Un hotel corect pe malul Oceanului Atlantic – Tryp Lisboa Caparica Mar 4*

TIPĂREȘTE

Perioada sejurului: 1 – 6 mai 2024

Anul trecut cam pe vremea asta eram în căutarea unei variante pentru minivacanța de Paști, dorind să merg undeva unde nu am mai fost şi să descopăr locuri noi. În cazul în care nu găseam nimic tentant şi, totodată, convenabil ca preţ şi ca perioadă, aveam oricum ca variantă de rezervă Bulgaria, unde fusesem de mai multe ori cu ocazia Sărbătorilor Pascale şi fusesem de fiecare dată foarte mulţumită, acum putând încerca şi alte hoteluri mai nou apărute în peisaj, pe care le urmăream de ceva vreme.

Din ofertă în ofertă, mi-a atras atenţia o minivacanţă de Paşti la Lisabona, promovată de către aceeaşi agenţie cu care mai fusesem cu doi ani înainte în Madeira tot de Paşti şi fusese OK, oamenii fiind scumpi, dar serioşi şi oferind servicii de calitate.

Touroperatorul respectiv oferea acum un sejur de doar cinci nopţi, care însă se plia perfect pe zilele mele libere, fără a fi nevoită să-mi consum din zilele de concediu. Ei numeau pachetul „circuit” probabil pentru că ofereau în fiecare zi excursii opţionale, iar mie mi-a convenit varianta asta cu o singură cazare şi excursii în toate direcţiile, dorind să vizitez cât mai multe, chiar dacă timpul era destul de limitat.

Am studiat cu atenţie şi hotelul ales de către agenţie, nu era nici prea prea nici foarte foarte, un patru stele basic aş spune, dar m-a încântat poziţionarea extraordinar de avantajoasă a acestuia pe o plajă foarte frumoasă şi faptul că oferea, desigur, la un cost suplimentar măricel, şi vedere la Ocean din vârful patului 😊

Pe AFA, impresiile despre hotel nu erau prea încurajatoare, dar erau destul de vechi şi era clar că hotelul fusese între timp renovat şi rebranduit, astfel că aveam speranţe că va fi mult mai OK şi aşa a fost.

Fără să stau prea mult pe gânduri, am ales Lisabona ca destinaţie, acceptând cazarea la hotelul ales de agenţie pentru tot grupul. Preţul pachetului pentru doi adulţi a fost de 1840 euro (incluzând suplimentul de sea view de 150 euro) pentru un sejur de cinci nopţi cu mic dejun şi cină bufet, cu apă şi vin la cină, transport cu avionul cu Wizzair, zbor direct, cu bagaj de cală de 20 kg inclus, cu transfer aeroport – hotel – aeroport inclus şi un tur pietonal prin partea veche a Lisabonei. Am fost obligaţi să mai plătim în plus câte 15 euro de persoană pentru bacşişuri, cam mult! , şi taxa locală de 2 euro pe zi de persoană, pe care am achitat-o cu card bancar la recepţie. Am plătit un avans de 20% după confirmarea rezervării şi diferenţa cu vreo lună înaintea plecării.

Conform biletelor emise, trebuia să zburăm cu o cursă directă Wizzair, 14.45 – 17.30, cu o durată efectivă a zborului de patru ore şi patruzeci şi cinci de minute la dus şi 17.30 – 23.45, cu durata zborului de patru ore şi cincisprezece minute la întoarcere.

Cu două ore şi jumătate înainte de decolare ne-am întâlnit în aeroport cu însoţitoarea de grup, ocazie cu care am aflat şi că la dus vom zbura cu un avion de la Sky Up, orarul de zbor rămânând nemodificat. Nu-mi venea să cred. De ce ţi-e frică, nu scapi ☹. Aşa şi eu. Evitasem să zbor cu această companie aeriană în Egipt trei săptămâni mai târziu, alegând în loc un charter operat de TAROM, moft care mă costase deja destui bani în plus, iar acum pentru Lisabona tot de ei aveam parte :D

Cu toate acestea, deşi lung, zborul a fost unul plăcut, fără turbulenţe, aeronava a fost curată, iar personalul amabil, comunicarea cu acesta făcându-se exclusiv în limba engleză. Cred că şi în rusă ar fi mers, dar n-am încercat.

Am apreciat faptul că am zburat la ora stabilită, FĂRĂ întârziere, şi că parcă am ajuns la destinaţie chiar cu puţin mai devreme decât era planificat

La întoarcere, am zburat cu Wizz, cu un avion mai vechi decât cel de la dus şi cu o întârziere de o jumătate de oră.

Am fost mirată că au început foarte devreme procedurile de îmbarcare, deşi avionul era întârziat, dar apoi ne-au ţinut în picioare vreo douăzeci de minute afară, lângă clădirea terminalului şi amuzant a fost cum am mers pe jos, încolonaţi, până la avionul parcat totuşi destul de aproape. Numai pe asta n-o mai făcusem :D.

După recuperarea bagajelor ne-am regrupat la autocarul care avea să ne ducă la hotel, transferul durând mai bine de jumătate de oră din cauza traficului aglomerat.

Tryp Lisboa Caparica Mar este un hotel de patru stele situat chiar pe malul Oceanului Atlantic în stațiunea Costa da Caparica la 450 metri de centrul acesteia. Se află la o distanță de 23 kilometri de aeroportul Humberto Delgado din Lisabona.

Hotelul NU se află în Lisabona, ci în zona metropolitană a capitalei lusitane, la 10 minute distanţă de mers cu maşina până în centru, zic ei, noi am făcut mereu mai mult, în Almada, accesul făcându-se cu traversarea fluviului Tejo pe podul 25 Aprilie.

Hotelul este compus din două corpuri de câte opt etaje, unul paralel cu Oceanul și celălalt perpendicular pe plajă, conectate între ele printr-un corp cilindric din sticlă. Oferă cazare în 354 camere moderne și spațioase de mai multe tipuri, acestea putând avea vedere la sat, vedere laterală la ocean și vedere frontală la ocean, extraordinară de la etajele superioare. Camerele sunt dispuse doar până la etajul 7, iar la etajul al optulea se află un restaurant unde se poate comanda a la carte şi un Sky Bar, ambele oferind o panoramă deosebită. Eu nu am apucat să ajung acolo.

Camerele duble au suprafața de 27 metri pătrați și pot avea fie un pat matrimonial, fie două paturi single. TOATE camerele au balcon!

În documentarea mea referitoare la hotel, o informație găsită pe net și confirmată oficial de către hotel mi-a dat mari emoții: hotelul este strict pentru nefumători, în sensul că interzic fumatul în toate spațiile publice și private, inclusiv pe balcoane! , fumatul fiind permis doar în afara hotelului. Cam discriminatoriu, în opinia mea ☹ Păi nu am plătit toți la fel? De frica eventualelor amenzi, mi-am procurat o țigară electronică, deși nu sunt adepta acestora. Electronicele față de țigările normale sunt ca păpuşile gonflabile față de femeile adevărate :D, utile, electronicele zic, poate doar celor care intenționează să renunțe la fumat sau celor ca mine care nu vor să lase urme în anumite situații.

Până la urmă nu a fost dracul atât de negru pe cât m-am temut şi am fumat după dorinţă pe propriul balcon, dar am fost cât de cât discretă, improvizând scrumiere şi evacuând resturile.

Hotelul dispune de parcare, inclusiv cu staţie pentru încărcarea maşinilor electrice. Costul parcării este de 10 euro pe zi, destul de rezonabil aş zice.

Există şi posibilitatea de a folosi parcarea publică de pe strada care desparte hotelul de plajă, gratuită doar în anumite intervale orare.

Nu am avut nicio intenție de a închiria mașină, astfel că nu am fost interesată direct de acest subiect.

Autocarul ne-a lăsat în parcarea din faţa hotelului. Ne-am recuperat fiecare bagajele şi am intrat în recepţie pentru a ne caza. Camerele întregului grup erau deja pregătite şi prealocate. Primesc o cameră la etajul al patrulea şi am inspiraţia să întreb dacă are vedere la mare. Mi se răspunde că nu şi că doar două familii ar fi rezervat camere cu sea view. Tâmpita încurcase rezervările ☹. În secunda următoare explodez, îi mai arăt o dată voucherul, îi spun să caşte bine ochii la ce scrie acolo şi să-mi schimbe urgent camera. Pentru cei 150 de euro plătiţi în plus muream de gât cu recepţionera aia căscată. Intervine însoţitoarea de grup asigurându-mă că voi primi camera pentru care am plătit şi că să nu mă enervez, că recepţionera s-a zăpăcit puţin, dar se rezolvă.

Într-adevăr, în câteva minute s-a rezolvat problema şi am primit camera pentru care plătisem, nu însă şi vreo scuză sau ceva asemănător. Prietenii noştri, care nu fuseseră interesaţi de o cameră cu „vedere” , au primit o cameră la acelaşi etaj cu noi iar din balcon vedeau doar blocuri şi case, nimic interesant, dar nici prea deranjant.

Camera mea era situată la etajul 5 în corpul paralel cu plaja şi mi-a oferit mult dorita şi destul de scump plătita vedere frontală la Ocean. Accesul în cameră de făcea cu card.

Intram mai întâi într-un hol, pe partea stângă se afla baia, iar apoi în camera propriu-zisă.

Camera mi-a plăcut pentru că era spaţioasă şi foarte luminoasă. Mi-a plăcut parchetul laminat în nuanţe deschise, acoperit de un covor doar în zona patului.

Pe peretele comun cu baia se afla un dulap înalt cu două uşi glisante cu oglinzi, care dădeau impresia unei camere şi mai spaţioase. Dulapul mi s-a părut destul de prost compartimentat, cu bară pentru umeraşe, cu puţine umeraşe, şi un corp cu sertare destul de mici pe care era montat seiful. Mie mi-ar fi fost mai utile nişte rafturi.

Pe partea stângă se afla patul matrimonial Queen Size, cu saltea comodă, perne pe alese şi o lenjerie impecabilă care ne-a fost schimbată de două ori pe parcursul celor cinci nopţi de sejur. Patul era încadrat de două noptiere, practice, cu sertar.

Pe tăblia patului erau fixate de o parte şi de alta două lămpi cam „chioare” , mai de folos fiindu-ne cele pentru citit, cu braţ reglabil. Aveam întrerupătoare, prize şi porturi USB la îndemână.

Pe peretele opus patului era un birou cu un scaun. Pe birou se afla o lampă de lucru. Sub birou se afla minibarul gol. Televizorul cu ecran plat şi o diagonală suficient de mare pentru dimensiunea camerei era fixat pe perete. În continuare, spre geam, se mai afla o măsuţă rotundă şi încă un scaun. Suficient mobilier pentru a nu încărca inutil camera.

Aerul condiţionat este în sistem centralizat. Am verificat doar dacă funcţionează, însă nu am avut nevoie să îl folosim la început de mai.

Balconul a fost perfect pentru mine 😊. Era lung şi suficient de lat, fiind dotat doar cu două scaune de plastic. Chiar dacă mi-ar fi fost utilă şi o măsuţă, priveliştea fantastică a compensat orice alt neajuns. Adormeam şi mă trezeam ascultând muzica valurilor Oceanului. A fost minunat! 😊 A meritat cu prisosinţă să plătesc în plus pentru vederea frontală fabuloasă la Ocean. Aveam în faţă o plajă tare frumoasă, lată şi foarte lungă, şi apoi Oceanul Atlantic în toată splendoarea lui. Din balconul meu am admirat şi câteva apusuri superbe de soare.

Baia era spaţioasă, foarte curată şi bine organizată. Într-o parte a băii se afla cada de baie, cu duş fix şi mobil, cu un paravan mobil din sticlă pe jumătate din lungimea căzii care împiedica stropii de apă să se împrăştie în toată baia, în partea opusă se aflau tronul şi bideul, iar în faţă se afla chiuveta pătrată montată pe un blat. Am avut la dispoziţie uscător de păr, oglindă de machiaj şi câteva consumabile, nu cine ştie ce, dar acceptabile, completate după terminare.

Prosoapele folosite, albe, impecabile, au fost schimbate în fiecare zi.

Curăţenie în cameră s-a făcut în fiecare zi. Nu am nimic de reproşat.

Voi descrie doar restaurantul de la parter, cel în care am luat toate mic dejunurile şi cinele incluse în pachetul achiziţionat.

Recunosc că am avut mari emoţii în legătură cu mâncarea, un subiect sensibil pentru mine, după ce citisem impresii proaste, dar vechi. Aşteptările mele la acest capitol nu au fost mari, deşi mă bazam pe experienţa pozitivă din Madeira de la Melia 5* de cu doi ani înainte, dar şi pe experienţele din Spania de la hoteluri de patru stele cam de acelaşi nivel, astfel că restaurantul a reuşit să mă surprindă totuşi plăcut.

Într-adevăr, micul dejun a fost cam acelaşi în fiecare zi, cu variaţii minime, aproape insesizabile de la o zi la alta. Pe mine nu m-a deranjat acest lucru. Din fotografiile postate se va vedea că am avut ce alege, mi-a plăcut tot ce am ales şi nu m-am plictisit. Posibil însă ca în cazul unui sejur mai lung să intervină monotonia.

Am apreciat faptul că şi la cină masa era tot stil bufet. Seara mâncarea era mereu alta, nici vorbă de repetitivitate şi nu s-a întâmplat să nu găsim ceva pe placul nostru. Fusesem informaţi că vom beneficia la cină de apă şi vin, cam ca în cazul programelor pentru seniori experimentate şi de noi în Spania de câteva ori în urmă cu nişte ani, însă surpriza mare a fost că am beneficiat de mai mult de atât, în sensul că aveam la dispoziţie şi seara automatele de cafea şi de sucuri. În prima seară am băut vin roşu, dar în următoarele am comandat doar vin roze, mai băubil şi mai pe placul nostru. Din acest punct de vedere mi s-a părut mult mai OK şi mai relaxant decât în Madeira, unde, chiar dacă diversitatea felurilor de mâncare oferite era mult mai mare, atitudinea angajaților m-a deranjat nu o dată, păreau că ne dau de pomană ☹, deși plătisem și încă destui bani.

Singurul meu reproş la adresa mâncării ar fi acela că era totuşi prea sărată pentru noi. În rest, numai de bine.

Şi doar ca simplă constatare: spre deosebire de hotelurile de patru stele din Spania, aici a lipsit şampania de la micul dejun. Mie nu mi-a lipsit, deoarece plecam în fiecare zi în excursii lungi cu autocarul sau microbuzul şi nu aş fi riscat să-mi fie şi mai rău pe drum.

Hotelul mai dispune la parter de un bar modern, cu băuturi de toate felurile, la preţuri medii. Treceam prin el în drum spre restaurant, dar nu am găsit motive să rămânem. Ar fi fost mult prea stupid să iau un cocktail şi apoi să ies din hotel cu paharul în mână, să traversez strada şi să-mi savurez băutura pe o bancă publică, doar acolo putând fuma ☹. Însă nici nefumătorii nu păreau să se înghesuie la bar.

Există şi o piscină exterioară, cam mică raportat la capacitatea de cazare a hotelului, însă aceasta nu a fost funcţională pe durata sejurului meu, la fel ca şi clubul Red Dragon de pe plajă care se deschidea abia din luna iunie.

Hotelul oferă internet gratuit, existând o reţea wifi cu parolă, cu semnal bun atât în camere, cât şi în restaurantul principal. Am verificat doar că funcţionează, în rest preferând să folosesc nonstop datele mobile incluse în abonamentul de mobil atât în hotel, cât şi la plimbare sau în excursii.

 Serile ni le-am petrecut în lungi plimbări pe frumoasa faleză a staţiunii, admirând zborul pescăruşilor şi amuzându-ne la căderile de pe placă ale surferilor suficient de curajoşi încât să se aventureze în valurile reci ale Atlanticului.

În apropierea hotelului am găsit şi câteva magazine de unde ne-am aprovizionat cu apă şi băuturi, am mai făcut şi mici cumpărături, toate la preţuri rezonabile.

Tot pe faleză găseam destule restaurante şi terase cu specific divers, dar pentru noi a fost mai comod să luăm cina, oricum plătită, la restaurantul hotelului. Cei care aleg o cazare doar cu mic dejun au însă de unde alege.

Voi mai menţiona un aspect care nu mi s-a părut OK. În ultima seară soţul meu a avut o problemă medicală. Am întrebat la recepţie dacă hotelul colaborează cu un medic sau cu o clinică, aşa cum ştiam că se întâmplă prin alte ţări, fiind dispusă să plătesc consultaţia, să cer factură şi să îmi recuperez ulterior banii prin asigurare. Mi s-a sugerat să iau un taxi până la un spital din Lisabona, deoarece ambulanţele nu vin în Caparica. Nu-mi venea să cred ce aud, în condiţiile în care şi în satul ăsta sau staţiune ce era locuiau oameni care puteau avea urgenţe medicale şi eram la maxim 15 kilometri de capitala ţării, nu în pustietate. Am sunat la firma de asigurări, care mi-a trimis pe mail adresele a vreo trei spitale din Lisabona, avertizându-mă totodată că nu-mi vor deconta decât un transport medical, nu cu taxiul. Totul părea o glumă proastă. Am deschis dosar de daună, plăteam şi taxiul, nu mai conta, însă soţul s-a enervat şi a refuzat să meargă la vreun spital, el voia să fie consultat în camera de hotel, nicidecum să alerge noaptea printr-un oraş necunoscut. Într-un final, ne-am descurcat cum am putut, beneficiind şi de ajutorul primit din partea a doi turişti din grupul de români, cărora le sunt recunoscătoare. A fost singurul moment când am regretat faptul că nu am avut o maşină la dispoziţie.

Am petrecut la Tryp Lisboa Caparica Mar un sejur plăcut. Poziţionarea hotelului şi vederea fabuloasă la Ocean au făcut toţi banii. Hotelul îmi pare însă mai potrivit pentru cei care aleg un sejur în sezon, în care să se bucure doar de plajă şi baie.

Un hotel corect de patru stele, curat, modernizat, cu servicii bune.

Noi am avut de această dată o vacanţă mai activă şi poziţionarea hotelului ne-a dezavantajat într-o oarecare măsură, fiind nevoiţi să parcurgem în fiecare zi drumul până în Lisabona, să tot traversăm în ambele sensuri fluviul Tejo pe podul 25 Aprilie, pierzând destul timp în traficul aglomerat.

În singura zi rămasă liberă ca urmare a anulării unei excursii opţionale am vrut să mai vizităm una alta din Lisabona, pe cont propriu de această dată. Am cerut informaţii la recepţie în legătură cu autobuzele şi programul acestora. Existau, dar mi s-a părut totul prea complicat şi prea mult timp pierdut, aşa că am comandat un taxi prin intermediul recepţiei şi tot cu taxiul ne-am întors la hotel.

Recomand hotelul pentru sejururi la plajă sau ca hotel de tranzit în circuite.

Amfostacolo, mi-a plăcut, însă la o eventuală revenire în Lisabona eu aş alege un hotel situat chiar în oraş, nu în zona metropolitană.

---

VIZUALIZĂRI: 2118 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI