Manastirea Vladiceni - [Tomeşti, Iaşi]

TIPĂREȘTE

În căutarea “Ieromonahul Calistrat Chifan” am poposit la Mănăstirea Vlădiceni de lîngă Iași situată pe strada Trei Fîntîni.

Mănăstirea, administrativ teritorial aparține satuluiVlădiceni comuna Tomești dare a este amplastă în zona industrial a Iașului.

La mănăstire se ajunge foarte ușor, dacă intrați în Iași pe șoșeau Bucium după ce treceți de Spitalul de Psihiatrie “Socola” care este pe partea stîngă mai mergeți înainte pînă întîlniți tot pe partea stîngă o benzinărie Rompetrol imediat urmează un semafor dar pentru a face la dreapta este un verde intermitent (asa era acum un an) dacă este liber virați la dreapta și întrați pe strada Trei Fîntîni.

Paralel cu strada este o linie ferată care o să vă însoțească pînă la mănăstire circa 4 km. Strada era acum un an parcă după bombardament în parte acoperită cu piatră cubică dar foarte prost aranjată iar asfaltul era și el plin de gropi. Așa că pînă la “Dumnezeu” te mănîncă gropile.

Mănăstirea o veți observa foarte ușor de la șoșea ea fiind pe partea dreaptă, la cica 100 de metri de drum, iar din spatele mănăstiri începe pădurea Vlădiceni.

Biserica mănăstiri este relativ nouă ea fiind sfințită în 1999, dar istoria mănăstiri nu începe în acest an, ea este foarte agitate, plină de demolări și renașteri începînd din anul 1415 și pînă în prezent.

Schitul în 1918 a fost victima unei explozii unui depozit de muniţii din apropiere care a distrus în întregime biserica, în explozie au murit mai mulţi călugări, printre care şi Arhimandritul Teodosie.

De cum intri în curtea mănăstiri de-a lungul drumului pînă aproape de clădirea administrativă, gospodari manăstiri au amenajat un elesteu cu peste care este pentru consumul propriu al mănăstiri.

Ajunși în curte abia am găsit loc de parcare pe lîngă autocarele cu pelerini care veneau aici să găsească un sfat și o vorbă de duh pentru alinarea suferințelor.

Multe persoane a văzut intînd la “Ieromonahul Calistrat Chifan” cu tristețe în suflet și amărăciune iar după ce primeau sfaturi și vorbe bune, parcă calea lor era de acum luminată iar undeva departe se zărea “Speranță”.

După clădirea administrativă este o parcare amenajată, cam mica pentru traficul de pelerini trec pe la mănăstire.

Imediat după parcare urmează paraclisul care are două încăperi naousul și altarul. Paraclisul este și el relativ nou fiind contruit în anul 1996. In naos se țin slujbele mai mici de obicei ziua unde nu paticipă prea mulți enoriași și călugări, dar seara se deschide biserica mare unde participă majoritatea călugărilor dar și pelerini aflați în mănăstire.

În fața naosului mai este o încăpere (anexă) în care se află recipientul cu agheasmă și o masă cu două scaune unde Ieromonahul îți ascultă necazurile, încearcă să te încurajeze și să te întoarcă cu fața spre Dumnezeu.

Biserica mare a mănăstiri nu am vizitat-o pentru că noi am așteptat pînă în seară tîrziu să putem vorbi cu părintele Calistrat.

Am aflat de la alți călugări că mănăstirea are și spații de cazare cu un confort de invidiat, ele fiind proaspăt renovate. Prețul nu a putut să ni-l comunice, deoarece călugărița care se ocupa cu rezervările și cazările nu era în mănăstire la acea oră.

Pentru cazare cel mai bine este o rezervare telefonică sau detalii pe siteul mănăstiri aici:

“http://www.manastireavladiceni.ro/cazare-frame. html”

Vă recomand să treceți pragul acestei mănăstiri la clipe de cumpănă din viață, dar mai ales să stați de vorbă cu “Ieromonahul Calistrat Chifan”.

Părintele Calistrat are acum mai nou și blog adresa fiind aceasta:

http://parintelecalistrat. blogspot.com

---

VIZUALIZĂRI: 25220 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI