O experienta ce merita repetata

TIPĂREȘTE

Destinatia principala a concediului de anul acesta a fost Zakynthos-ul. Cele cateva "notiuni de baza" despre insula, acumulate in precedentele vizite in Grecia au fost completate, in principal, cu informatiile culese de pe internet. La randul meu voi prezenta si eu cateva aspecte legate de cazare, masa si programul celor 7 zile (7 - 13 septembrie) cat a durat sedera noastra acolo.

Ca o mica paranteza/precizare, rog sa se tina cont ca, exceptand cateva lucruri clare, "batute in cuie" - ba uneori chiar si acestea - cele ce vor fi spuse contin o doza importanta de inevitabil subiectivism. Fiecare dintre noi avem anumite prioritati, asteptari, dorinte, placeri care nu se regasesc automat si obligatoriu pe lista celorlalti, astfel ca, spre exemplu, un anumit lucru sau o anumita situatie care mie mi se par extraordinare un altul le poate considera banalitati sau chiar ceva dezgustator sau de ne-aceptat.

Pentru cei care sunt in dubiu in legatura cu Zakynthos-ul nu pot spune decat sa aiba curajul sa-si asume un mic risc si sa incerce ei insisi: sunt mai mult decat sigur ca nu vor regreta. Chiar daca destinatia nu este una "obisnuita" in oferta agentiilor, indiferent daca se opteaza pentru transportul cu avionul sau cu masina din dotare, eu zic ca, cu un oarecare timp alocat unei documentari prealabile si, de ce sa nu recunoastem, o mica doza de noroc, oricine se poate descurca la fata locului atat pentru cazare cat si pentru trasport si/sau celelalte activitati.

DRUMUL-DUS

Punctul de plecare a fost Olimpic Beach (langa Katerini), pe traseu fiind prevazuta o oprire la Meteora si una la Delfi, drumul catre punctul terminus, Killini, trecand prin Andirio si Patra, adica un total de vreo 520 km. Desi fusesera alocate 10-11 ore pentru acest traseu, din cauza pauzelor (cam mari, 2-3 dintre ele), distanta a fost acoperita in nu mai putin de 16-17 ore (plecarea in jurul lui 12:00 si sosirea in port pe la 4:30). Dintr-o neglijenta sau mai bine spus o documentare prea sumara - citisem, asa fugitiv, pe forum ca prima cursa a ferryboat-ului ar fi la 7:30 - am avut parte de un prim moment mai putin placut: duminica fiind, prima cursa era la 10:30 si nu mai devreme. Pana la urma episodul a avut si o parte buna, anume 2-3 ore in plus de somn.

Ca o mica paranteza, m-a surprins foarte tare umezeala din aer - una sarata, lipicioasa, legat de aceasta umezeala a fost chiar un episod interesant pe drum: in apropiere de Killini (mai aveam vreo 5-6 km), la un moment dat, in cateva secunde, geamurile si oglinziile masinii au fost acoperite de condens. Initial am crezut ca intrasem intr-o zona cu ceata foarte densa, dar actionand instinctiv stergatoarele am observat ca "ceata" dispare pentru cateva momente biggrin.gif. Abia dupa ce am deschis geamul si am vazut si oglinda acoperita si ca vizibilitatea in jur era OK am realizat ce se intampla. Oricum, a fost pentru prima data cand am avut parte de asa ceva.

Imbarcarea si traversarea au decurs fara probleme - pretul biletelor: 2 persoane + 1 masina = 54 Euro mi s-a parut un pic cam maricel - si in jur de miezul zilei ieseam deja din portul Zante in cautarea cazarii.

CAZAREA

"Tinta" noastra initiala a fost hotelul The Four Seasons, unde intentionam sa ne cazam date fiind locatia si conditiile oferite (cel putin din cele citite). Am programat pe GPS destinatia Agios Sostis si ne-am lasat purtati. Numai ca... surpriza: ne-a scos pe plaja din Laganas si ne indruma sa facem stanga huh.gif. Concluzia a fost clara: GPS inchis si procurat harta. A urmat apoi achizitionarea unei cartele telefonice si un telefon la hotel. Respectivul nu stia engleza dar (cica) vorbea franceza si parca vorbeam cu robotul: eu il intrebam una el imi raspundea altceva (il intreb de camere libere, el imi zice ca sunt si sa trimit fax pentru rezervare si ceva chestii legate de card si de avans, ii spun ca sunt pe insula si vin catre hotel, el mai strecoara ceva acolo in pasareasca lui si tot la fax ajunge). Una peste alta am reusit sa aflu cum sa ajung la hotel si am pornit la drum. Avand in cap ce s-a spus pe aici de plaje (mai ales cea din Laganas) am decis sa verificam mai intai plaja din zona si abia apoi sa incercam si hotelul. Si bine am facut: plaja era OK (nisip, suficient de lata) numai ca in zona era un mic port si nu aveam nici cel mai mic chef sa ne scaldam printre ambarcatiuni asa ca am abandonat ideea de a ne caza acolo.

Am facut calea intoarsa in Zante, o scurta oprire pentru "alimentare" aici, apoi, cu harta in fata si cu topul plajelor (facut de cineva aici), ne-am orientat catre partea sud-estica a insulei (Argassi, Vassilikos, Gerakas) unde, cel putin teoretic, aveam sanse mai mari sa gasim plaje frumoase si cazare cat mai aproape de plaja. Am avut insa parte de o mare dezamagire: plajele, cam micute dar superbe (unele) nu prea aveau cazare in zona si usor-usor visul meu de a trage masina pe dreapta si de a folosi picioarele s-a cam risipit.

Mai intai am taiat de pe lista Kalamaki: plaja parea OK dar nimic interesant ca si cazare in zona, a urmat apoi Argassi: plaja nici nu am apucat sa o vedem iar cazarea ar cam fi fost in oras, deci cam departe de mare. Ne-am continuat drumul catre Gerakas si, dupa cateva incercari nereusite, in Vassilikos (pe drumul catre plaja Agiou Nicolau) am nimerit la hotelul (Christina's appartments) unui grec (Andreas Vardakastanis) care s-a dovedit un personaj interesant, mare iubitor de romani :). Cand a auzit ca suntem romani, efectiv a izbucnit in urale: "ohhh Romania... beautiful country ... beautiful people ... one second and I will find something for you". Omul ne-a spus ca la el se elibereaza 2 camere abia peste 2 zile, dar ca, intre timp, incearca sa ne gaseasca ceva. Nu a durat chiar o secunda, dar intr-adevar ne-a gasit cazare: Villa Aggio unde, pana la urma am si ramas pe toata durata sederii.

Vila cu pricina e situata pe partea stanga a drumului ce duce catre Gerakas, la vreo 800-1000m de intrarea catre plaja Agiou Nicolau, departe, foarte departe, de mare, insa o vila absolut superba si, tinand cont de conditiile oferite, pretul ni s-a parut chiar OK: un apartament cu 2 camere, bucatarie si baie (toate complet echipate si aranjate cu foarte mult bun-gust) la 50 Euro / noapte.

Avand insa in cap ideea de a ne caza undeva aproape de plaja sau, daca nu, macar sa fi avut piscina (aici nu aveau asa ceva) + 2 camere separate nu apartament (SIC! :P), in prima faza am zis pas (ce-i drept cam cu jumatate de gura) si am plecat sa mai cautam. Dupa vreo ora de colindat si "aprofundat" mai bine oferta locului, si deja cam "plictisiti" si obositi ne-am intors si am acceptat oferta lor. Gasisem, spre exemplu, camere si la 30 de euro (omu era dispus sa le lase si la 25) dar camerele parca erau foste magazii: fara AC, fara TV si mirosind a mucegai, dar si la 50 de euro, hotelul aproape de plaja, plasma si TV satelit in camere, jacuzzi, etc samd ... dar cam mult pentru bugetul nostru.

MASA.

Micul dejun (daca se poate numi asa tinand cont ca il luam cam pe la 10-11) il serveam "acasa", aprovizionarea fiind facuta fie de la magazinele de prin Argassi, fie de la super-market in Zante.

Pranzul constand, de regula, din fructe + sucuri a fost fie servit pe plaja fie sarit. In ziua in care am incercat un tur al insulei cu masina, cu Navagio ca punct principal, am oprit pentru pranz in Alikanas. Restaurantul se numeste Apollo sau ceva de genul asta si a fost o mare dezamagire: portiile mici + un chelner sictirit rau de tot. Individul era cam somnoros si duhnea a alcool. Dupa ce ne-a adus meniurile si ne-a luat comanda pentru bauturi am avut de asteptat vreo 10-15 minute sa vina cu ele. La final, pe nota de plata trecuse omu si paine de vreo 3 euro in conditiile in care nici macar nu ne adusese asa ceva. Luat la intrebari a inceput sa se balbaie, chestii gen ca nu era vorba numai de paine ci si de alte servicii/produse (care anume??), a sters-o cu coada intre picioare si a revenit dupa vreun minut cu nota refacuta si cu scuze cum ca nu el ci colega lui a gresit. Faza asta o mai patisem si la o taverna din Kalambaka (langa Meteora) numai ca acolo am inghitit galusca si am platit.

Cina, cu exceptia primei seri, am servit-o la aceeasi taverna, vis-a-vis de hotelul grecului mentionat mai sus. Se numeste taverna ZAKYNTHOS si evident tot el ne-o recomandase. A avut multe cuvinte de lauda si chiar nu a exagerat deloc: totul, de la servire pana la mancare, a fost ireprosabil. Tipa de servea la masa era romanca, am inteles ca si la bucatarie mai erau vreo 2 romance iar patronul avea si el o slabiciune pentru romani biggrin.gif. Ne-a povestit ca vine anual (sau aproape anual) in Romania, ca are un foarte bun prieten roman cu care face ceva afaceri si o "prietena" romanca (de prin Suceava, daca am inteles bine). Revenind la mancare, pot spune ca portiile erau mari ca sa nu zic foarte mari si foarte gustoase, la un pret mai mult decat OK. Spre deosebire de alte locuri unde am mancat, paine era din partea casei, foarte gustoasa si insotita de un pachetel de unt. In plus, in fiecare seara, dupa masa, din partea casei, am avut 2 farfurioare cu fructe pentru fete si un pahar de ouzo/metaxa pentru noi. De asemenea, cred ca din a doua seara, ne-au dat, inainte de masa si tot din partea lor un fel de branza pane: o felie groasa de branza feta (nici o legatura cu branza feta de pe la noi) data prin nu stiu ce amestec si bagata la cuptor - o chestie care mergea de minune cu bere. La plecare, din partea patronului, am avut 2 sticle de vin cadou, iar in ultime 2 seri, auzindu-ne ca am apreciat painea (despre care zicea ca ar fi fost facuta in casa) ne-a dat, "la pachet", cate una alba si una neagra.

PLAJA si ALTELE.

Daca prima zi pe Zakynthos a fost "moarta" sau, ma rog, noi am fost "mortii", a doua zi am inceput periplul. Prima plaja din lista a fost Banana Beach, o plaja care nu ne-a impresionat deloc: cam murdara/neamenajata, relativ ingusta, iar sezlongul 7 euro desi era deja trecut de ora 15:00.

In ziua urmatoare, a venit randul Gerakas-ului. Una dintre cele mai frumoase plaje/locuri pe care le-am vazut: curat, nisip super fin, apa cristal, etc. Primul loc, de departe, in topul plajelor din Zakynthos (poate la egalitate cu Dafni pe care nu am apucat sa o vedem dar a fost puternic apreciata de ceilalti). Pentru 2 sezlong-uri + umbrela am platit aici 8 euro.

Cea de-a patra zi a fost alocata unui tur al insulei, principala tinta fiind Navagio cu trecere si pe la Porto Vromi. La intoarcere ne-am oprit in Alikanas unde am mai prins 2-3 ore de plaja si scaldat. Cel putin unde am ajuns noi, plaja cam "jalnica": 3-4 metri latime, pietris, pietris si in apa, la tarm. Pentru ante-post-ator nici o comparatie cu Porto Katsiki :)

Ultimele 2 zile ni le-am petrecut pe plaja de la Mavratzis, o plaja micuta, ingrijita, super draguta intr-un cuvant (aflata langa Zante Royal Palace). Tot pentru 2 sezlong-uri + umbrela am platit aici 5 euro.

In general, programul adoptat a fost unul lejer, mai mult de odihna (sau de "pensionari" daca e sa fiu carcotas :)), cu trezirea cel devreme la ora 10, motiv pentru care croaziera si celelate atractii neacoperite au fost lasate pentru anul urmator.

Cat priveste drumurile de pe insula, nimic de reprosat. Chiar si cele "comunale" (din varianta romaneasca) erau asfaltate si intr-o stare destul de buna. Mare parte a lor, mai ales cele din zona "muntoasa", cam "serpentinoase" adica un mic calvar pentru cei care nu suporta asa ceva, dar o adevarata placere pentru cei pasionati, evident daca sunt singuri, sau macar doar 2 in masina si nu 4, pasagerii din spate fiind tentati in orice moment sa-ti faca cadou un guler cam neplacut. Drumul catre Porto Vromi si mai departe Navagio, venind din Zante prin Ag. Leon si Maries, alterneaza zonele "desertice" cu cateva portiuni impadurite (oare specia taietorilor de lemne a disparut sau inca nu s-a nascut la ei?), zone de creasta in care ai "muntele" intr-o parte si marea in partea cealalta, intr-un cuvant un peisaj super incantator.

La capitolul plimbare de seara, am fost de 2 ori in Argassi, tot de 2 ori in Zante si o data in Laganas. Din punct de vedere al vietii de noapte, Argassi-ul e ceva mai linistit (poate cu exceptia weekend-ului): nu sunt foarte multe discoteci/cluburi, parca nici atat de multa populatie si, cam pe la 12-1, o buna parte din taverne se inchid. Intr-una din seri am optat pentru zacutul la un bar in fata unei beri/suc si admiratul trecatorilor iar in cealalta seara ne-am "dedicat" mini-golf-ului. In paranteza spus, o "ocupatie" interesanta, pacat ca la noi nu exista asa ceva (sau nu stiu sa existe).

Evident, la capitolul agitatie, Laganas-ul se detaseaza in top. Era cam 1, sau trecut de 1, si un adevarat dute-vino, cluburile si pe stanga si pe dreapta iar animatorii te invitau cu diverse "oferte speciale". Cum s-a mai spus, cred ca 90% din petrecareti erau englezi, unii beti de-a binelea altii doar ametiti si nu stiu cati dintre ei sa fi avut peste 18-20 de ani. Componenta feminina era destul de bine reprezentata numeric dar, parere personala, cred ca nu am zarit mai mult de 5-10 "exemplare" care sa merite cu adevarat atentie. Majoritatea costumate a la "tarfulite", cocotate pe tocuri mai inalte sau mai joase, dar, indiferent de inaltimea lor sau poate doar din cauza consumatiei, lasand impresia ca e prima data cand au pus asa ceva in picioare, incercau probabil sa para atragatoare insa, in cel mai bun caz, fiind doar hilare.

DRUMUL - INTORS.

La intoarcere am ales ferry-ul de 11:30 care ne-a lasat in Killini in jur de 13:00. Punctul terminus a fost Olympic Beach cu o mica abatere din nou prin Delfi - asta pentru ca la dus se facuse deja noapte si nu am apucat sa vedem mare lucru. De aici am ales sa ne indreptam catre est, cu pretul unui mic ocol si al unor drumuri "nationale" cam pustii dar in stare foarte buna, pentru a evita traversarea muntelui si a iesi cat mai repede in autostrada. Am mers o bucata de drum catre Livadia apoi am inceput sa urcam catre Lamia si mai departe am tinut autostrada catre Larissa si Katerini. Cu tot cu ocol, de data asta ne-am miscat ceva mai repede (avantajul autostrazii unde s-a mers constant 140-150 km/h), astfel incat pe la 23:00 eram la destinatie.

In incheiere, pentru ca s-a mai pus intrebarea asta, drumul din tara pana in Killini se poate face si dintr-o bucata, evident daca nu sunt copii implicati sau nu e vorba de persoane care sa nu reziste 18-22 ore in masina. Sunt cam 1.250-1.350 km (functie si de punctul de plecare si ruta aleasa) de parcurs, recomandata fiind prezenta a 2 soferi in masina. Cred insa ca nici pentru un singur sofer, cu ceva practica (experienta) in privinta drumurilor lungi nu este ceva imposibil.

---

VIZUALIZĂRI: 4834 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI