat de unde se ia o "mocanita", un tren-cremaliera care urca spre inaltimi.

Fiind claustrofob de fel si nedorindu-mi sa stau inghesuit intre tinerii turisti americani extrem de zgomotosi in telecabina, am optat pentru un drum mai linistit cu trenuletul.

Imaginea este spectaculoasa, stancile slefuite parca de un pietrar urias dominand privelistea muntoasa a Montserrat-ului (putin peste 1200 de metri la varf).

Dupa alte 15-20 de minute am ajuns in gara mica de la Montserrat, de unde am urcat spre complexul monahal. Bineinteles la baza manastirii erau niste magazine cu suveniruri dar si muzeul pe care l-am vizitat pret de doua ore.

Am urcat pana la manastire dornic sa vad Madona Neagra, sculptura care reprezinta "inima" Montserrat-ului si a Catalunyei.

Este o traditie ca tinerii catalani care vor sa isi uneasca destinele, se vina sa se casatoreasca in fata lui "La Morenita", care vegheaza asupra acestei provincii de aproape un mileniu.

In fiecare zi sunt cozi imense pentru a putea ajunge la minunata statuie.

Si in ziua in care am fost eu erau aproximativ o mie de oameni care formau o coada mare pana afara din manastire, asa ca m-am multumit sa o admir de jos.

Am admirat manastirea in stil romanic cu influente gotice construita in secolele XI-XII, o perioada tulbure a istoriei continentului nostru. Dupa aceea am coborat si am intrat la muzeul manastirii care contine atat obiecte de cult, sculpturi, vesminte monahale din Evul Mediu, dar si lucrari pretioase de Picasso (mai ales desene din perioada de tinerete a artistului) Dali, Joan Miro, Monet si altii.

Facandu-se ora mesei, am intrat intr-o autoservire de la baza complexului de unde mi-am luat o paella cu 10 euro, nici mai buna nici mai rea decat prin alte locuri.

Dupa ce am mancat paella, am trecut si pe la vanzatorii de prajituri traditionale si de crama catalana, de unde mi-am cumparat o prajitura pe baza de migdale, deosebit de gustoasa cu "doar" 5 euro.

Si fiindca talentul meu de catarator nu imi dadea pace m-am hotarat sa urc si eu pe stancile care semanau cu degetele unui urias. Accesul spre munte se face iesind din complex si urcand spre sud. La inceputul pantei exista o troita cu o statuie superba infatisandu-L pe Domnul Iisus Hristos in fata unei cruci.

Cu "inainte" imi zic si pornesc, ca in tinerete, spre inaltimi. Dupa vreo ora de urcat picioarele nu ma mai asculta si sunt nevoit sa ma intorc, consolat fiind de faptul ca oricum mai aveam doar 45 de minute pana la plecarea ultimului trenulet spre Barcelona.

Ma simt obosit, dar fericit ca am putut admira acest loc minunat, unde se spune ca, in secolul IX, Fecioara Maria li s-ar fi aratat unor ciobani si unde ceva timp mai tarziu a luat fiinta acest loc de pelerinaj al intregii lumi crestine.

Cobor la timp pentru a lua trenul inapoi spre oras, privind pentru ultima data in urma, la aceste stanci binecuvantate de Dumnezeu.

In concluzie, daca va aflati in Barcelona, e musai sa va abateti o zi si pe la Montserrat, iar manastirea, muzeul si cadrul natural va vor bucura inimile, ochii si sufletul!

---

VIZUALIZĂRI: 5871 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI