Baile Cojocna, deschise doar pe jumatate

TIPĂREȘTE

Cojocna anului 2002. Ajung acolo dupa un drum ce serpuieste agale printre dealuri plantate cu pomi fructiferi. Iau cu mine un “autostopist”: “Sa vedeti domnule, peste cativa ani toate aceste dealuri vor fi “plantate” cu vile si case de vacanta. E frumos pe-aici. Aerul e curat si sarat. Baile sunt pe-aproape”.

Statiunea pare bine pusa la punct: un lac natural, frumos amenajat. Mai e si un al doilea, neamenajat inca. Amintiri de la romani. De cele mai multe ori noi oamenii, nu facem decat sa redescoperim sau sa continuam munca inceputa de Natura sau sa valorificam exploatarile conice de sare ale romanilor transformandu-le in lacuri terapeutice si apoi in statiuni balneare.

“-Ar mai fi nevoie de investitii, pentru amenajarea celui de-al doilea lac si bani pentru a darama vechiul pavilion balnear, care ‘‘sta sa cada”. Fundatiile lui sunt roase de sare, a mai trecut si un incendiu peste el. Si-apoi mai e si aglomeratia care ne sufoca. E-o vara fierbinte! Nu mai facem fata la turisti: intreg Clujul vine aici sa faca baie. E bine c-ati venit acum si nu in week-end. Duminica, cred ca va trebui sa las oamenii sa intre in serii. Serii de cate 3-4 ore fiecare! ”, exclama directorul din acea vreme a statiunii, Dl. Nicolae Ciupe. “-Exista casute, loc de camping sau de camping-car, un hotel, un restaurant… dar Clujul e mare, iar in week-end va fi nebunie aici. Cred c-o sa ma pensionez! ” Nu insa inainte ca domnul Ciupe sa-mi readuca aminte de ospitalitatea romaneasca si sa ma invite la restaurantul statiunii pentru a ma servi cu un Coca-Cola de la gheata si sa-mi lanseza pemtru viitor o invite la “o cura de bai” cu intreaga familie... Cand vizitezi mai multe locuri pitoresti din tara ta, printre care si acesta, ceea ce-ti ramane intiparit in memorie si suflet, in afara de cladiri, izvoare, munti sau lacuri, sunt, mai ales... oamenii. Ei dau farmec locurilor. Iata poate explicatia faptului ca baile de la Cojocna arata bine.

Cojocna, anului 2010. Si aceasta statiune a fost cuprinsa in acel mega-proiect in valoare de 5. 4 milioane de euro prin care trei statiuni balneare si anume Figa-Dej si Cojocna, au fost reabilitate. Dar daca investitile de la Figa si Toroc-Dej au fost finalizate, la Cojocna s-au deschis doar cele doua lacuri, pavilionul balnear zace inca inchis, deschiderea lui e prevazuta pentru luna septrembrie 2010. Au mai fost probleme cu lacul nr. 2 ale carui maluri au luat-o la vale. S-au montat niste balize intr-o parte a lcului de care n-ai voie sa treci, "atentie, cad nu stanci ci bucati de mal". Ba mai sunt probleme si cu clujenii, "care distrug usile, clantele si capacele de la toaleta sau fura sapunul lichid si hartia higienica", exclama unui ziarist actualul director al bailor, dl. Remus Beldean, avem pierderi de mii de lei. Aici la Cojocna s-au investit 2, 4 milioane euro si iata! , oamenii n-au grije de acesti bani. Cu toate astea de clienti nu duce statiunea lipsa, in sezon, in cursul sptamanii vin cam 2500 de oameni pe zi la bai iar in week end, aproape 5000. "

In incinta bailor s-a amenjat un loc de parcare cu masini si corturi dar e insuficient si trebuie sa te trezesti in zori de zi ca sa mai prinzi un loc. Daca nu, parchezi de-a lungul soselei de langa intrarea la bai dar risti o amenda de la politie. Daca ai intarziat, n-ai nici o sansa, mai bine mai faci cativa kilometri si te duci la Toroc-Dej sau la baile Figa. Lacurile insa si apa lor e minunata. La fel si namolul care se aduna pe fundul lacurilor. Loc de imbaiere e suficient, locuri de plaje pe esplanadele de lemn din jurul lacurilor e destul, iar sezlonguri, umbrelute si puncte alimentare sunt cate vrei. Baietii care-ti frig cartofii prajiti sau carnaciorii, intra repede in vorba cu tine. "Uitati domnule ce frumos e pe la noi si mergeti in spate ca sa vedeti cladirea fostului spital din Cojocna, cand o s-auziti galagie mare, insemna c-a s-a daramat, se poate intampla si azi! ", Pavilionul balnear cu apa dulce inca nu e deschis dar am facut in asa fel incat sa pot intra si sa fotografiez macar bazinul de inot. Daca Figa si Parcul Toroc au "prezent" si fac deja incasari serioase, Cojocna are "viitor", lacurile sunt mari iar Clujul, oras cu 350. 000 de locuitori, e-o sursa permanenta de clienti. Mai ales ca deschidera bailor Someseni, aflata vis-a-vis de aeroportul Someseni, treneaza. Distanta dintre Cluj si Cojocna e de 18 km, dupa ce ai iesit din Cluj pe drumul Dejului, vei vedea o tablie indicatoare, Cojocna, la dreapta! . Apoi drumul, care prezinta cateva zone denivelate, cauzate de alunecari de teren, te va duce direct in satul Cojocna, la bai. Cazare gasesti in campingul propriu sau la hotelul din apropiere, daca nu, intrebi prin sat, fiecare localnic are cate-o camera de oaspeti, poti negocia. Programul strandului e urmatorul: zilnic 7-19 iar tariful de intrare-10 lei pentru adulti, 5 lei pentru copii intre 7 si 14 ai, cei sub 7 ani au gratuitate. Taxa auto e de 5 lei.

Taxa la terenul de fotbal este de 70 de lei ora, intre orele 10-20 si 90 de lei ora intre 20 si 24. Pentru terenul de tenis taxele sunt de 50 si 70 de lei ora intre aceleasi intervale. Nudismul si animalele de companie sunt interzise. Exista si curse auto regulate intre Cluj si Cojocna.

Absorbtia fondurilor Uniunii Europene, un succes al acestor trei statiuni care si-au dat mana intre ele, pare sa fie depasita ins, in urmatorii ani de alt "triumvirat balnear", e vorba de alte trei statiuni termale, Tasnad, Marghita si Beltiug, care au castigat deja un alt proiect european mult mai important. E vorba doar de ape termale si sezonul balnear e non-stop. Dar la orizont iata ca apare si comuna Chisneu-Cris!... care urmand exemplul "unirii care face puterea", a inaintat un proiect de finantare pentru 25 de milioane de euro pentru alte cateva locuri termale din zona.

Incet, incet, acest generos pamant romanesc, scoate din adancuri bogatii incomensurabile, pe care le-a pastrat cu grije mii de ani si ni le ofera tocmai acum, cand avem cel mai mult nevoie de ele. Cum sa nu-l iubesti?

Dar, mai trebuie si noi, oamenii sa punem umarul si mintea la lucru, caci batranul continent nu ne va da acesti bani de dezvoltare la infinit!

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 8051 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI