Urșilor

TIPĂREȘTE

Peștera Urșilor de la Chișcău este cunoscută bine românilor, apărând ca cea mai reprezentativă cavitate subterană turistică din țară. Nu este nici cea mai lungă nici cea mai spectaculoasă dar, turistic vorbind, aproape că este definiția a cea ce înseamnă peșteră vizitabilă și are de toate: galerii spectaculoase, formațiuni, săli înalte, dantelării de tot felul, curgerii parietale, zone de prăbușire și, recent, amenajările s-au construit atât de organizat încât putem spune că este una dintre cele mai bine reprezentate peșteri din România.

Când intrăm în peșteră, parcă am intra în magazinul din colț. Nu este o intrare naturală, în substrat geologic ci o ușă de termopan pe încadrament de zid, zidit din bolovani din piatră legați cu liant din mortar. Deasupra ușii, în cadru de termopan alb, scrie Peștera Urșilor Chișcău.

Întâi intrăm în zona de așteptare care este o sală cu mese și scaune, parcă ar fi un bar. Pentru a intra în peșteră, urcăm un etaj în sala asta, nu coborâm, așa cum te-ai aștepta când intri sub pământ.

Traseul subteran este amenajat în totalitate în sensul că se merge pe planșeu metalic montat și completat cu balustrade din bare metalice, de la intrarea în peșteră până la ieșire. Peștera are sistem de iluminare deci vizibilitatea este bună.

Se numește „Urșilor” pentru că s-au găsit multe urme ale ursului de cavernă. Cavitatea a fost deschisă prin dinamitarea unei cariere de marmură adică s-a făcut joncțiunea ????, cum se spune, cu cei 1,5 kilometri de galerie subterană formată natural. Munții Apuseni sunt bogați în zăcăminte astfel că exploatările sunt extinse, încă din vechime.

Numele minerului Traian Curta din Chișcău este pomenit ca fiind prima persoană care a pătruns în galerii până la Sala Mare. Însoțitorul de grup în subteran are o mulțime de detalii să ne povestească despre începuturile explorării peșterii și cum a intrat în circuitul turistic.

Zona vizitabilă constă într-o succesiune de 3 galerii. Prima este Galeria Oaselor urmată de Galeria Lumânărilor a cărei denumire provine de la aspectul aglomerării de stalagmite gălbui iar apoi urmează galeria Emil Racoviță, aceasta fiind cea mai mare dintre toate. Celebrul cercetător și naturalist și-a pus amprenta asupra sistematizării întregului areal carstic din Apuseni. O altă zonă a peșterii este rezervație și nu este accesibilă activităților turistice ci doar cercetării științifice. Se accesează printr-un aven de 30 de metri.

Peștera se vizitează în circuit iar ieșirea este în altă parte și din galerie deschidem o poartă verticală și ieșim direct afară, la lumina soarelui, fără alte încăperi intermediare.

De la parcarea de lângă șosea până la intrarea în peșteră străbatem o alee cu multe tarabe de suveniruri și produse locale.

După ieșirea din peșteră am făcut picnic într-o livadă de lângă parcare, mâncând sandvișuri cu pâine locală și șezând pe baloți de paie. A fost rustic. Era aproximativ ora prânzului. Ne-am grăbit apoi să ne continuăm periplul prin Apuseni.

Peștera Urșilor este în Bihor, la limita Parcului Național Apuseni, la o altitudine aproximativă de 480 metri.

Zona e frumoasă dar pare mai mult colinară, nu este în creierii munților din cauza asta relieful nu este chiar foarte spectaculos și aerul pare mai uscat, mai îmbăcsit, mai prăfuit. E un loc, așa, servit turiștilor, bine amenajat dar, după aprecierea mea, fără mari pretenții deci n-ar fi neapărat ceva wow. E cam prea comercial, după gustul meu.

Însăși vizitarea peșterii este distracția și eu n-am grabă când merg în locuri din astea dar totul e după cum faci programul.

---

VIZUALIZĂRI: 921 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI