Arome mediteraneene într-o atmosferă familială

TIPĂREȘTE

Cu fiecare vacanţă pe care mi-am petrecut-o pe „insula mea de suflet”, cum place să o numesc, am învăţat câte ceva. Şi nu mă refer la îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură generală, ci a celor care ţin mai mult de „şcoala vieţii”.

Pentru mine, o vacanţă în altă ţară, presupune şi familiarizarea cu bucătăria locală, iar bucătăria grecească m-a cucerit din primul moment. Şi cum fiecare dintre noi îşi doreşte o vacanţă perfectă şi din punct de vedere culinar trebuie să ştim nu numai ce mâncăm, ci mai ales unde mâncăm.

Cu timpul, am aflat că locurile ideale sunt acelea preferate de localnici şi în care succesul afacerii nu depinde doar de numărul de turişti din sezonul estival, lucru despre care eu am mai scris. click aici

Am să vă prezint două astfel de taverne pe care le-am descoperit în Potos.

Prima este Taverna Yorgos, iar a doua este Taverna Klimatria, in traducere „Boltă de viţă-de-vie”.

Taverna Yorgos este prima tavernă pe partea dreaptă când intri in Potos dinspre Limenaria şi în spatele ei se află Vila Irida, „luxury vila”, după cum spune reclama de la intrare. Afacerea este condusă de doi fraţi, dintre care unul se numeşte, bineînţeles, Yorgos.

Specificul tavernei este de preparate la grătar, însă mie cel mai mult mi-au plăcut „gustările”, acele preparate cu care începe de regulă o „cină a la grec” şi dacă se comandă prea multe fac inutilă aducerea felului principal. Aici am mâncat ardei kapia la gratar umpluţi cu brânză feta (4 euro), dovlecei pane (4 euro), tzatziki (2,5 euro), cartofi prajiţi (3 euro) şi flori de dovlecei umplute cu legume (4 euro). Tot aici am încercat celebrul kokoretsi (maruntaie de miel învelite în maţe şi fripte la proţap) 8 euro.

Ce mi-a plăcut cel mai mult, a fost faptul că au un grătar clasic, cu cărbuni, spre deosebire de celelalte taverne care folosesc cu succes grătarul electric. Sevirea este promptă şi desertul, din partea casei, delicios. De fiecare dată am primit pepene roşu dulce ca mierea şi rece ca gheaţa.

Taverna Klimatria este ultima tavernă pe partea dreaptă la ieşirea din staţiune spre Astris, înainte de plaja San Antonio, iar alături sunt Studiourile Suzana.

O pură coincidenţă face ca proprietarul tavernei Klimataria să se numească tot Yorgos, iar specificul să fie tot de preparate la grătar. Deşi grătarul nu este pe terasă, la vedere, ca la Taverna Yorgos, sunt sigură că este tot cu cărbuni, întrucât gustul spune totul.

Aici am avut o cină specială, oferită de gazda noastră din vară, Dimitri, nouă şi altor oaspeţi din vila sa.

Yorgos ne-a pregătit o masă pentru nouă persoane, iar bucatele au fost pentru o masă tipic grecească. Aperitivele au fost pentru toată lumea la fel: trei porţii de unt cu verdeaţuri şi mirodenii, trei de tzatziki, trei de salată de icre, trei de salată de brânză şi trei de fasolada (la prima vedere seamănă cu o iahnie de fasole însă extrem de scăzută şi care se serveşte de regulă ca aperitiv sau garnitură) şi pâine caldă, delicioasă.

Este de prisos să spun că după ce am gustat câte puţin din fiecare felul principal aproape că nu-şi mai găsea nici locul nici rostul. Dar parcă te poţi pune cu gazda sau poţi să-l jigneşti pe bucătarul care s-a străduit să prepare o sumedenie de bunătăţi? Şi, în fond o cină este şi un prilej de socializare, de conversaţie, într-un cuvânt de a petrece în mod plăcut o seară. Nu contează că eram la masă români, greci şi nemţi şi prea puţini vorbeau şi altă limbă decât cea maternă.

Şi uite sşa, din vorbă în vorbă, cu un păhărel de tsipuro, sau un pahar de bere ori de vin am făcut loc şi felului principal pe care şi l-a ales fiecare. Gavros (adică hamsii prăjite), brizola (cotlet de porc), crevete la grătar, dovlecei pane, souvlakia sau biftec umplut.

Iniţial, la felul principal aş fi vrut midii saganaki, dar în zuia respectivă nu făcuseră aşa ceva. Am observat că este un obicei la taverne ca anumite feluri de mâncare să se prepare doar în anumite zile. A trebuit să mă reorintez şi am luat biftec umplut care este o minunăţie. La prima vedere seamănă cu o pârjoală, dar doar la prima vedere. Sunt vreo 300 gr de carne de vită şi de oaie date de două ori prin maşina de tocat, făcută o formă de pârjoală, umplută cu brânză, cubuleţe mici de roşie şi multe mirodenii şi apoi friptă pe jar.

Masa încărcată, compania extrem de agreabilă şi fundalul de muzică grecească de calitate au fost ingredientele unei seri perfecte.

---

VIZUALIZĂRI: 5076 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI