Turcia – mereu o variantă.

TIPĂREȘTE

Copiii și nevasta vor la mare… ai vrea și tu da' ai ariciu-n buzunar. Oricum ai da-o în iulie și august ești prea sărac pentru mare și soare. Mai aștepți o lună, poate scad prețurile astea umflate ca o vită scăpată în lucernă. Ciulesti în mod canin urechea la orice discuție pe temă și stai cu ochii cât cepele pe anunțuri de oferte estivale. Ți-e rău de la stomac și ai capu' mare de la scandalul și tensiunea din casă. Dar prețurile nu scad. Litoralul e pentru toți, numa' pentru tine nu-i. Pui patriotismul deoparte lângă voucherele de anu' trecut și lărgești aria de căutare. Așa a apărut vacanța în Antalya, jumătate din prețul cerut la boschetii din Eforie. De Mamaia nici vorbă, că doar nu ciocnisem racheta cu Țiriac.

De regulă îmi “construiesc” sigur vacanțele pentru a scoate un preț bun. Aici nu a fost cazul – pachetul fusese “șlefuit” de agenție și, ca preț, ieșeam tot pe acolo. Am optat pentru plaja din Side pentru că se îmbina perfect cu istoria locului. Și încă ce istorie! Turcii știu să facă turism și pentru asta trimit chartere în toată Europa pentru a umple plajele Anatoliei. Doar de la ei știm că “venea muntele la Mahomed” . Clar, grosul e format de ruși, așa că a două limbă vorbită în Antalya e una ce sună tare urat. Bine, nici turcă nu-i mai brează. Pe ici pe colo se mai aude și “inglish” sau mai expresivul “sin-i mă-ta, io sau tat-tu?”

E perfect simplu oltenesc de ajuns în Antalya, majoritatea optând să ia avionul de prin toate satele: Suceava, Tg Mureș, Arad, etc. Atenție, aeroportul turcesc are două terminale… și nu-s aproape unul de altul. După formalități ești preluat și îmbarcat în autocarul ce face cam o oră și jumătate, oprind să înșire turiștii pe la hoteluri, să facă vreun copilaș pipilică sau să ne arate unul-altul… ce-a mâncat aseară. Alesesem o pensiune, cu puține camere, construită recent, la circa 1km de plajă și tot atât de centrul istoric, pachet B&B, cu toate cele. Otomanul de la recepție m-a măsurat și cântărit din priviri, gângurind somnoros câte ceva în engleza lui de baltă. La vederea unui colț de 10 euro, ieșit dintre paginile voucherul-ui, a prins viață. Parcă i-a luminat Alah mintea și inima, mi-a înșfăcat bagajele, aproape târându-mă pe scări și iată-mă cazat la royal room. N-am ce zice, cazarea a fost de toate stelele, camera enormă, cu un balcon pe măsură, piscină, bar și restaurant.

Cu banii nu sunt probleme dacă vii de acasă cu euro sau dolari, cât mai mărunt. Bacșișul e literă de lege nescrisă – nu cere nimeni dar nici nu refuză. Lira lor se duce tot în jos și d-aia le sticlesc ochii la valută. Se poate plăti și cu cardul cam peste tot, personal am folosit cu precădere această variantă. Ah, și nu uitați să vă tocmiți la orice – le place și lor iar de iese ai impresia că i-ai păcălit. Fals, tu ești cel păcălit de când ai pus piciorul în Turcia, dar e vacanță și accepți. Spre final începe să-ti și placă. Nu cumpăra baclava și alte rahaturi din stațiune – sunt scumpe și slabe calitativ. Undeva spre periferie sunt și alte magazine gen “aprozar” și sunt mult mai ok.

În linii mari, dacă te uiți pe map-ul de la Google, centrul vechi din Side este așezat pe un promontoriu stâncos care intră în mare. De o parte și de altă sunt plajele pentru care pleci de-acasă. Cele mai multe și mai mari hoteluri sunt poziționate în partea plajei de vest, grupate în resorturi distincte fidele conceptului “all inclusive” . În nordul centrului vechi se află ruinele unui teatru antic și băile române, iar în spatele centrului vechi se întind zonele rezidențiale, respectiv casele localnicilor, dar și casele de vacanță ale străinilor. Această era și zona în care aveam cazarea – adult only pe bune, cu “zgomotele” nocturne de rigoare. Parcă era Sharapova tăind lemne, că de tenis s-a lăsat! Și asta tot rusoaică.

Orașul să tot aibă vreo 3-4000 de locuitori get-beget, dar populația cunoaște o creștere exponențială pe timp de vară, atunci când zeci de mii de turiști din întreagă Europă aleg acest loc pentru a-și petrece vacanța la malul mării. În zona portului ai, pe lângă preparate locale cu peste și fructe de mare, și o priveliște superbă, iar la capitolul baruri există de asemenea varietate. De aceea Side se diferențiază de restul stațiunilor turcești mai mari pentru că aici dai de o atmosferă idilică, romantică, numai bună să te plimbi. Căci da, plimbatul e gratis. Asta dacă nu te ia de mână vreun comerciant să te bage-n dugheana lui, doar, doar vei cumpăra ceva. Nu te aștepta să găsești aici cluburi de noapte cu hărmălaia aferentă, însă te poți bucura de piețe ad-hoc, de magazine cu suveniruri și produse locale și de o serie de restaurante foarte bune. Nu foarte scumpe, asta dacă nu alegi să mănânci ce-ti recomandă ospătarul, ce te tot perie de la intrare până te pune la masă. La ieșire nu o mai face, că doar ti-a luat banii. E o splendoare să mănânci printre pietroaiele romane cu picioarele-n baltă mediterană. Depinde și de companie.

Cum e clima? Știam că în Side este un climat tipic mediteranean, cu veri lungi și călduroase și ierni blânde. Mai e și o umiditate crescută, așa că trebuie cât mai multe tricouri de schimb. De-ți place căldura ca măgarului fuga, poți alege să-ți petreci concediul în Side în lunile mai sau octombrie. E ca la noi la sfârșit de august. Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în Side în lunile iulie și august, când e de preferat să nu te dai în stambă la soare și să te hidratezi continuu. Vorbim aici de temperaturi de peste 35 de grade. Sub soarele de amiază puteai face ochiuri pe asfalt. Asta dacă mai aveai din ce după ce coborai de pe cămilă. La mine, după cinci minute călare, omletă se făcuseră.

Apa mării în lunile iulie, august și septembrie, are chiar și 27 de grade, ce mai, e o “ciorbă” caldă, iar dacă vrei să vii aici în octombrie sau în iunie, un pic mai “călâie” , da' numai bună pentru bălăceală. Plajele din Side sunt în mare parte late, cu nisip fin și auriu și cu o intrare destul de lină în mare. Cele principale sunt localizate în vestul și estul centrului vechi. În partea de vest sunt așezate și cele mai multe dintre resorturi, cu plaje private. Plaja din est se întinde până la întâlnirea cu râul Manavgat și chiar dacă nu este la fel de animată, o vei găsi amenajată în unele porțiuni cu șezlonguri și umbrele, și chiar destul de aglomerată în plin sezon. Fiind mai aproape de locație, aici am ales să mă prăjesc, amestecat printre turcoaice in “burkini” – un fel de trening pentru baie. Părea interesant și provocator, da' ce să admiri la astea îmbrăcate așa? Mă uitam ca “curca-n lemne” , am oftat și-am lenevit, sperând măcar să visez frumos. M-am trezit când sfârâia pielea pe mine ca micu' pe grătar. Să vezi la noapte frecții cu ayran! Dacă te plictisești de soare sau să te tot zgâiesti la fauna de pe plajă, ai o gamă variată de sporturi acvatice – începând cu plimbări cu jet ski, parasailing, windsurf si trageri pe banană.

Deși nu are dimensiuni foarte mari, orașul-stațiune Side poate fi o încântare pentru acei turișți care vor să combine timpul petrecut în resort și statul la plajă cu diverse alte activități. Pe unde sapă turcaletii ăștia, pentru o fundație sau hazna, dau de ziduri, coloane, statui. Au găsit atât de multe că au trebuit să le depoziteze în “parcul rece” al istoriei, cu elemente lipsă, gândind că le va asambla cineva ca pe un “puzzle” fără model. Efectiv calci pe istorie – de aia au pardosit cu sticlă peste site-uri, de-ti vine să mergi de-a bușilea, să nu pici în gol. Aș aminti aici despre coloanele lui Apollo și templul zeiței Atena. Pentru că aceste ruine se află fix în capătul dinspre mare al promontoriului, ai o priveliște mirifică asupra Mediteranei. De asemenea trebuie amintite ruinele teatrului antic, basilica română, agora și băile române, resturile unui spital bizantin sau ruinele Nymphaeum (cișmea!) cu sistemul de apeducte. Dar despre astea în următorul articol...

Undeva la 1 km de orasul vechi, intr-o zona rezidentiala unde se construieste la greu.

Side in sine e o incantare, cu o atmosfera de vacanta, relaxanta.

---

VIZUALIZĂRI: 1800 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI