GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
La Moara cu Apă de la Ohaba am fost în ultima zi a circuitului Povești din Țara Făgărașului pe care l-am făcut în această toamnă. Ne întorceam acasa, la București, iar în drum, de la Șinca Veche - la mănăstirea rupestră pe care tocmai o vizitaserăm, după nici 3 km, am oprit din nou pentru ultimul obiectiv turistic al zilei și totodată al circuitului - Moara cu Apă de la Ohaba, o instalație veche, tradițională.
Nici de această dată autocarul nu ne-a dus până în poarta obiectivului, un podeț de lemn, cam șubred pentru a suporta autovehicule grele, fiind motivul pentru care am străbătut pietonal ultima porțiune de drum. Chiar la capătul podețului peste firava curgere de apă a Șercăiței, o scândură cioplită în formă de săgeată ne indica direcția la dreapta spre Moara cu Apă. Pe ulițele satului, urmându-ne ghidul, curând am oprit în fața unei porți de lemn deasupra căreia scrie "Moara cu Apă". Alături, în partea dreaptă, observăm programul de vizitare (Zilnic între orele 10.00-18.00, Sâmbătă - închis). În partea stângă, pe colțul unei clădiri, citim "Pensiunea Moara cu Noroc". Așadar, aici, după ce vizitează moara, doritorii de relaxare într-un peisaj rural autentic, pot rămâne și peste noapte.
În română și engleză, observăm și taxele de vizitare (10 lei/persoană - adulți și 5 lei/persoană - copii).
Fuseserăm informați că Moara cu Apă de la Ohaba aflată în grija celei de-a patra generații de proprietari, o instalație surprinzătoare prin vechimea ei, mai macină și în zilele noastre. Nu am beneficiat de o demonstrație practică pentru că atunci când am fost noi acolo, o parte din instalație se afla în revizie și reparații. Acesta a fost motivul pentru care ni s-a perceput taxa de vizitare redusă la jumătate, adică 5 lei/persoană. Anul viitor (în 2023) Moara cu Apă de la Ohaba împlinește 150 de ani de viață activă, o vârstă frumoasă care trebuie sărbătorită cum se cuvine, așa încât este pe deplin înțeles și acceptat zelul proprietarilor în a efectua lucrările de revizie și reparații.
Dincolo de poartă, ne-a întâmpinat Virginia Popa, soția lui Nicolae Popa - morarul din Ohaba. Curând și-a făcut apariția și morarul, pentru noi ghid local. În curtea cu flori, umbrită de pomi și de viță de vie, acompaniat de cotcodăcitul victorios al unei găini care tocmai ouase într-o cutie de carton, în cerdacul casei din spatele nostru, Nicolae Popa - actualul proprietar ne-a vorbit despre trecutul de aproape 150 de ani al celei mai vechi mori de apă din Țara Făgărașului, moară care încă mai funcționează. Ne-a povestit despre străbunii săi și despre cele patru generații de proprietari - Șerban Nicolae și Zamfira, Șerban Gheorghe și Maria, Șerban Ioan și Estera, Popa Nicolae și Zamfira. De asemenea, nu a uitat să amintească faptul că înaintașul său, proprietarul din cea de-a doua generație, a fost considerat chiabur și a suportat condiții grele de detenție în închisoarea de la Făgăraș pentru că nu a renunțat la proprietatea sa în anii comunismului.
A mai amintit de dificultățile financiare cărora trebuie să le facă față pentru întreținerea acestei mori istorice și despre faptul că - în zilele noastre - la Moara cu Apă se macină tot mai puțin, că pământurile nu mai sunt lucrate și că tinerii, nădăjduind un trai mai bun, pleacă din țara lor.
Acestea fiind zise, am fost invitați să vizităm moara. Am văzut mai întâi roata morii acționată de apa pârâului Șercăița care ajunge aici printr-o deviație a cursului principal. După cum spuneam, atunci când am fost noi acolo, se efectuau niște lucrări de reparații, așa încât uriașa roată dințată, din lemn, nu se învârtea.
În interior, fixate pe pereți sau pe obiectele din lemn, din loc în loc, vedem informații tipărite - în română și engleză - privind roata morii acționată de forța apei, care "se rotește și la rândul ei pune în mișcare piatra de moară care zdrobește bobul și astfel se face măcinatul". Mai observăm detalii scrise și etalate în același mod privind moara acționată de forța apei, dar și moara acționată electric.
Cu priceperea unui meseriaș experimentat, morarul-ghid ne prezintă sistemul de funcționare a morii. Considerată cea mai veche moară tradițională din Țara Făgărașului, încă activă, moara din Ohaba afișează cu mândrie anul nașterii sale - 1873.
Printre saci, lăzi și tot felul de obiecte folosite în morărit, urcând în grupuri mici treptele din lemn și înaintând cu grijă pe podeaua care scârție sub greutatea noastră, ascultăm expunerea morarului, privim mecanismele arhaice, dar încă funcționale și fotografiem tot ceea ce putem. Din păcate, din pricina spațiului restrâns și a luminii palide, fotografiile nu sunt prea reușite.
Din informațiile tipărite, expuse în interior, spicuiesc câteva rânduri despre "Cea mai veche moară funcțională din Țara Făgărașului" construită în anul 1873: "Singura sursă de energie a morii este apa pârâului care pune în mișcare roata morii. Mișcarea roții dă un impuls pietrelor de moară care încep să lucreze, zdrobind boabele și producând făina. Moara cu apă este formată din două pietre de cremene de origine franțuzească, ce au fost aduse din Lyon la momentul construcției inițiale. O piatră este fixă și cealaltă mobilă. Între ele intră grăunțele și măcinatul are loc".
Spusele morarului certifică bănuiala noastră și anume aceea că aceeași moară macină atât grâu, cât și porumb. În lădița în care se adună măcinișul (ceea ce rezultă din procesul de măcinare) văzuserăm atât resturi de făină, cât și de mălai. Granulația produsului final este dată de distanța dintre cele două pietre. Aceasta poate fi reglată manual. Datorită faptului că făina se obține printr-un procedeu la rece, foarte lent (un sac de grâu se macină în 2-3 ore), se spune că aceasta este superioară calitativ celei obținute pe cale industrială. În plus, cel ce-și aduce cerealele la măcinat, are garanția că la final primește produsul obținut prin măcinarea cerealelor sale.
Nu lipsit de importanță în contextul articolului de față este și faptul că Muzeul Etnografic din Brașov, susținând manifestarea "Zilele europene ale morilor și patrimoniului mulinologic" - "Journées Européennes des Moulins et du Patrimoine Meulier", la ediția a 22-a, din 21-22 mai 2016, a inclus Moara cu Apă de la Ohaba în Circuitul European al Morilor.
Proiectul a fost inițiat de Federația Morilor din Franța și are ca scop protejarea și conservarea tuturor tipurilor de mori, precum și promovarea lor ca patrimoniu mondial care trebuie cunoscut. Am văzut afișul și materialul documentar (în română și engleză) editate cu acel prilej, puse la dispoziția vizitatorilor morii de la Ohaba pentru a fi consultate.
Muzeul de Etnografie din Brașov continuă să înscrie și alte vechi mori din Ținutul Brașovului printre participanții la acest eveniment. Prin activități specifice, subliniind importanța acestor tehnologii tradiționale în economia comunităților rurale, Muzeul de Etnografie din Brașov se încadrează în mișcarea de salvgardare, protejare și conservare a acestui patrimoniu.
Mai trebuie spus că Moara cu Apă de la Ohaba - moştenire de familie din partea soției lui Nicolae Popa, trece prin momente de criză financiară, de aceea, pentru a nu lăsa de izbeliște moştenirea de la părinţi, doamna Virginia Popa oferă spre vânzare obiecte tricotate de mână, precum și câteva din produsele propriei gospodării - miere, gemuri, sucuri, țuică... De asemenea, se îngrijește de administrarea Pensiunii "Moara cu Noroc" cu cele trei încăperi puse la dispoziția vizitatorilor care vor să rămână acolo peste noapte.
La final, ce pot să mai spun? Dacă sunteți prin zonă, dacă aveți timp la dispoziție și dacă vreți să ascultați expunerea unui morar îndrăgostit de meseria sa, faceți o vizită la Moara cu Apă de la Ohaba! Este atât de veche încât - cu toată promovarea turistică - nu se știe cât va mai dăinui. Se spune că este încă funcțională, dar... noi (la 20 octombrie 2022) nu am văzut-o funcționând.
Moara cu Apă de la Ohaba a fost ultimul obiectiv turistic vizitat în Țara Făgărașului. Până la București am mai făcut doar un popas la Poiana Mărului, la Pensiunea "Flori de Măr" pentru masa de prânz. Pentru că mulți dintre noi știam că acasă nu ne așteaptă nimeni cu masa pusă, am acceptat cu bucurie o ciorbă de burtă (26 lei/porția) sau de văcuță (25 lei/porția), o ceafă de porc (51 lei/porția), o friptură de pui (48 lei/porția) sau un păstrăv la grătar (42 lei/porția).
Trimis de iulianic in 06.02.23 05:16:35
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ȘINCA [BV].
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.76630800 N, 25.14859200 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Rog așteptați...
Felicitari pentru acest articol si pentru pozele din moara!
Moara din Ohaba functioneaza cu o roata pusa in miscare de apa dirijata spre aceasta. Am mai vazut acest sistem de antrenare, cu ceva timp in urma, la multe mori din Ardeal, sau din Bucovina.
Anul trecut am revenit la morile de lemn de pe valea Rudariei, unde sistemul de actionare al pietrelor de moara este diferit. Apa dirijata printr-un jgheab de lemn invarte un soi de turbina cu pale (metalice in cele mai multe mori), asemanatoare cu cele din hidrocentrale. Am avut bucuria de a gasi in functie mai multe mori, spre deosebire de prima vizita din 2017, cand nu functiona niciuna. Cu ocazia acestei vizite am cumparat si faina si malai, dar si diferite conserve din fructe sau din legume preparate in casa. Toate aceste alimente le-am folosit in prepararea hranei la pensiunea unde am fost cazati aproape o saptamana. Am facut mamaliga, dar si paine coapta in cuptorul cu lemne, dar mai ales scovergi cu gem si dulceata cumparate de la mori.
Mancacioasele sa nu citeasca, iar daca citesc sa-si asume riscul.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Mulțumesc pentru vizită și pentru ecou!
„Mancacioasele sa nu citeasca, iar daca citesc sa-si asume riscul. ”
Trebuia să pui această atenționare la început. Dacă au ajuns cu cititul până aici, înseamnă că mâncăcioasele sunt deja ispitite. Acum nu le mai rămâne decât să meargă la moară, să cumpere făină și gem și să-și facă singure scovergile. Iar dacă deocamdată nu pot ajunge la moară, pot cumpăra ingredientele din primul supermarket.
@iulianic: Nici macar magiunul de Topoloveni nu se apropie la gust de cel facut in casa! Ce sa mai vorbim de zacusca, gemurile, dulceturile sau compoturile din magazine.
Asa ca solutia este sa ni le facem singuri acasa, chiar daca uneori lenea ne indeamna pasii spre magazin. In piata gasim cam tot ce ne trebuie, doar trebuie sa ne facem timp.
Cine citeste ce am scris eu isi asuma si riscul de a i se usca limba-n gura! Ata ete!
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Da, ai dreptate! Cunosc diferența de gust dintre conservele preparate acasă și cele din comerț. Gemuri, dulcețuri și zacuscă eu nu cumpăr niciodată. Îmi fac eu. Puțin, doar atât cât îmi trebuie.
Numai bine și călătorii frumoase și ție!
@iulianic: Avantajul excursiilor organizate este că includ obiective despre care ca turist single nu ştii, n-ai auzit, nu te-ai documentat. Noi am fost de două ori la mănăstirea rupestră de la Şinca şi pentru că, nu a avut cine să ne îndrume, nu am vizitat moara din Ohaba. Din articolul tău, poze şi ecourile de mai sus rezultă că ar fi fost interesant de văzut. Deşi impresia mea era că am făcut multe excursii, acum, practic la sfârşitul activităţii turistice constat că nu am văzut nici 50% din ce trebuia.
@Michi: Mama Michi, multe depind de ghid, cat de profesionist este. Unii sunt mai comozi si daca te-au dus la Manastirea Putna nu te mai duc la Chilia lui Daniil Sihastru, sau pe Dealul Crucii, sau la Sihastria Putnei. Altii sunt mai meticulosi si se intereseaza cat de multe pot arata turistilor pe care ii conduc.
Anul trecut am fost o saptamana in muntii Banatului si toti au fost mirati cu o zi inainte de plecare le-am spus la toti sa-si ia costumele de baie si sandale cu talpa de cauciuc cat mai profilata. Cand am ajuns la pensiune au ramas tablou cand au vazut piscina, care e drept nu aparea nicaieri pe net. In documentarea mea am gasit intr-un loc niste poze cu santierul piscinei aproape terminate la sfarsitul lunii mai si am fost sigur ca vom avea piscina. Iar cand am fost la cascada Susara, la intrarea pe poteca spre cascada, le-am spus sa-si ia cu ei si sandalele. Cu putin inainte de cascada am traversat paraul Susara prin apa cine a avut sandale, sau cu ajutorul cablului din peretele cheilor. Daca nu am fifost pregatiti din timp nu am fi putut vedea cascada de aproape.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Este perfect să te documentezi înainte de a face o excursie. De cele mai multe ori, la excursiile organizate te laşi pe ce-ţi prezintă ghidul. Adevărul e că dacă un obiectiv nu e prins în oferta agenţiei, nu te duce cât l-ai ruga. S-a discutat şi pe AFA mult despre avantajele excursiilor organizate versus cele individuale. În prima alternativă nu te doare capul de cazare, masă, traseu, poţi merge chiar nedocumentat şi tot rămâne ceva. În a doua, ai adrenalină şi mai multe opţiuni. Noi excursiile pe care le-am făcut au fost cam fifty- fifty, optând la modul organizat unde erau distanţe mari, locaţii şi obiective multe, etc .Când am vizitat un oraş, de ex. Paris am mers pe cont propriu cu program prestabilit dar pe care l-am putut îmbunătăţi la faţa locului.
@Michi: Și eu am făcut multe excursii, unele mai scurte, altele mai lungi, unele în străinătate și foarte multe în țară, atât pe cont propriu, cât și organizate de agenții turistice.
„Avantajul excursiilor organizate este că includ obiective despre care ca turist single nu ştii, n-ai auzit, nu te-ai documentat. ”
Despre avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre formele de organizare - aveți dreptate - s-a vorbit mult pe AFA. Eu încă nu mă pot pronunța cu hotărâre în privința aceasta. Am făcut și voi face și de acum înainte ceea ce mi s-a părut sau mi se va părea cel mai potrivit momentului și situației mele. Dar, cel mai important (mai important și decât condițiile oferite la cazare sau mesele pe care le voi primi) mi se pare programul turistic. El mă face să accept sau să nu accept un circuit organizat.
@Michi:
„Adevărul e că dacă un obiectiv nu e prins în oferta agenţiei, nu te duce cât l-ai ruga. ”
Da, în cazul unei excursii organizate de o agenție turistică, cu program pe care l-ai studiat și l-ai acceptat o dată cu semnarea contractului, ghidul este obligat să respecte întocmai acel program chiar dacă mai inversează obiectivele pentru optimizare. Ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre cei 25-30-40-50 de turiști dintr-un grup ar avea fiecare câte o opțiune? Aici apare necesitatea, nevoia de a pleca în circuit pe cont propriu.
@liviu49:
„... multe depind de ghid, cat de profesionist este. Unii sunt mai comozi si daca te-au dus la Manastirea Putna nu te mai duc la Chilia lui Daniil Sihastru, sau pe Dealul Crucii, sau la Sihastria Putnei. Altii sunt mai meticulosi si se intereseaza cat de multe pot arata turistilor pe care ii conduc. ”
Nu e vorba neapărat de profesionism. Profesionismul ghidului înseamnă cât este de pregătit cu informații despre zona prin care te conduce, cât de atractive sunt expunerile lui, cum reușește să țină grupul unit, să-l facă să respecte timpii acordați pentru activități individuale și să nu întârzie la autocar ținând pe toată lumea în loc... Dacă mergând la Mănăstirea Putna programul nu include și vizita la Chilia lui Daniil Sihastru, ghidul nu este obligat să te ducă acolo. Dacă vrei, poți merge acolo singur, în timpul așa-zis liber, adică nu cel pentru activități de grup.
Și pentru că veni vorba, voi aminti și de acel gen de ghid care, văzând că timpul îi permite, propune el însuși o astfel de suplimentare a programului, contra 5 euro/persoană pentru serviciile lui suplimentare. Nu am întâlnit doar o dată această situație.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2021 Primăvară în Ardeal... azi - Moara cu apă de la Ohaba! — scris în 18.05.21 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Moara cu Apă de la Ohaba (Țara Făgărașului) — scris în 10.02.17 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Feb.2015 Cine mai macina la moara? — scris în 13.02.15 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2010 Moara cu Noroc, cea mai frumoasa si veche moara de apa din Tara Fagarasului — scris în 18.08.10 de krondia* din BRAșOV - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată