ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.09.2010
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
APR-2006
DURATA: 15 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Impresii de calatorie din Japonia (II)

Ilustrație video-muzicală

Nakajima Miyuki - As vrea sa fiu
TIPĂREȘTE

In a cincea zi a excursiei noastre- a sasea daca tinem seama si de ziua de calatorie- am plecat din Hakone cu trenul JR super express pe care l-am schimbat cu Kinetsu express, alt tren-glont cu viteza de 300 km/h. Ne-am cazat intr-un Ryokan, motel traditional, situat langa orasul Toba. Camerele in Ryokan sunt spatioase, luminoase si acoperite cu rogojina. Mobilierul adica masa si scaunele sunt foarte joase la vreo 30 cm. de podea. Nu are paturi. Cand vine vremea de dormit, scoti din dulapuri niste saltele numite tatami (destul de moi, pentru ca motelul este destinat turistilor) si le asezi pe jos. Pernele sunt umplute cu orez dar sunt bine indesate astfel incat nu zornaie cand intorci capul. Toate bune si frumoase dar n-am inteles de la inceput ce e cu galeria de papuci expusa la usa de intrare in hol, in baie, in wc si in camera de dormit. Igiena impune sa nu intri in dormitor cu papucii cu care ai fost la WC. Scaunul de toaleta era total computerizat si prima data ne-a infricosat. Daca apasai un buton se incalzea colacul, altul dirija jetul care te spala, altul te usca… poate exagerez dar in esenta cam asta facea. Am auzit ca s-a adus si la noi acest tip de WC. Oricum deasupra vasului de toaleta era si o tasnitoare care-ti permitea sa te speli pe maine inainte de a iesi din camera dupa care iar te spalai in oficiul din fata. Am pozat-o pe camerista care ne-a adus in camera doua kimonouri pe care urma sa le purtam la cina. Sotul a putut sa se imbrace cu unul, desi el fiind inalt ii venea un pic peste genunchi dar eu, nu si nu, desi bune de lungime toate erau mici in talie si nu le puteam incheia. Camerista mi-a adus sase (6) chimonouri pe care a trebuit sa le incerc atat de insistenta era. Singurul argument final care a tinut, a fost acela cu genunchii umflati, ei avand un deosebit respect pentru oamenii bolnavi. Masa a fost traditionala, cu vreo zece boluri mici pentru fiecare, din care am putut incropi cate ceva. Orezul fiert fara sare, ulei sau condimente troneaza la fiecare masa. La Ryokan a fost singurul loc in care a trebuit sa mancam cu betisoare si practic stand pe jos.

A doua zi am vizitat marele altare Ise care dateaza din sec. IV-V. Ele sunt executate din lemn de chiparos si secretul pastrarii lor peste timp e ca la fiecare 20 de ani se inlocuiesc in intregime. Acest transfer spre o noua structura rerezinta in religia sintoista o linie de demarcatie intre generatii.

Punctul de atractie al zilei il reprezinta vizita in insula Mikimoto la o exploatare de perle. Am privit din feriboat cum tinere femei sar dintr-o imbarcatiune in apele reci ale marii si culeg in cosuri perlele de cultura. Atentie, doamnelor! N-am postat decat cateva poze din expozitia de perle ca sa nu ne facem sange rau.

Urmatoarele doua zile au fost dedicate celor mai spectaculoase si bogate temple din Japonia.

Din Toba am plecat spre Kioto, un oras care mi-a placut din cauza istoriei care emana prin toti porii. A fost capitala imperiului timp de 1100 de ani si inca se mai gasesc printre blocurile moderne, locuinte traditionale cu fatade de lemn, usi glisante de hartie, storuri de trestie si bambus si garduri de impletituri de nuiele. Are peste un million jumatate de locuitori si este considerat centrul artistic si cultural al tarii. In cursul nenumaratelor cutremure multe cladiri au fost distruse, apoi refacute astfel incat orasul este astazi un mozaic al diferitelor perioade istorice.

De aici am vizitat:

-Castelul Nijo construit in sec. XVI, prin splendidele sali de audienta cu canaturi de aur arata puterea sogunilor inainte de a fi infranti de imparatul Meiji. Este renumit pentru podelele sale privighetoare (menite sa-i sperie pe dusmani).

-Pavilionul de Aur este alaturi de muntele Fuji si Altarul din mare, unul din cele mai cunoscute si vizitate locuri din Japonia. Este o copie a unei constructii din sec. XV care a fost distrusa de un incendiu pus la cale de un calugar fanatic in 1950. Are trei etaje, fiecare din acestea avand o structura arhitecturala diferita: primul etaj este clasic, al doilea e in genul caselor samurailor si al treilea in stilul zen.

-Templul Dragonului Linistit, se remarca prin luciul de apa pe care se afla cele 15 pietre Zen din care, din orice unghi ai privi, una nu se poate vedea. Ele sunt asezate astfel incat sa-ti sugereze spatiul infinit ca stare precursoare a trairii Zen. Marturisesc ca din cauza afluentei de vizitatori cu toata linistea impusa, nu am trecut in starea Zen, probabil si pentru ca traisem o viata intreaga intre casa, cozi, serviciu si grija copiilor si nu ma mai puteam transcedenta.

Din Kioto am plecat cu trenul spre Hirosima despre care am scris in alt review. Este de mentionat vizitarea insulei Myiajima sau insula altarelor iesite din mare. Marea poarta sau tori stacojie, este cel mai popular simbol al culturii japoneze si nu lipseste de pe niciun afis turistic. O pagoda cu cinci etaje construita in anii 1400 intregesc peisajul acestor locuri de neuitat. Organizatorii excursiei au fost inspirati cand ne-au oferit cazarea la un nou ryokan care nu ne-a scos din atmosfera creata de vizitarea acestor vestigii.

Pranzul l-am luat intr-un restaurant furnizor al curtii imperiale. Restaurantul avea clasa fara a fi ostentativ. Serviciile erau din cel mai fin portelan japonez si tacamurile aurite. Pe pereti erau fotografii cu familia imperiala servind la masa din acest local. In localitatea respectiva se plimbau printre oameni caprioare domrsticite. A fost o oaza de liniste si odihna.

La Okayama am vizitat castelul Himeji, cel mai mare castel medieval din Japonia. Acesta nu a fost distrus in timpul razboiului si-si pastraza eleganta si sveltetea de la inceputuri dominand orasul cu zidurile sale de un alb imaculat... In acest oras ne-am plimbat prin gradina Koraku, impresionanta prin dimensiuni, aranjamente ikebana si schema aleilor si am baut si sake la o fabrica de bauturi

Kobe este un oras care in zece ani a renascut din cenusa. In 1995 a avut loc marele cutremur Hanshin cu o magnitudine de 7.2 grade pe scara Richter care a facut 6500 de victime a distrus portul si 250000 de locuinte. In zece ani Kobe a fost complet refacut ramanand al saselea oras ca marime din Japonia.

Osaka este al doilea oras ca marime din Japonia cu o populatie de cca. 2.5 miioane de locuitori. Hotelul in care am locuit si caruia din pacate nu i-am retinut numele, cazarea fiind in sarcina organizatorilor excursiei, era de 4* plus, fiind una din cele mai elegante locatii in care am stat vreodata. Era dotat cu lifturi exterioare care functionau non-stop, avea 60 de etaje si cinci niveluri de subsol dotate cu buticuri, restaurante si cafenele de lux. Camera era pe masura hotelului. Mi s-a intamplat insa ceva: in timpul noptii am auzit deschizandu-se usa de la baie, drept care m-am ridicat s-o inchid; dupa cateva minute am auzit-o din nou zgaltaindu-se. A doua zi ni s-a spus de la receptie ca a fost vant pe mare care a pendulat hotelul- noi eram cazati la etajul 37- dar cu siguranta a fost un cutremur de cel putin gradul cinci. Tot de Osaka ma mai leaga o amintire: o doamna din grup si-a dorit un aparat foto original asa ca am intrat la Yodobashi Camera de care a pomenit si Dananecula si a carui poza am recunoscut-o. Magazinul era imens, cu cinci etaje nesfarsit de lungi. Sotul meu a gasit baterie pentru o camera video veche cumparata prin 93-93 din Dubai si care iesise de ani buni din fabricatie. Doamna a cumparat aparatul la un prêt mai ridicat decat la noi plus ca nu putea beneficia de garantie si nu avea instructiuni in engleza. In Osaka am vizitat:

-Castelul din Osaka construit in sec. XVI si amplasat intr-un parc superb in care osacienii (asa s-o spune?) ies la iarba verde.

-Acvariul, unul din cele mai mari din lume, continand 30000 de specimene si organizat pe sectiuni geografice. In acvariu inaintezi printr-un tunel semiiluminat care face posibila o prezentare mai buna a exponatelor.

Dupa o cina de adio preparata in fata noastra pe plita si la care ni s-au servit portii minuscule am dormit o ultima noapte in Japonia dupa care la capatul a alte 20 de ore de mers am ajuns in catunul numit Bucuresti.

Inafara de simtul onoarei, respectul cuvantului dat, tenacitate, calitati indeobste cunoscute, as vrea sa va mai povestesc deavalma, cate ceva despre mentalitatea si comportamentul japonez, atat cat le-am observat:

1. Au un respect paroxistic pentru igiena. Toti soferii nenumaratelor autocare cu care ne-am deplasat intre localitati ne dadeau la urcare cate un servetel parfumat sa ne stergem pe maini; conduceau cu manusi albe. In parcari, cat eram noi plecati sa vizitam obiective, se dadeau jos din masina si culegeau ultima hartie sau frunza de copac. In caz de ploaie ne servea cu umbrelele din dotarea autocarului.

2. Sub politetea ireprosabila intuiesti un sentiment de superioritate nascut din unicitatea lor. Majoritatea oamenilor nu considera ca e necesar sa cunoasca alta limba. Chiar si lucratorii din turism cunosteau in engleza un minim de cuvinte de rutina in si atat. Am avut nevoie sa dau un telefon in tara, nu erau afisate instructiuni si abia al treilea om din receptie a inteles ce vrem. In Japonia esti pierdut daca te abati de la bulevardele principale, singurele in care inscriptiile sunt bilingve. Magazine, strazi mai mici, panouri, totul era in scrierea lor. Cu totul alta deschidere o au generatiile tinere care invata engleza din clasele primare si dupa imbracaminte si gestica cu mai putine plecaciuni se vede ca sunt occidentalizati.

3. Mancarea lor e mai elaborata decat cea chinezeasca. Se servesc multe feluri de mancare in portii foarte mici. Predomina pestele crud sau fiert, fructele de mare, legumele, obiceiuri alimentare care-i fereste de obezitate.

4. Copiii, sunt absolut superbi: au capul rotund si ochii ca doua margele negre sclipitoare; tinerii sunt draguti si mai inalti decat generatiile mature; cei in varsta n-au varsta, sunt scofalciti si cu tenul galbejit si ca interlocutori prin reverentele pe care le fac, par foarte umili. In general sunt foarte putin deschisi schimburilor de valori cu civilizatia occidentala.

5. La TV din cateva zeci de programe numai in Tokio am gasit un singur CNN in engleza; muzica usoara si dansurile transmise la TV sunt foarte decente si demodate fata de gustul nostru, cam cu era la noi prin anii ‘70.

…. Si cate si mai cate diferente te fac sa crezi ca ai pasit in alta lume, o lume pe care nu esti pregatit s-o intelegi dar pe care o respecti.

Multumesc afa ca mi-ai dat ocazia sa retraiesc aceasta extraordinara excursie.

-


[fb]
---
Trimis de Michi in 19.09.10 08:42:10
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în JAPONIA
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 5203 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P43 Cina de adio Osaka; din tava respectiva erau serviti 12 oameni.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 5600 PMA (din 4 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

18 ecouri scrise, până acum

presario [19.09.10 09:45:16] »

Foarte tare, felicitari!

recul* [19.09.10 09:47:19] »

nu, michi, noi multumim pentru ca ne-ai luat cu tine in tara soarelui rasare!

raduu1972 [19.09.10 10:34:13] »

super, super interesant. foarte reusite pozele ai folosit un DSLR?

petrus95 [19.09.10 10:38:45] »

am mai vb despre joponia cu un prieten care a fost acolo in interes de serviciu, aceiasi concluzie, complet alta lume! multumesc pentru impresii.

creivean [19.09.10 10:41:44] »

Se pare ca, daca ieri a fost ziua Barcelona, azi ii ziua Japonia (Tokio), pe AmFostAcolo. Multumim pentru aceste review-uri de-a dreptul incantatoare.

Michi [19.09.10 11:08:17] »

Raduu, am un CANON, A520 cu 4. o pixels pe care l-am cumparat acum 5-6 ani, dand la schimb un aparat vechi evaluat la 1 mil vechi; e reglat pe automat si inafara de click nu stiu altceva.

webmasterXY* [19.09.10 11:15:44] »

Chiar vroiam acum, dupa validarea pozelor sa indic eu aparatul, ca fiind Canon PowerShot A520, precum cel de aici

raduu1972 [19.09.10 12:16:43] »

super tare aparatul, daca il vinzi da-mi un pm

Michi [19.09.10 12:20:45] »

Numai daca as absolvi un curs de alfabetizare pe un altul.

mariana.olaru [19.09.10 12:45:21] »

Taaare mă fascinează Japonia! Fiind conştientă că nu voi ajunge niciodată acolo, consider că vizita virtuală ce ne-ai oferit-o a fost şi pentru mine un mare câştig în aria cunoaşterii şi o mare încântare. Felicitări!

bubumaia [19.09.10 14:32:43] »

Konichiwa, @michi!

Excelent!

webmaster13 [19.09.10 21:04:56] »

am pus si o gheisha sa cante, ca prea-s faine aceste impresii !

Michi [19.09.10 21:29:45] »

Multumesc pentru melodie si tuturor pentru aprecieri. Nu credeam ca voi fi in stare ca din cateva zeci-sute de poze, un prospect de itinerariu, cateva pliante si nenea Goagal sa pot reconstitui o excursie atat de grea si frumoasa. Avantajul e reciproc, al vostru ca ati citit dar si al meu ca am putut rememora.

balasa violeta [19.09.10 23:07:41] »

Impresionant!

Imi place ceea ce am vazut si bineinteles ceea ce am citit.

Am ras la dormitul pe saltele si perne umplute cu orez, de inalta tehnologie de la wc!

Acest review complet si util l-am notat ca atare.

Felicitari!

anadragusin [20.09.10 09:31:15] »

Multumesc @Michi pentru impartasirea unor astfel de experiente. Sa respectam valorile traditiei unei culturi, ar trebui sa fie materie de baza in scoli si am putea incepe cu valorile autohtone inca din cei 7 ani de acasa. Traditie si valori avem, sau mai avem, dar nu ne comparam nici la degetul mic cu Japonia a carei cultura se pastreaza intacta de secole... si pentru care respectul niponilor merge pana la extrem. Țara Soarelui Răsare-potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei formându-se patru picături ce au devenit insulele principale, precum și o multitudine de insule mici (peste 5000). Se para ca zeii inca mai protejeaza Japonia!

Multumim inca o data!!!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
dananecula CONS. ONORIFIC AFA / JAPONIA [25.09.10 00:26:35] »

Dumnezeule, Michi, de-abia acum ti-am descoperit review-urile despre Japonia!!!

Amintirile ma rascolesc... amintirile ma chinuiesc... Doamne, am citit cu nesat randurile tale, am recunoscut in cateva poze locatii care si acum le vad cu ochii minti:

- parcul din Nara cu cele peste 1300 exemplare de caprioare ,,domestice'' care se plimbau agale printre trecatori, iti mancau din palma paine ori un fel de saleuri sub forma de discuri pe care le rontaiau cu nesat. Altele mai naravase, daca nu le dadeai de mancare efectiv veneau sa te impunga cu cornitele si alti cerbisori mai ,,ne-gentlemeni'' iti ridicau rochia, daca aveai ghinionul sa fii imbracata mai ,,flu-flu''

- statuia lui Buda imens, urias, impunator, ce te infiora de cum dadeai ochii cu el inca de la intrarea in templu, precum si uriasele zeitati (samurai cum le spuneai tu) ce te impresionau prin expresivitatea lor tulburatoare.

Ce m-a intristat a fost ca Templul (Pavilionul) de Aur l-am ,,ratat'' deoarece am ajuns la ora 16.55, iar programul de vizitare era pana la ora 17.00. Iar japonezii sunt foarte rigurosi, nu se abat deloc de la reguli. Am aflat ulterior ca ultima vizita incepea la 16.30 si se termina la 17.00. Deci... ghinion de nesansa!

Dar ca tristetea sa nu ne cuprinda, partenerul nostru japonez ne-a propus sa vizitam cartierul Gion, zona unde s-a filmat ,,Memoriile unei gheise'', am vazut gheise in carne si oase , apoi am fost rasfatati cu un spectacol traditional la care protagoniste au fost chiar niste japoneze de la ,,scoala de gheise''. Un spectacol mai mult decat inedit, incepand cu ceremonia ceaiului (la care a participat si sotul meu), cantat la harpa, o mica demonstratie din secretele artei ikebana, moment comic, dans traditional japonez, incheiat cu un mic spectacol cu manuitori de ,,gheisa''. Nu radeti, era vorba de 3 papusari imbracati in straie negre ce manuiau, cu o dibacie ce ne-a uimit, o papusa ,,gheisa'' de statura unei gheise adevarate. Ne-am destins si ne-am incantat timp de o ora si jumatate cu acest spectacol traditional inedit la Gion Corner.

Oooof... dar sunt muuuulte de povestit legat de minunatiile ce ne-au fost date sa vedem in Tara Soarelui Rasare. Cand m-oi asterne pe scris, sper sa va povestesc cu lux de amanunte despre tot ce-AmIntalnitAcolo.

Scuza-ma, draga doamna Michi, poate am prelungit prea mult ecoul meu, dar imaginea Japoniei, asa cum am perceput-o eu, prin prisma trarilor si amintirilor mele, cred ca-mi va dainui muuuulti ani de-acum inainte. Si ce-i trist este ca nu putem trai cu speranta ca macar peste 20-30 de ani vom ajunge si noi ca ei, privind gradul de civilizatie, respect, amabilitate, corectitudine...

Sincer, oftez si... gandul ma poarta acum la poezia lui Eminescu

La steaua care-a rasarit

E o cale-atit de lunga

Ca mii de ani i-au trebuit

Luminii sa ne-ajunga

La licarul acelei luminite (de la capatul tunelului), pe care o tot asteptam de vreo cativa ani si mai bine, dupa care tooot tanjim s-o descoperim...

E-o cale-atat de lunga

Caci zeci de ani ne-or trebui speranta civilizatiei s- ajunga...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Michi [25.09.10 00:39:38] »

Pot spune ca eu am fost impresionata de reviewurile tale si asta nu e o politete japoneza. Ecoul de mai sus este extraordinar. Noi le-am vazut toate pe fuga, apoi am facut prostia ca in nicio excursie n-am notat ce am vazut dar totusi mi-au ramas impresiile generale.

dananecula CONS. ONORIFIC AFA / JAPONIA [25.09.10 00:54:00] »

@michi

Multumesc mult pentru aprecieri si traiesc cu speranta si dorinta de a reusi, (printre picaturi, caci timpul acesta are o iuteala de nedescris), sa mai pot sa va impartasesc in cateva review-uri, cat mai in detaliu, experientele traite in Japonia si minunatiile vizitate acolo.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
anadragusin, balasa violeta, bubumaia, dananecula, Michi, petrus95, raduu1972, recul*
Alte impresii din această RUBRICĂVacanța în Japonia:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056236982345581 sec
    ecranul dvs: 1 x 1