ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.06.2022
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 4 MIN

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești – valori culturale

TIPĂREȘTE

Cartea bună este de cel mai mare folos, și ea este prietenul cel mai bun și averea cea mai mare. Cartea cea bună însă nu oricine o poate cunoaște, căci nu o poate cunoaște decât numai sufletul cel bun. Deci caută a avea un suflet bun, ca apoi să știi prețui folosul cărții celei bune. [… ] Îmbogățiți-vă dragii miei, și mintea, nu numai trupul cu mâncări fără saț, și cu băuturi, - mai ales cu băuturi stricătoare de suflet și de trup. Nimeni nu te cinstește când te vede trecut cu dedeochiul cu băutura: toți se minunează însă de tine, când te vede deștept și luminat. Iubiți deci – cartea. („Folosul cărții bune” , de preotul și folcloristul Petru Gh. Savin, în „Neamul românesc pentru popor” , august 1920)

Plimbarea prin incinta ansamblului domnesc din Târgoviște, încununată de ascensiunea în Turnul Chindiei, nu poate fi considerată încheiată fără o vizită la Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești. Situată în curtea exterioară a reședinței domnești, așa-numita „curte de jos” , clădirea istorică care găzduiește muzeul menționat se impune prin mărime și stilul arhitectonic.

Muzeul Tiparului se vizitează la pachet cu restul complexului domnesc, accesul fiind inclus în cei 12 lei/persoană plătiți la intrarea în incinta fortificată. Se pot face fotografii gratuite cu telefonul, fără blitz. Expoziția permanentă este amplasată la parterul casei, sălile cu exponate urmând oarecum un curs cronologic.

Istoria clădirii. Casa inițială a fost construită la 1803 de călugării mănăstirii Dealu (care primiseră drept metoc biserica „Sf. Vineri” din incinta fostei reședințe domnești), pentru egumenul Dionisie Lupu, viitor mitropolit al Țării Românești. În timp găzduiește o școală bisericească, apoi devine casă parohială, iar în Primul Război Mondial devine sediu al comandamentului german. După 1945 ruina cuprinde impunătoarea casă egumenească și abia între anii 2008-2010 se desfășoară un proiect de refacere de la zero. Noroc cu fotografia lui Carol Popp de Szatmary din 1867 care a constituit modelul de bază al reconstituirii casei.

Muzeul Tiparului. Instituția muzeală ne prezintă principalele etape de dezvoltare a scrisului și a tipăriturilor pe meleagurile românești începând de la cele mai vechi elemente (tăblițele de la Tărtăria și Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung), reproduceri bineînțeles. Urmează cărțile tipărite de călugărul Macarie, de diaconul Coresi, cele din epoca lui Matei Basarab, cărțile mitropoliților Varlaam și Dosoftei, scrierile domnului cărturar Dimitrie Cantemir sau cele ale reprezentanților Școlii Ardelene.

Circuitul muzeal se încheie cu tipăriturile din secolul al XIX-lea când se adoptă alfabetul latin și apar primele publicații cu caracter regulat: Albina Românească (1829), Curierul Românesc (1829) și Gazeta de Transilvania (1838). De altfel, limita temporală până la care considerăm o tipăritură drept veche este anul 1830, limită superioară acceptată de cei mai mulți specialiști.

Ce mi-a plăcut în muzeu? Normal că am apreciat cărțile tipărite cu 400-500 de ani în urmă, lucrări „muncite” , culese literă cu literă, care au contribuit ușor-ușor la ridicarea culturală a societății (de exemplu, Tetraevanghelul lui Macarie – Mănăstirea Dealu, 1512; Evangheliarul Român tipărit de Coresi la Brașov, 1560-1561; Noul Testament de la Bălgrad – Alba Iulia, 1648; Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir, 1771).

În al doilea rând interesant mi s-a părut spațiul amenajat la demisol care încearcă să ne prezinte o tipografie medievală. Doar că „diorama” , dacă îi putem zice așa, ar putea fi mai complex amenajată. Cel mai valoros element este tiparnița de la 1778 – nu știu dacă piesa expusă chiar este cea din secolul al XVIII-lea.

Nu în ultimul rând mi-au plăcut câteva exponate prezente în vitrinele muzeului: plăcuțe de imprimare (xilogravuri), ornamente tipografice, plăcuțe metalice pentru realizarea ferecăturilor, călimări de brâu de câteva secole vechime.

Concluzii. Mulți dintre vizitatorii complexului domnesc intră și în Muzeul Tiparului, dar majoritatea ies în maxim 10-12 minute. Cartea nu mai prezintă interes, a devenit o adevărată relicvă (pentru unii). Și fără explicațiile unui ghid priceput, care să aducă cu farmec la lumină principalele informații și să le facă de înțeles unei mari categorii a publicului, muzeul nu atrage.

Recomand o vizită în acest muzeu, chiar dacă nu sunteți foarte interesați, nu îl ocoliți!

Articole relaționate. Tipărituri vechi, adevărate valori culturale, puteți vedea și la Muzeul „Casa Domnească” din Brebu (vezi impresii).

Alegeri inspirate!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 23.06.22 16:00:01
Validat / Publicat: 23.06.22 19:19:04
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÂRGOVIȘTE [DB].

VIZUALIZĂRI: 200 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P08 Tetraevanghel, Macarie, 1512.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34400 PMA (din 37 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
  • Niciun abonat la acest review, încă...
  • Alte impresii din această RUBRICĂComplexul Național Muzeal 'Curtea Domnească':


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.060881853103638 sec
    ecranul dvs: 1 x 1