Lacul Roșu altfel

TIPĂREȘTE

Mulțumită lui tata123???? cu review-ul de Mânăstirea Pângărați, mi s-a făcut dor de locurile natale. Așa ca vineri pe la ora 5 părăseam Iașiul cu destinația Vaduri. Ne-am cazat la Chez maman, o cazare exclusivă de-a dreptul ????????, funcționează doar pentru neamuri. Lăsând gluma la o parte am fost la mama, inutil să zic ca nicăieri nu-i mai bine ca acasă, nu? Și ca orice mama care se respectă ne așteapta cu masa pusă: borș de găină de țară, tocăniță de hribi, pulpe cu orez, nu pun poze ca să nu ne fie poftă.

Sâmbăta ne-am hotărât să verificăm dacă nu o fi zăpadă pe la Lacul Roșu. De dimineață tati a mers să încarce mașina, așa că după somnul de prânz al celor mici am purces la drum. De la Vaduri la Lacul Roșu se face cam o oră, timp să mai admiri peisajul, să vezi ce s-a mai schimbat de când ai fost ultima oară. Am admirat lebedele de pe Lacul Pângărați, dar fără să oprim mașina.

Despre Lacul Roșu și Cheile Bicazului cred că s-au scris, inclusiv aici foarte multe lucruri. O să încerc să pun ce mi se pare mai interesant.

Pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă în procesul care a avut ca obiect stabilirea graniţei administrative dintre judeţele Neamţ şi Harghita, astfel Cheile Bicazului au revenit județului Neamț, unde le era și locul, doar sunt nemțeancă ????

A fost o decizie a Tribunalului Prahova, emisă pe 12 iunie 2019, care deposeda, după mine, judeţul Neamţ de circa 5.000-6.000 de hectare, situată pe teritoriul comunei Bicaz Chei, inclusiv celebrul obiectiv turistic Cheile Bicazului. Practic județul Harghita a vrut să mute granița mai la vale. (mai multe detalii puteți găsi aici sau aici versiunea celor din Harghita, ziarharghita.ro/disputa-p ... c-extraordinara)

Lacul este cunoscut sub 3 denumiri: Lacul Roșu (denumirea românească provenită de la unul dintre cele 4 pâraie care alimentează lacul, Pârâul Roșu), Lacul Ghilcoș (denumirea maghiară) şi Lacul Ucigaș (denumirea din legendă - se spune că atunci când s-a surpat versantul, un întreg sat a fost distrus. Oamenii și animalele ucise au format râuri de sânge și în final lacul).

Cu toate că Lacul Roșu este relativ tânăr, există o dispută privind condițiile și timpul de formare. După Franz Herbich, Lacul Roșu s-a format în anul 1838 în urma cutremurului din 11 ianuarie 1838. Un alt an de formare este 1837, susținut de Ferenc Puskás, anul când au avut loc furtuni foarte violente și ploi puternice.

Destul cu istoria. De dimineață, sâmbătă, la Vasuri ningea. S-a depus un strat incredibil de numai un cm. Până la amiază stratul de nea dispăruse.

Noi am plecat sperând la zăpadă, dar normal că am uitat săniuța acasă.

Mergând agale, ajungem în Bicaz (pe dreapta vedem un mamut în conservare, fosta fabrică de ciment), nici urma de nea, povestea se repetă și la Tașca (aici mamutul încă funcționează). Ajunși in Bicaz chei tot nu vazusem zăpada, C. tot turuia ca se va da cu sania, eu incercam să - l temperez, îmi încolțise deja teama ca nu va primi ce își dorește. Văzusem doar puțină gheață la malul pârâului ce insoteste șoseaua când pe o parte când pe cealaltă. Primele semne că i se va implini dorința le-am remarcat în Cheile Bicazului, cand pe versanți se observau din loc în loc un fel de cascade de gheață pe unde s-a scurs apa de pe versanți, vara sunt doar niște firișoare de apă.

Inutil să spun că acest obiectiv îți taie răsuflarea. Stâncile imense care se uită la tine ca la o furnică sunt niște străjeri veritabili. Recomand o plimbare pe jos vara, e o încântare să auzi susurul furios al unui pârâu de munte, mai ales dacă a și plouat recent prin zonă. Pentru comoditate eu recomand coborârea de la Lacul Roșu spre Bicaz chei. Am văzut că se practică și cățăratul în zona pentru amatori. Nu știu să vă spun ce prețuri se practică. Noi nu suntem amatori de astfel de sporturi. În cursul plimbării puteți să vă opriți la tarabele de pe marginea drumului pline de tot felul de chestii, în general au prețuri cam piperate. Acum, iarna, cred că erau deschise cam 20% dintre ele. Lucru valabil și pentru cele de la Lac.

Ajunși la lac ne-a întâmpinat un peisaj de vis. Brazii îmbrăcați in nea se înălțau semeț spre cer. Lacul era înghețat, puținii turiști se plimbau nestingheriți pe el.

Am luat copiii din totare și am coborât cu grijă scările de lângă rsstaurat/cazare Panoramic. Scările nu erau curățate.

Am așteptat 5 minute să se elibereze o săniuța. Este 10 lei pentru 30 minute închiriatul. Pentru noi a foat suficient. Tati era deja înghețat, el era adaptat temperaturilor din Iași, copii îi făcusem eschimoși.

Important e că s-au distrat cei mici. C. Ne tot ruga să venim și maine, dar pentru duminică aveam în plan Lacul lebedelor (despre el in episodul următor) și să ne întoarcem la Iași.

Ei cu sania, mami cu pozele. Recunosc ca am pășit cu neîncredere pe lac, îmi tot imaginam cum se ruoe gheața sub mine, și cum nu știu înota...

După prima tura m-am liniștit. Gheața era foarte solidă. Am atins truchiurile petrificate din loc, și am putut să avem o perspectiva deosebită.

Știu că în jurul lacului se pot face diverse trasee, noi nu am încercat. După săniuș ne-am dus la kurtos. Era coadă și când am coborât și când am urcat. Iarna se fac doar în 2 locuri. Dar eu vroiam neaprat de la Panoramic, ala e cel mai bun kurtos pe care l-am mâncat, părere general valabilă la noi în familie. Așa că am stat cuminți la coadă juma de oră. Am luat unul cu scorțișoară si unul cu nucă de cocos, la 20 de lei bucata. Miroseau divin, sigustul tot pe măsură. Erau făcuți pe loc, deci și extrem de fierbinți.

Ne-am întors pe același drum prin Cheile Bicazului, copii fiind ocupați cu kurtos ul. Acasă mama ne aștepta cu crap prajit cu mămăliguță și usturoi.

A fost o zi perfecta pentru noi.

Ce poate fi mai frumos decât un lac între munți?

Un lac înghețat împrejmuit de munți semeți, din care se ivesc trunchiuri de copaci. Și dacă la acest lac ai ajuns trecând prin Cheile Bicazului, cred că te poți declara mulțumit.

Ca minus parcarea si ultimul kilometru până la lac pline de gropi.

Timpul cam mare de așteptat la kurtos.

Ca plusuri: sa te dai cu sania pe lac mi se pare o experiență inedita. Când doi copii râd cu gura până la urechi, eu sunt mulțumită. Cel mai bun kurtos aici l-am mâncat.

În zonă sunt numeroase trasee turistice accesibile atât vara cât și iarna.

Recomand atât Lacul Roșu cât și Cheile Bicazului macar o dată în viață, indiferent de anotimp. Vara de preferat în cursul săptămânii ca să vă puteți delecta in voie.

O sa pun și câteva pentru a ilustra cele spuse mai sus.

---

VIZUALIZĂRI: 1081 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI