Gardaland - pentru copilul din tine!

TIPĂREȘTE

Planificată cu grijă încă de la plecarea din ţară spre nordul Italiei, vizitarea celui mai mare parc de distracţii din Peninsulă, Gardaland, n-a trezit în mine, la 36 de ani, emoţii deosebite. Ştiam de la prietenii care-l vizitaseră în trecut că este chiar mai spectaculos decât Disneyland-ul de la Paris. Mai ştiam totodată că este construit înainte de 1980, pe vremea când lanţurile de prin bâlciurile noastre erau principala atracţie a copiilor, alături, invariabil, de lipicioasa vată de zahăr, căpătată după îndelungi scene de plâns.

Localizare

Parcul de distracţii Gardaland este situat în apropierea unuia din cele mai mari lacuri din Italia, Lago Di Garda, la 22 de km de Verona.

Drumul

Parcă mai greu mi-e acum să plec decât atunci. Ba nu, hai că-mi iese... Plecarea familionului s-a produs din Verona, pe 24 august anul trecut, după îndelungi perlamentări. Cu trenul, sau cu maşina unor prieteni? Am ales cel din urmă mijloc de transport, pentru că nu ştiam cum vom ajunge din gară la parcul de distracţii. Am aflat ulterior că sunt autocare care merg gratuit către Gardaland. Prima impresie bună a fost legată de parcare, la care constructorii n-au făcut rabat la spaţiu. Sute de locuri pentru turisme, dar şi spaţii special amenajate pentru aceia care vin cu rulotele. Lângă parcare este hotelul Gardaland, care are preţuri ceva mai mari decât în Verona, de pildă, însă în oferta aceasta intrarea în parcul de distracţii este moca şi se compensează cumva.

Parale

Pretul este de 32 de euro pentru un adult la care se mai adaugă, opţional, 7,5 euro pentru intrarea la acvariu (Sea Land) deschis publicului chiar în anul 2009. Am să ataşez şi o fotografie cu zona caselor de bilete, ca să ştiţi ce vă aşteaptă! Nu se percep alte taxe. Vă puteţi urca în toate montagne russe-urile, singura taxă fiind aceea că veţi petrece cel puţin o oră şi jumătate la coadă pentru fiecare aparat, hai să-i zic aşa. Nu sunteţi condiţionaţi de timp. Odată intraţi, puteţi sta, dacă vă ţin balamalele, până la sfărşit, undeva în jurul orei 8 seara.

Sea Land

Nu la fel de mare precum cel din Barcelona, pe care l-am vizitat anul acesta, dar m-a impresionat teribil, fiind si prima găselniţă de agest gen pe care am văzut-o. Se intră printr-un tunel de sticlă şi se pot admira aproape toate speciile de pe planetă. Pentru fiecare specie în parte există explicaţii în câteva limbi (exclus româna, sper că din cauza asemănării cu italiana). Veţi vedea o multitudine de specii, de la rechinul alb, până la altele de-a dreptul sinistre, mici, urâte, reduse totusi de natură la o scară neprimejdioasă. Ai naibii italieni, au amenajat la tot pasul spaţii pentru fotografii, una chiar mişto, în formă de clopot la care se stă de cele mai multe ori la coadă. Fac precizarea că Sea Land este, dacă-mi permiteţi expresia, un corp de clădire separat de Gardaland, undeva în dreapta intrării.

Parcul de distracţii

Foarte bine monitorizat video. Când te sui într-o tiribombă de-asta, primul gând este la aparatura foto/video din dotare. O poţi lăsa liniştit oriunde. Chiar sunt locuri amenajate pentru “excedentul de bagaj”. Dacă am fi la noi, probabil că la cozile interminabile de care vă spuneam s-ar petrece scene oribile, cum erau bunăoară la cozile la carne. Aici sunt labirinturi făcute din chestiile alea, habar nu am cum se numesc, ca la muzeu, care ţin vizitatorii departe de exponate, aşa că nu există pericolul să se bage altul în faţa ta. Noi am prins o zi caniculară, iar constructorii parcului au avut bunăvoinţa să fie atenţi la toate detaliile. La tot pasul sunt montate stropitori cu apă, chiar şi duşuri. Să nu vă închipuiţi cumva că scoate cineva şamponul din paporniţă... O bălăceală la 40 de grade chiar face bine, în lipsa unei beri de caniculă, pentru că în interiorul parcului nu se vinde alcool. Un „montagne russe” de la Gardaland atinge şi forţa gravitaţională de 5G. Ieşirea, care se face la fel de civilzat ca şi intrarea, e facută în ciuda bărbaţilor, obligatoriu prin magazine cu suveniruri, iar la aparatele destinate exclusiv copiilor, ieşirea se face prin magazine cu dulciuri. Staţi că era cât pe ce să uit. Copii au acces la aparate (o să le denumesc în continuare aşa), însă nu la toate. Accesul se face printr-o intrare de tipul turnichet, ca la metrou sau pe stadioane, şi care are o barieră pentru verificarea înălţimii. Am văzut mulţi inconştienţi care-şi ridicau copilul, ca să corespundă înălţimii, deşi la intrare este descrisă amănunţit toată operaţiunea la care veţi lua parte, inclusiv forţele exercitate, ba sunt nominalizate şi afecţiunile care pot fi provocate unei persoane inapte fizic sută la sută.

Ponturi

Fireşte că am luat şi câteva “ţepe”. Era un singur loc fără coadă. Am zis, bă dar proşti mai sunt şi italienii ăştia! Ei bine, ne-am aşezat pe ceva ca o banchetă de autocar, ne-au ridicat la o înălţime apreciabilă şi ne-au dat drumul din înălţimea unui turn. Oprirea se făcea la o fracţiune de secundă înaintea unui leşin inevitabil. Soţia mea a spus pas după prima experienţă, însă eu şi fiică-mea am mai gustat senzaţiile de două ori. Ia staţi! Sunt peste tot cabinete medicale şi nu sunt puţini aceia care le trec pragul. La fel am păţit şi la alt aparat, de fapt o şalupă care coboară de pe un munte. Locurile din faţa agregatului erau libere, nu s-a aşezat nimeni acolo. Le-am ocupat fireşte noi şi nu ne-am dat seama de ce chicoteau cei din spate, decât în momentul în care n-am trezit ciuciulete, cu tot cu aparatul foto, ţigări, etc. La ieşirea de la fiecare năzdrăvănie d-asta există un perete de monitoare cu fotografii surprinse în timpul coborârii. Fiind vorba de poze dinamice, cu rezoluţie destul de slabă, şi care îţi suprind moaca în cele mai ciudate ipostaze, nu sunt prea căutate, poate şi din pricina preţului, 8 euro de poză.

Concluzii

Recomandat dependenţilor de adrenalină, poate în felul acesta îşi mai potolesc setea şi sunt ceva mai cuminţi la volan. E locul în care eu am intrat cu un sentiment ciudat, nu eram aşa convins că mă poate impresiona ceva, şi am ieşit cu zâmbetul pe buze. Am intrat aşadar adult în toată regula şi am ieşit copil, cu regretul tardiv că nu m-am născut mai târziu. Au farmec oricum, indiferent de vârstă. Am omis intenţionat anumite detalii, denumiri, etc. , pentru că vreau să las fotografiile să vorbească în locul meu.

---

VIZUALIZĂRI: 13617 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI