ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.06.2022
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
MAY-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Biserica 'Vintila Voda' - 350 de ani de slujire

TIPĂREȘTE

In imediata vecinatate a Bucurestiului, in partea de sud-est, in Popesti-Leordeni, oras-satelit al capitalei situat pe soseaua care duce spre Oltenita, am descoperit o biserica-monument. 350 de ani de vietuire are Biserica "Vintila Voda", acest sfant lacas inclus in Lista monumentelor istorice din judetul Ilfov ca monument de interes local.

Biserica amplasata pe Str. Unirii, nr. 26, a fost initial biserica parohiala (ortodoxa) a fostului sat Popesti-Romani. Se stie ca actualul oras Popesti-Leordeni include trei foste sate (Popesti-Conduratu sau Pavlicheni, Popesti-Romani si Leordeni) care alcatuiau pana in 2004 comuna Popesti-Leordeni. Am mentionat cuvantul "ortodoxa" pentru ca in localitate exista si biserica unei comunitati catolice, urmasi ai unor familii de bulgari catolici refugiati pe mosia "Popesci" a boierului Alexandru Condurat, in timpul razboiului ruso-turc din 1828-1829.

Prima atestare documentara a acestor sate dateaza din 1530. Cronicile vremii amintesc de satul Popesti ca fiind "den jos de Bucuresti". Si mai amintesc si de faptul ca, aici, in Popesti-Romani, in anul 1532, Vlad Voda s-a inecat in Dambovita. Dar, de ce biserica din Popesti s-a numit "Vintila Voda" si mai ales despre care Voda este vorba? Istoricii nu au ajuns la o concluzie comuna in privinta acestor aspecte. Sa fie oare Vlad "Inecatul" - fiul lui Vlad cel Tanar (Vladut) - domn al Tarii Romanesti care si-a gasit sfarsitul inecat in raul Dambovita, in satul Popesti, la 18 septembrie 1532, ucis de un rival sau - dupa unele surse - din cauza betiei? Sau poate este vorba de Vlad Vintila - fiul lui Radu cel Mare - domn al Tarii Romanesti, urcat la tron dupa Vlad Inecatul, la 18 septembrie 1532? Mai tarziu, a mai existat un Vintila Voda - fiul lui Patrascu cel Bun - dar nu cred ca scurta lui domnie - cea mai scurta din istoria romanilor (de numai patru zile, in luna mai 1574) - a lasat urme atat de adanci in istorie.

Ctitorire, arhitectura, pictura

Privind ctitorirea, o ipoteza ar fi aceea ca pe locul actualei biserici ar fi fost o alta, de lemn, inaltata de voievodul Vlad Vintila de la Slatina, probabil in amintirea unchiului si predecesorului sau pe tron, cel inecat in Dambovita "... la Popesti, den jos de Bucuresti... " (Radu Popescu - "Istoriile domniilor Tarii Romanesti" in "Cronicari munteni", vol. I, Bucuresti, 1961, p. 281).

Ceea ce se stie cu certitudine este ca actuala biserica a fost inaltata de marele vistiernic Hrizea Caridi, zis "din Popesti", si sotia sa Maria. Lucrarile de constructie au inceput in 1672, in timpul celei de a doua domnii a lui Grigore I Ghica, atunci cand Hrizea era mare vistiernic si caimacam. Dupa suirea pe tron a lui Gheorghe Duca, din cauza conflictelor dintre familiile Cantacuzino si Baleanu, cand Hrizea-vistiernicul ia drumul pribegiei, lucrarile au fost sistate. Au fost reluate in anul 1675, atunci cand domnitorul Gheorghe Duca a reusit sa detensioneze relatiile dintre cele doua familii boieresti.

Pisania originala, de piatra, care inca se mai pastreaza deasupra intrarii, ne informeaza ca la 25 septembrie 1676 biserica cu hramul "Sfanta Treime" a fost gata. Textul descifrat al pisaniei este: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, ziditu-s-a aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica intru cinstea si slava Sfintei Treimi, din osteneala robului lui Dumnezeu Hrizea vel vistier si a sotiei lui, Maria, care s-a inceput in zilele raposatului Ion Grigorie voievod si s-a savarsit acum, in zilele luminatului domn Ion Duca voievod. Am scris in septembrie 25, ani 1676, leat 7185. "

Biserica ctitorita de Hrizea Caridi si sotia sa Maria, parintii ultimului mare cronicar al Tarii Romanesti, Radu Popescu, a fost construita in apropierea casei lor boieresti. Astazi nu mai exista nici urma din aceasta casa.

Vreme de 200 de ani, cronicile nu mai amintesc nimic despre Biserica "Vintila Voda" din Popesti. Documentele ulterioare atesta faptul ca in anii 1889-1890, Alexandrina Hagi-Vasile, cea care avea in posesie partea de sat in care se afla sfantul lacas, impreuna cu medicul Ioan Nicolescu si cu arendasul mosiei, Dumitru Georgescu, hotaraste inceperea unor lucrari de restaurare a bisericii si de refacere a picturii. Tot atunci, in curtea bisericii, s-a construit si o casa parohiala. Pictura in ulei executata de mesterul Ioanidis din Bucuresti nu se mai pastreaza, ea fiind inlocuita cu o alta, executata in 1983, la o noua innoire a bisericii. Din vremea Alexandrinei Hagi-Vasile se mai pastreaza astazi doar un potir de argint, donat in anul 1895, care - reconditionat - este folosit si in prezent in ritualurile religioase. La resfintire, biserica a primit un nou hram - Sf. Alexandra Imparateasa (21 aprilie).

Cutremurul din 1940 nu a afectat decat partea superioara a clopotnitei care a fost imediat refacuta, dar in urma cutremurului din 1977 lacasul a fost afectat mai grav, fapt care a determinat declansarea unor mai ample lucrari de reparatii si consolidari. S-au pus centuri de beton in jurul bisericii si stalpi de beton armat pentru sustinere, s-au facut tencuieli interioare si exterioare, iar podeaua a fost pavata cu marmura. Ulterior, in anul 1983, lacasul a fost repictat in ulei. Tot din aceasta perioada dateaza si cea de-a doua turla inaltata pe naos, executata din scandura tencuita, pe ramasitele unei turle distrusa in timp, se pare anterior renovarii din 1889. Biserica "Vintila Voda" cu hramul initial "Sfanta Treime", apoi "Sf. Alexandra Imparateasa", capata la resfintire si un al treilea hram - "Sfantul Ierarh Nicolae".

De mentionat este si faptul ca la 25 septembrie 1976, la implinirea a 300 de ani de existenta a Bisericii "Vintila Voda", preotul de atunci - Nicolae Turcu - a marcat evenimentul prin inaltarea unei cruci de marmura in memoria critorilor din 1676 - Hrizea Caridi si sotia sa Maria, precum si a celor din 1889 - Alexandrina Hagi-Vasile, dr. Ioan Nicolescu si Dumitru Georgescu. Aceasta cruce poate fi vazuta in curte, in partea stanga a intrarii in biserica, alaturi de mormantul preotului Ene Ion care a slujit aici 45 de ani.

Din punct de vedere arhitectural, Biserica "Vintila Voda" din Popesti-Leordeni este o constructie importanta, reprezentativa pentru arta bisericeasca din sec. XVII. Este inaltata dupa tipicul bisericilor-paraclis de curte boiereasca. Are plan dreptunghiular (18,5 m lungime, 7,9 m latime si 18,65 m inaltime), fara pridvor, cu ziduri foarte groase (de peste 1 metru) asa cum se construia in acea vreme. Din acest motiv interiorul este surprinzator de mic. Are o singura absida, cea dinspre rasarit, pentru altar si doua turle - una pe naos si alta pe pronaos care avea si rol de clopotnita. Pentru accesul in clopotnita exista o scara ascunsa in zidul nordic al lacasului. In prezent, aceasta scara nu mai este folosita, o noua clopotnita fiind construita in 1974, in curtea bisericii, alaturi de fantana. Trecerea din pronaos in naos este marcata de trei arcade sustinute de coloane solide.

Pictura este relativ noua, datand din anul 1983, lucrare care a inlocuit pe cea a mesterului Ioanidis din Bucuresti, ucenic al renumitului pictor de biserici Gheorghe Tattarascu.

La exterior, biserica este pictata doar pe peretele vestic, cel cu intrarea, restul ramanand alb, avand ca singure decoratii cele doua siruri de ocnite oarbe.

Pe partea stanga a intrarii, supradimensionati, sunt reprezentati Sf. Gheorghe si Sf. Petru, iar pe partea dreapta, Sf. Pavel si Sf. Dimitrie. La baza acestor reprezentari sunt inscrise numele familiilor donatoare. Deasupra usii de la intrare, sub un sir de nise in care sunt pictate chipuri de sfinti, se afla icoana praznicului - Sfantul Ierarh Nicolae - si pisania cu text greu de descifrat, a carei traducere am redat-o mai sus.

Interesant si nemaiintalnit de mine pana acum este textul din stanga usii, inteligibil pentru oricine. Reproduc un fragment: "De esti credincios, intra si te roaga! Daca nu crezi, intra si viziteaza! Daca nu esti nici una nici alta, admir-o pe dinafara si continua-ti calatoria!... "

In lucrarea sa "Biserica Vintila Voda din Popesti-Leordeni - 300 de ani de la intemeiere" (sursa "Glasul Bisericii", nr. 3-4,1976), Radu Creteanu face referiri la cateva elemente de noutate, specifice perioadei de cautari in arhitectura bisericeasca de la sfarsitul sec. XVII, numita de specialisti "perioada Cantacuzinilor". Este vorba despre forma acoperisurilor naosului si pronaosului, despre bolta absidei, precum si despre zidul interior care desparte naosul de pronaos la bisericile traditionale, zid care aici este inlocuit cu trei arcade, element de noutate atunci, dar care avea sa se impuna mai tarziu in arhitectura bisericeasca.

Pentru simplii vizitatori, de retinut este ca - ilustrand perioada de tranzitie si mari transformari in arta arhitecturii bisericesti a sfarsitului de sec. XVII, perioada premergatoare stilului brancovenesc - Biserica "Vintilă Vodă" din Popesti-Leordeni este un important monument al patrimoniului romanesc.


[fb]
---
Trimis de iulianic in 12.06.22 08:44:02
Validat / Publicat: 12.06.22 14:53:20
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 520 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 Biserica "Vintila Voda" - Crucea de pomenire a ctitorilor si mormantul preotului Ene Ion.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30800 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
  • Niciun abonat la acest review, încă...
  • Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin împrejurimile Bucureştiului:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056953191757202 sec
    ecranul dvs: 1 x 1