Augustin

TIPĂREȘTE

Localitatea Augustin e în Transilvania, în nordul județului Brașov, la limita cu Harghita, în depresiune unde găsești tot felul de forme de relief: plan orizontal în luncă, abrupt pe dealuri, mlăștinos, de povârniș în zonele de pantă cu substrat dur. Este un areal bogat în hidrografie. Oltul trece pe la ei și tot adună ape așa cum face peste tot pe unde trece. Cei mai importanți afluenți din zonă sunt Bârsa, Homorodul Mare, Ghimbășel, Timiș precum și altele. În perioadele de exces de umiditate pânză freatică ajunge ocazional până la suprafață și, din loc în loc, unele zone mlăștinesc. Uneori, Oltul își mai revarsă apele în luncă. Viteza de deplasare a apei este lentă și, ca urmare, s-au format multe meandre.

În vechime, zona Augustin se numea Garcia după care i s-a spus Villa Sancti Augustin. În trecut, căile de comunicație nu au funcționat prea bine în zonă astfel că locul a fost relativ izolat.

Până în 1876, localitatea a aparținut de Libra Terra Regis, sub controlul direct al regilor Ungariei deși avea o comunitate solidă de români însă erau mereu înconjurați de comunități de sași și secui.

Altitudinea medie în Augustin depășește 500 de metri. Este amplasat chiar la limita Oltului Mijlociu, lângă defileul dinspre Racoș care se întinde pe 17 kilometri. Augustin este chiar pe culuarul depresionar al Oltului. E o zonă așa colinară, cu dealuri, cu văi, cu pâlcuri de pădure, fânețe, mlaștini cu o grămadă de ecosisteme întrepătrunse, răsfirate pe Dealurile Homoroadelor care sunt substratul ce susține localitatea Augustin. Astăzi se văd verzi și proaspete că a venit primăvara.

Dealurile Homorodului sunt mai ample decât arealul localității Augustin și integrează rezervația naturală Complexul geologic Racoș, Cheile Vârghișului care sunt o locație perfectă pentru via feratta și rafting, fiind preferate pentru antrenamente pe coardă la perete și Refugiul Ornitologic de la Sânpaul.

Râul Cormos este un afluent important al Oltului ce face confluență în Augustin și vine din Munții Harghita. Valea sa face limita estică a Munților Perșani.

Iarna e friguț, mai ales în depresiuni. În 1948 au fost – 38 grade Celsius. ????????????

Lângă Augustin, la situl arheologic de la Tipia Ormenișului, se află o cetate dacică cu ziduri de piatră. La sud de această cetate s-a descoperit un sit cu peste 100 de piese ceramice vechi ce au fost restaurate și transportate la Muzeul de Istorie Brașov. Au fost datate la aproximativ 100 de ani îH. Două dintre aceste piese și anume un capac și o fructieră sunt clasificate ca aparținând articolelor de lux. Tot în zonă s-au descoperit aproximativ 300 de monezi vechi de peste 2.000 de ani. Pe Tipia Ormenișului care este un platou îngust și prelung cu prăpastie în partea nordică s-a construit cetatea Racoșului.

Din Augustin, de pe 131C, pe secundar, spre sud, pe firul văii, se ajunge al Schitul Augustin de pe Dealul Mănăstirii, schit ce are o biserică de lemn și o casă monahală. A fost înființat în 2006 pe locul unei foste vetre monahale distruse de generalul Bucow care a desfășurat represalii de amploare împotriva ortodoxiei în Transilvania începând cu primăvara anului 1761. În aprilie – mai a făcut un recensământ din care a aflat că majoritatea populației era ortodoxă, imună la uniație. Ca urmare, trece la represalii feroce, sistematizate și fără discernământ. Bucow moare după 3 ani în care îndeplinește funcția de guvernator al Transilvaniei.

În tentativa brutală de calvinizare a populației, ca urmare a unui ordin dat la 13 iunie 1761 de către căpitanul catolic Bethlen, peste 150 de biserici au fost distruse, cele din lemn fiind arse iar cele din piatră dărâmate cu tunurile. Aceeași soartă a avut-o și așezământul din această locație. După 1761, pe Dealul Mănăstirii a fost pusă o cruce care a fost profanată în perioada comunistă.

Schitul Augustin, astăzi reconstruit, are hramul Înălțarea Domnului care se sărbătorește în joia din cea de-a patra săptămână după Paște, la 40 de zile după Înviere. Urmează construirea unei biserici mai mari în locație.

După Augustin, Oltul trece prin defileu spre Racoș, la vest, unde sunt celebrele coloane de bazalt precum și Lacul de Smarald, locuri care, în ultima vreme, au avut o popularitate mai crescută.

În centrul localității Racoș se află Castelul Sükösd-Bethlen construit la 1624 în locația conacului deja existent ce aparținea grofului Istvan Sükösd ce primise terenul de la principele Transilvaniei Gabriel Bethlen – un calvinist convins care a domnit în Transilvania între anii 1613 – 1629. În perioada domniei sale, în Europa se petrecea războiul de 30 de ani. În Transilvania erau recunoscuți secuii, sașii, maghiarii în timp ce iobagii români erau tolerați, la fel și religia ortodoxă în timp ce religie oficială se considera catolicismul iar după reformă, luteranismul, calvinismul și unitarismul. Comunitățile creștine protestante din Moravia unde Ian Hus a început reforma și din Slovacia au început să fie persecutate. Principele Bethlen hotărăște să-i colonizeze în Transilvania și le dă libertate religioasă. Aceștia sunt baptiștii de astăzi.

Gabriel Bethlen a acordat libertate religioasă și populațiilor autohtone, a recunoscut ortodoxia ba chiar a retrocedat unele din bunurile confiscate de precedesorii săi. Totodată a acordat drept la educație românilor, chiar și iobagilor, abrogând legea care interzicea acest lucru.

Gabriel Bethlen era un admirator al lui Mihai Viteazu și dorea unirea Țărilor Române pe cale pașnică, fie și sub oblăduirea turcilor deoarece nu mai avea încredere în austrieci după înșelarea lui Mihai Viteazu la Câmpia Turzii. Dealtfel, mișelia s-a repetat, amplificat, la 1641. Acest principe are astăzi casa memorială la Bastionul Roșu, în Hunedoara, la Ilia, pe malul Mureșului.

Augustin este o așezare întinsă, împrăștiată, rasfirată pe dealuri, văi și coline. Puzderie de case cu aspect săsesc par să nu se mai termine. După ce crezi că vatra satului e gata, după un pâlc de pădure iar apare o împrăștietură de case, de locuințe pentru că majoritatea clădirilor sunt destinate locuirii. Pe lângă edificiul religios cu care este binecuvântată aproape fiecare localitate, la Augustin mai sunt siturile de arheologie plus mai putem studia stratigrafie, hidrologie, etnografie și compoziția solului, pe clasificări precum și fond faunistic.

Transilvania mi-a părut mereu cam pustie. Afară de orașele de pe lângă cetățile consacrate, totul pare cam... aerisit. Gândindu-mă la viață la țară unde omu’ mai cultivă una – alta prin grădină, făceam un calcul cam cât este necesarul de subzistență al unei familii - să zic medii, formată din căteva persoane. E foarte puțin. Cu un hectar de teren, aproximativ, se poate forma o mică fermă ce poate susține o familie (clan) precum și animalele aferente. Păi toate zonele astea întinse din Transilvania ce par pustii ar putea fi leagăn pentru multe suflete. Am convingerea fermă că loc este pe pământ pentru mult mai mulți decât suntem astăzi iar ce susține azi pământul nu ajunge nici la 10% din capacitatea sa. Voci contrare sunt câteva dar nu ăsta e subiectul meu. Nu e prima oară când observ asta. După ce trec de Brașov, abia - abia ce mai apare câte un orășel micuț colo și colo iar satele sunt împrăștiate care pe unde iar zone întinse sunt pustii. Cam tot la fel și-n Bărăgan totuși, densitatea cea mai mică tot în Transilvania cred eu că este. Argeș-mi pare mai populat dar tot e loc de mult mai mult. Tot așa și Augustin: mergi și mergi și mergi și tot case, care pe unde, ulițe, libertate multă și aici, oricât ai fi de sociabil, tot ai parte de muuultă libertate și autonomie. Păcat că omul copiază că dacă ar da liber la idei, ar avea ce produce. Dar nu! Avem tradiții, avem cutume. Avem obiceiuri. Obiceiurile-s bune, nu zic, dar și limitează foarte mult. În fine... Omul din Augustin trăiește aproape de glie, ori cu regi unguri ori fără. Viața e simplă și ține un echilibru. Nu știu cum se aliniază toți așa dar trăiesc aproximativ la fel. Viața este simplă și arhaică.

Mie Transilvania mi-a plăcut mereu. Parcă e un paradis.

Toată explorarea asta e distracție pentru mine.

---

VIZUALIZĂRI: 186 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI