Ulcinj-Budva-Kotor-Dubrovnik-Makarksa-Medjugorije-Omis-Plitvice

TIPĂREȘTE

Dobro jutro! Anul trecut ne-am dorit mult Croatia, nu a fost sa fie. In 2008, intentia a fost Muntenegru..., decizie luata destul de in pripa. Am luat din nou netul la rasfoit sa imi fac temele. Am ales Budva ca destinatie dupa parerile de pe aici/foto/etc. Am vrut sa mergem initial cu Peter, dar nu aveau trasport pt 10 zile. Patronul a fost amabil si nu ne-a lasat o impresie proasta. L-am vazut o singura data. Pentru ca tot impresiile citite pe net au fost hotaratoare, am decis sa ne facem singuri traseul, destinatiile si cazarile.

S-asa ca, pana la urma, am pornit, pe cont propriu, noaptea la inceput de week-end. In vama Stamora, un singur om a fost amabil si ne-a luat drept ceea ce eram: doi tineri casatoriti dornici de o vacanta frumoasa. Din pacate, nu dansul ne-a controlat efectiv. Deci experienta neplacuta la vama cu romanii... AI NOSTRI! La sarbi (si de aci incolo, peste tot), lucrurile s-au schimbat si am dat de fiinte.

La 3 dimineata am iesit din vama si la ora 13 eram in Budva. Drumul splendit. Munti de toate natiile, nici pomeneala de sperietura (eu un ton mai jos cu firea). Ajungand pe coasta, de sus panorama era splendida. Dar jos in Budva ne-am dezumflat. Ca sa faci niscaiva chestii, ca sa te dumiresti de una alta parcare 2 euro/ora. In fine, ideea este ca am strabatut toate statiunile muntenegresti in cautate de ape transparente si alte ale. Poate suntem mai ciufuti, dar... nu ne-am gasit locul si pace. Asa ca am dormit doar o noapte 40 de euro in Ulnij... era tarziu bine.

A doua zi, dupa bantuieli la fel de neproductive, am luat drumul Croatiei! Domnisoara GPSesa a vrut sa ne urce pe un ferry la Kotor, dar nu am ascultat-o si bine am facut! Pierdeam o regiune de vis! De vizitat o zi-doua chiar merita. Este special. Chiar si acea fasie ingusta pentru o singura masina pe care o strabati incetinel si cu grija, numa buna sa-i dea o sansa si soferului sa priveasca menunatii. Am inteles mai tarziu ca acolo sunt fff multi croati lol.

Nu stiu cum s-a facut, dar in vama munenegrano-croata am ajuns tot noaptea. Si ne-au tinut muntenegrenii (era week-end, codalauuuuuuu) de ni s-a urat. Ne-a tras un nene pe dreapta, cam toti cei din UE eram trasi pe dreapta fara "discremenare", ca astepta omul salariu cred... Ne-a intrebat unde tinem banii, dar nici in ziua de azi nu cred ca s-a lamurit. Zornaitoriii nu l-au interasat. Doar reciclabil... Noi am fost zgarciti si n-am dat. Nemtii, baieti faini si de inteles, obisnuiti cu traditii est europene. Aaaaaaa, am uitat, la granita dintre sarbi cu muntenegreni ni s-a confiscat un bou ros'. Noroc ca era ultimul. Mda, v-am facut de ras:suntem o familie de zgarciti. Si la croati am staaaaat si uite asa s-o facut taaaae tarziu cand am ajuns in Dubrovnik. Bon.

Pai, dupa mine, Dubronikul este frumos, dar taare fitzos si batrancios. Este pentru domni si doamne respectabile, cu oarecare stare. Nu cred ca l-am judecat gresit, pentru ca mai apoi ni s-a confirmat de alti croati. Dar e bun pentru o zi de vizita, noi am stat fff putin.

Mai departe, din drumul de la Dubrovnik, am dat de un golfulet in mijlocul lui nicaieri... si ne-am spalat stresul si necajelile cu Muntenegru intr-o apa demna de Laguna albastra. Aveau amenajat strictul necesar in termeni vestici: o terasa cu o cafa trasnet, pizza, hamburgeri... etc etc... toalete curate sub cheie, sezlonguri de inchiriat si umbrelute... Cam tot ce isi doreste un omusor venit sa se rumeneasca si sa guste apa sarataaaaaaa, dar fara viermisorii terapeuti ai Techirghiolului. Oaza de liniste si fericire. Si pietre albe-albe. Nu am avut papuci de baie, ca la Ulnij costau 20 de euro perechea, in singurul magazinut cu incaltari in care am intrat de pe strada care ducea direct la plaja cu nisip care inconjura o mare buna de scaldat cat un lighean cu apa. Dar nici nu am avut nevoie.

Ne-am minunat de turcoazul si de smaraldul si de albastrul si de....Dumnezeule!In cate culori poate sa bata Adratica pe tarmul croat? Apoi am plecat mai departe. Imbaiati si veseli de data asta, ramasi costumati de baie... nici n-am stiut ca in drum spre Makarska avem de-a face vama bosniaca.

Uite vama!Ce vama o fi??! N-am avut probleme... a fost DD cu noi. Ca nu aveam Carte verde pentru aceasta tara. Verificati va rog aceste mici hartiute inainte sa plecati. Nu se stie cand aveti nevoie. La iesire din Bosnia, "contabilul" personal al trecatorilor ne-a informat gresit... spunandu-ne ca Medjugorjie se afla in Slovenia si deci urma sa-l vedem abia pe drumul inapoi spre casa.

Totusi, in drum spre Makarska am descoperit un indicator care ne arata in dreapta Medjugorjie, deci trebuia intrerupta riviera. Si stupize! Medjugorjie se afla in... Bosnia! Insa duminica nu se dadea Green Card... Asa ca am noptat la croati, in Metkovici, la o super pensiune de 55 de euro cu mic dejun excelent inclus. Am luat Greenul in vama, se da pentru 7 zile minim... Nu mai stiu cat o fost, 20 de euro parca.

Doamnelor, domnilor, Medjugorjie este un Vatican in miniatura. Plin de turisti italieni, dar si de alte natii catolice. Si plin de preoti, calugari si maicute. Dar am vazut si masina de MM si tare drag ne-o fost! Din nou nu ni s-a spus ca trebuie sa iei o sticla de apica la tine si sa ai neste incaltari mai zdravene cand urci pe Colina unde Maicuta Sfanta s-a aratat pruncilor. Un soooooare.... iar eu nepregatita de efort sustinut si in papuci si fara apica.... si vaicareataaaaa... dar am fost acolo :)! In biserica dedicata celor 10 copii care au vazut Minunea nu veti gasi lucruri sfintite de cumpart. Nu se face comert. Dar oraselul este ticsit cu tot ce vreti. Sunt pregatiti pentru navalitori. Au si toalete mari in care faci donatii pentru intretinerea lor... te poti curata in curtea respectiva si pe picioare de tot praful rosu stras de la colina, mai ales daca ati ingunenghiat sa va rugati. Este frumos.

Aopi ne-am intors la Makarska. Statiune mare. Noua ni-a parut scump, domnule. Asa ca am mers mai departe spre Omis. Iar in apropiere am dat peste gazde bune si foarte bune. 20 de euro / noapte (se cam negociaza in fctie de cat stai si tot acolo am vazut si mai scump... 50 de euro / noapte la un nasparlit de tip). Camera cu toaleta proprie plus terasa separata de gazde; noi sus - ei jos. Plus bucatarie mare cu tot ce trebuie, de aveai chef sa gatesti... (cazarea a fost fara mancare, normal). Noi ne-am mai cafelit dimineata, mic dejunit cand cum, sau seara o cina rece si tarzie... de fapt noaptea bine. Am dat peste 2 tanti care vindeau in apropiere fructe la o taraba si vorbeau o engleza demna de invidiat!

Restaurante sau cum vreti sa le spuneti pana in Omis cate vrei Maria ta! Un singur chelner, care a intrat in tura chiar cand a trebuit sa achitam dintr-unul din aceste restaurante, m-a indispus la stomacel. Libidinos nevoie mare... nu putea sa-si ridice privirea la fata mea si aveam impresia ca vorbea cu alte parti anatomice ale corpului meu. N-am spus nimic, ca nu aveam chef de trebi urate pentru el (imi cunosc jumatea), dar fara sens pt noi... doar eram in vacanta. Dar i-am comunicat sotului mai tarziu si nu am mai calcat pe acolo. Mancarea excelenta! Oriunde. Si la fitze, pe straduta excesiv pozata din Omis - dar mai scumpa,ca doar era de fitze - si pe drum, si la periferii... dar mai pe bozonarul nostru. Am papat si pestisan grill, si supica de pestisori... O singura data mi-a venit sa mananc pizza, cred ca in Makarska pe plaja - am facut indigestie si cred ca mai degraba am fost mancati noi de niste musculite dintate, pitt-buli nu alta. Mancarea se invarte intre 20 si ceva de euro si 30 si ceva. Vorbesc de un pranz serios. Fara desert, ca face rau la colesterol si glicemie... Cafea - si 7 kune si 8 kune si mai mult un pic. Dar buna. Dadea cu tine de toti peretii daca erai adormit. Aia cumparata de noi pentru homemade... nechezolul bunicilor.

Pauza :) de reflectie si filozofare. :) . Croatia nu este Turcia. Este altceva. Deci de cautati AI, UAI sau.... sau ....piscine si programe artistice... mergeti la turci. Croatia, insa, ESTE buna pentru copii. Pe plaja (plaja noastra, noastra nu la Omis deci) era plin de copii. Si cand spun copii, vorbesc de toate varstele, chiar si de cei ce nu au numaat inca anul. Unul nu a plans in apa. Aveau insotitorii acestora probleme cu ei la scos din apa. E buna pentru cine vrea sa invete sa inoate. E blanda. Si sarea te ridica. Si se vede tot in ea. Valurile nici in larg nu te trag. La noi, intr-o zi mai agitata poti sa te trezesti luat pe sus de la mal. In lunile de vara ma indoiesc ca puteti manca 2 mese calde. Sincer. Dar se gasesc si mancaruri mai ieftine de tip fast food, preferata copiilor. Si pizza nnnnn feluri. Si brutariile lor sunt divine. Ati gustat pita croata? Si placinta greceasca cu carne/branza... mi-am facut damblaua o data, ca totusi e fainoasa. Nu am mai mancat de nu mai stiu cand o placinta cu carne buna pana la ei. Se facea pe str.Cluj candva, timisoarenii stiu.

Gata, revin la impresii. Am vazut la munti, paduri de maslini aproape biblice... bolta de kiwi si lamai si strazi de leandri albe, roze, iti umpleau ochii. Si alte flori mai putin stiute pentru profani, modeste pentru mine, minuni in miniatura... si cactusi mari si aloe mari si ficusi mari si palmieri gigantici de 40 de ani... si rodii la ele in pomi... si... o lacusta imensa care s-a asezat pe manerul scaunului meu!

Piatra - cate forme si culori, refuzam cu incapatanare sa ne asezam pe prosop. Papucii achizitionati la 40 de kune se lasau cercetati prin apa si erau insotiti de pestisori mici si tupeisti. Seara ne spalam de sare. Nu caram nisip in slipi pana la camera.

Plaja vorbea poloneza. Romanii mi-au lasat un gust aiurea. De ce ne mancam intre noi? Cine suntem noi? Ati vazut pe o harta europeana cate autostrazi au fostii yugo si cate avem noi si cum sunt?

Anyway... turismul e acasa la el acolo. Si ce poate fi mai bun ca un pret negociabil la aproape orice?Si bucuria de a fii tratat uman pe banii tai. Si curatenia. Nu aruncati tigari din masina, nu aprinse. Am vazut la Budva ce dezastru poate face. Si cum intr-o juma de ora este rasa o parte buna de padure. La croati aceeasi poveste. Am vazut copaci carbonizati ramasi in picioare cu tot cu conuri pe ei. Nu mi-am explicat fenomenul, pentru ca doar nu vorbeam de magma Pompeiului.

Politie? N-am avut treaba cu politia. Pe coasta sunt prietenosi. Dar eram in vacanta si am stiut sa nu sarim coarda, chiar de altii treceau viteji pe langa noi. Fiecare pe carca lui.

Ultima etapa am ales-o ca fiind Plitvice. Inainte de Plitvice, am inoptat la 15 km de parc, pe 20 de euro. De mancat bine, mult si cald (si ieftin!), a fost intr-o valcea, unde ne-a dus vaporelul de acolo in turul ales de noi. Probati carnaciorii de acolo, de casa. Oare ce epitet le-ar fi gasit Radu Anton?

Noi mm ales ruta H. La intrare, iei o fisa pt parcare (o pastrati la loc sigur), iar cand parasiti parcul veti plati in functie de timpul cat a stat masina parcata.! Intrarea 110 de Kune pt 1 Adult. Parca pt copii era jumate. Plitvice neparat trebuie vazut.

Noi am pierdut timp la Krka. Dar asta este parerea noastra. Si eu eram napadita si de o raceala cretina in urma unei nopti cu vant puternic si ferestre deschise. Acolo bate vantul tare noaptea. Normal, e cald si vantul. De-asta spuneam de tigari:vant tare, iarba - iasca, nu ploua si cate 3 luni. Ce poate sa iasa decat necaz?

In Plitvite am facut sprint pe cararile muntilor. Asa ne-a iesit. Dar o fost de neuitat. Si bine. Toalete curate in poienita cu papica. Toalete ca la Mall, aproape. Ca nu erau bash asa de multe. Ati vazut ce inseamna sa poti admira o salbaticiune - rata / pesti de aproape, numai pentru ca nu cunosc teama de oameni? Pentru ca sunt ocrotite? Chiar si o pasaruica mititica si roscovana ne cerceta curioasa... tot venea catre noi, noi impietriti de teama sa n-o speriem. Lume multe acolo. Era meeting mondial: japonezi, americani, francezi, romani..., nemti, polonezi... tate natiile. Multi batrani in locuri de te lua cu ameteala, sotancau in baston, dar pareau tineri dupa ochi.

In fine, 'napoi acasa... Am luat autostrada pana in Zagreb. Platit 5 Kune fara bon... Apoi luat autostrada Zagreb - Belgrad. 300 si de km croati pana in vama au fost parca 12 euro (platiti in Kune), iar din vama pana in Beograd inca 100 si ceva de dinari, cred, poate mai mult - asta stie sotul... 8 euro cu maruntii aferenti in euro acceptati bine merci. Cascati bine ochii ca scrie clar cat trebuie sa platiti, afisaj electronic, rosu langa bariera. Un singur control, pasuri si hartie verde intr-o localitate mica sarbeasca in apropiere de granita. OK. Din nou Stamora... singurul loc unde sotul a trebuit sa coboare sa arate portbagajul. Omul isi facea treaba. Dar... tonul face muzica. Si noua nu ne-a placut nici tonul, nici atitudinea. Puteam sa-i fim copii. Si cred ca isi stiu ei micii traficanti de tigari si altele...

Cam atat. Mai am lasat si pentru inima noastra. Logish.

Aaaa... am vazut si Trogirul. Frumozzz. Si mai avem de vazut. Asa ca eu i-am spus "La Revedere!" Adriaticii croate....

---

VIZUALIZĂRI: 5156 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI