Cazare decenta

TIPĂREȘTE

Era deja ora 19:00 si eu inca eram in BN, la ai mei, cand pe neasteptate am aflat ca sotia si-a terminat treburile in Bucuresti asa ca am zis hai sa facem o nebunie: ne intalnim la Brasov, aproximativ la jumatatea drumului si mergem impreuna spre Timisoara a doua zi. Zis si facut! Ea a luat primul tren si urma sa ajunga in Brasov pe la ora 23:00. Eu in 10 min am facut pe fuga bagajul, i-am dat haleala de seara lu Kasey, catelul nostru mustacios, si am sarit amandoi in masina, destinatia: Brasov. Desigur, tarziu fiind, nu aveam cum sa ne pornim in acea noapte spre Timisoara si am decis ca o sa ne cazam in Brasov iar a doua zi o sa vizitam putin orasul. Mai ramanea o singura problema: cazarea. Am sunat o buna amica (coforumista de AmFostAcolo ca sa zic asa) si am rugat-o sa caute ceva cazare in Brasov, nu ceva deosebit, o pensiune normala e OK. Singura conditie era sa ne primeasca cu catelul. Si de fapt mai era una: sa ne primeasca mai tarziu, pentru ca urma sa ajungem in jurul orei 23:30.

Dupa aprox 30 min m-a sunat inapoi si rezervarea era facuta. Locatie: Pensiunea Italiana. Mi-am notat si eu asa pe fuga, in goana volanului, numarul de mobil de la pensiune si tot pe drum am dat un telefon si eu sa ma asigur ca e totul ok cu catelul si cu sosirea tarzie. Totul ok, asa ca i-am dat bataie.

Drumul pe portiunea Sant-Bistrita-Reghin-Tg Mures cam dificil din cauza asfaltului valurit si prost intretinut, dar dupa Targu-Mures condusul este o placere, mai ales ca se innoptase si traficul se rarefiase. Am calcat-o putin sa sosesc la timp insa odata ajuns la gara in Brasov mi-am dat seama ca am calcat-o degeaba pt ca trenul care sosea de la Bucuresti avea intarziere vreo ora. Am mai dat un telefon la Pensiunea Italiana sa ma asigur ca ne asteapta si nu ramanem pe dinafara dar doamna de acolo mi-a zis sa nu ma stresez pentru ca ea oricum adoarme mai tarziu.

Neavand GPS, habar n-aveam unde este strada Lunga (nu prea cunosc Brasovul, eventual ma descurc doar cand trebuie sa-l traversez) asa ca am luat un taxi din gara pe care l-am urmarit pana in fata pensiunii. 10 lei. Parcare proprie nu are, insa trotuarul este foarte larg si jos, in concluzie cateva masini incap fara nicio problema pe trotuar in fata pensiunii si loc mai ramane berechet si pentru pietoni asadar nu se stanjeneste trecerea acestora. Era deja 00: 30 cand noi am ajuns la pensiune dar doamna ne-a asteptat cu stoicism asa cum promisese.

Costul pentru o noapte a fost 160 lei (fara mic dejun). Pentru ca nu mai erau libere camere standard (la 120 lei) am fost nevoiti sa luam dubla-delux dar ce sa mai... ne-a parut bine ca am gasit cazare in regimul de urgenta cerut de situatie.

Camera - mare, chiar foarte mare, mobila suficienta, chiar prea multa pentru gustul nostru minimalist, vreo 3 geamuri la strada principala insa cu toate acestea foarte bine antifonata, nu am auzit nimic de afara. In camera mai aveam si o banda pentru alergat pt cei care vroiau cu orice pret sa se mentina in forma. TV-ul cu o gramada de canale, nu era plasma sau ceva foarte nou, dar totusi era cu ecran plat.

Baia era si aceasta foarte mare ca suprafata si era despartita de camera doar printr-o perdea care tine loc de perete. Echipata cu dotari destul de noi (cada cu hidromasaj, cabina de dush care momentan era nefunctionala) dar si cu cu diferite briz-brizuri ideale pentru a crea o atmosfera romantica (lumanari parfumate, etc). Pacat ca si WC-ul era in aceeasi incinta si avand in vedere ca de camera ne despartea doar o perdea semitransparenta, intimitatea uneori atata de necesara era aproape de zero. Erau si cateva prosoape.

In camera, mai aveam la dispozitie si un frigider micutz gen mini-bar. Si cel mai important aspect: curatenia foarte bine pusa la punct peste tot.

A doua zi dimineata am luat un mic dejun de la pachet (mai aveam una-alta la noi de mancare), am urcat la etaj unde sta doamna care are grija de pensiune si am achitat dupa care am facut bagajele si am plecat sa mai vedem una-alta prin oras.

Am ajuns pana la urma la baza Tampei si am luat telecabina pana sus. Eu nu mai vazusem Brasovul de sus niciodata, sotia de vreo 10-15 ani deci plimbarea a fost binevenita, mai ales ca este permis in telecabina accesul cu cateii si nu a fost cazul sa-l lasam pe Kasey in masina jos, in parcare. Sus am mers pana in spatele literelor binecunoscute, Kasey a marcat toate locurile, iar noi am respirat aer curat, de munte. Apoi, am baut un suc rece la un restaurant cu alura destul de semicomunista: suc la sticla de ½ L, ca la buticul de la coltul strazii, terasa cu mese si scaune de plastic dar ce mai conta... Eram rupti de sete si de caldura, deci a fost OK. Dupa care... inapoi la masina si la drum pentru ca ne asteptau vreo 450 km de parcurs pana la Timisoara.

In concluzie, o varianta demna de luat in considerare atat in cazul unei vizite fulger in Brasov dar si pentru un sejur prelungit.

PS: o sa atasez si niste poze, scuzati calitatea telefonica, nu aveam camera foto la noi

---

VIZUALIZĂRI: 1944 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI