Casa Chitic - cazare cochetă

TIPĂREȘTE

A doua noapte din scurta noastră mini-vacanță de 1 decembrie, am petrecut-o la Brașov și pentru partea de cazare am ales un drăguț hotel boutique aflat la câteva minute de Piața Sfatului – Casa Chitic.

Rezervarea am făcut-o telefonic, cu vreo 2 săptămâni înainte, cu o reconfirmare înainte cu câteva zile. Fiind și o perioadă destul de aglomerată din punct de vedere turistic, iar Brașovul a fost printre orașele cele mai vizitate în această mini-vacanță, prețurile au fost pe măsură, majorate față de o zi normală, astfel pentru 2 camere duble delux cu mic dejun am plătit suma de 700 RON.

Chiar dacă prețul a fost destul de mare, ne-a atras locația care este în centrul orașului, la câteva minute de principalele obiective turistice. Aceasta se află pe strada Johann Gött la numărul 7.

Am ajuns la cazare undeva în jur de ora 15.00, am prins un trafic intens în Brașov, mai ales că în seara respectivă era deschiderea Târgului de Crăciun și am dat câteva ture pentru a găsi o parcare. De menționat, că nu există parcare proprie a hotelului. Până la urmă am găsit pe o străduță adiacentă, însă pentru 24 ore de parcare în centrul Brașovului am avut de plătit suma de 24 RON.

Clădirea se găsește ușor, pe fațadă fiind scris mare, Casa Chitic, o casă veche restaurată într-o manieră în care să îi păstreze arhitectura originală, dar care să ofere și confortul necesar unui hotel de 4*.

Deși era un intefon, ușa principală era deschisă, așa că am intrat la recepție. Nu era nimeni, însă după câteva minute am sunat la numărul de telefon afișat și repede a coborât o domnișoară care ne-a făcut formalitățile de cazare, după scanarea certificatului verde. De asemenea a fost nevoie să achităm suma în avans, fapt mai rar întâlnit până acum, dar dacă asta e politica, ne conformăm :)

Cu formalitățile făcute, ne-a înmânat cheile de la camerele 9 și 10 și ne-a condus la al doilea etaj al hotelului, pe o scară interioară circulară de lemn. Cu bagaje multe, accesul e un pic mai dificil, scara e destul de îngustă și abruptă, dar nu a fost cazul la noi. De la etajul 1 la etajul 2, trecerea se face pe o terasă exterioară cu vedere spre Tâmpa, loc folosit și pentru fumători.

Domnișoara ne-a prezentat camerele, ne-a dat detalii despre restaurantul hotelului și ora micului dejun (de la 08.00 la 10.00) și ne-a asigurat că nu avem nevoie de rezervare la restaurant căci o să găsim locuri fără problemă, fapt care s-a dovedit mai târziu greșit.

Fiind un sejur scurt, nu am mai apelat la alte servicii.

Camerele au fost la etajul 2, destul de asemănătoare, fiind vorba de o mansardă înaltă. Grinzile de lemn păstrate și recondiționate, precum și mobila de lemn masiv care am înțeles că era pictată manual, dădeau un aer foarte fain camerei.

Fiind vorba de mansardă, am avut 2 geamuri, unul de tip Velux în tavan, cu un oblon electric care se putea acționa de lângă pat și altul, ceva mai jos, care se putea și deschide,

Curățenie ireproșabilă în cameră și în baie, temperatura care se regla de la un termostat electric, aer condiționat care nu a fost necesar acum, dar probabil într-o zi călduroasă de vară, în această mansardă ar fi indispensabil.

În baie am avut prospape curate, mari și mici, gel de duș și șampon în flacoane la duș. Nu am avut papuci de casă sau alte articole de baie.

Chiar dacă eram la mansardă, pe o parte a clădirii există și un etaj retras, de acolo se auzeau ceva zgomote, deci chiar dacă a fost renovat recent, se pare că nu au pus accent și pe o bună izolare fonică.

În cadrul hotelului se află și un restaurant Italian Cucinino Pasta Bar, cu o terasă care dă spre Strada Diaconu Coresi, câteva mese la parter și 2 încăperi la subsol unde a fost vechea pivniță sau cramă a locului.

Ne-am dus la ora 19.00 să luăm masa, convinși că o să avem loc cum ne-a asigurat domnișoara de la recepție, dar am fost surprinși să auzim de la ospătar că nu există locuri și nu ne pot ajuta, chiar dacă îi explicasem că eu am cerut să fac rezervare, dar mi s-a comunicat că nu e nevoie.

După o mică discuție, am convenit să îi lăsăm numărul de telefon și o să ne sune când să coborâm din cameră, îndată ce au o masă disponibilă. De asemena am întrebat dacă mai servesc ciorbă și ne-au asigurat că da, nu e o problemă.

Bun, după 15 minute am fost sunat să coborâm și conduși într-unul din separeurile de la subsol. O domnișoară ne-a adus meniurile să le studiem. Fiind un restaurant cu specific Italian, se găsesc în principal diferite tipuri de paste și pizza. Deși am fost asigurați cu 15 minute înainte că servesc și ciorbă de legume, acum ne-au spus că nu mai servesc…. ok, ciudat, dar ne-am conformat din nou.

Am comandat până la urmă 4 porții de paste, aveau și un meniu lung de vinuri, dar după două încercări în care ne-au spus că nu au pe stoc ce dorim, ne-am lăsat păgubași și am comandat o apă. Nota de plată pentru 4 porții de paste și o apă mare a fost de 170 RON. Per total, a fost cam dezamăgitoare experiența la acest restaurant, pe viitor nu l-aș mai alege.

Tot acolo am avut și micul dejun a doua zi, la micul dejun preparatele clasice, ouă ochiuri și omletă, bacon prăjit, câteva tipuri de mezeluri și brânză, ceva legume, iar la desert prăjitură cu brânză. De menționat cafeaua, care a fost foarte bună.

Locația cred ca e cel mai mare plus al acestui loc, se află la o aruncătură de băț de cele mai cunoscute obiective turistice din Brașov: Piața Sfatului, Biserica Neagră, strada Sforii.

Se găsesc din plin restaurante, cafenele și magazine în jur. Singura problemă ar fi aglomerația și lipsa parcării, cel puțin noi am prins o aglomerație foarte mare.

Brașovul cred că e arhicunoscut ca unul dintre cele mai atractive orașe românești pentru un city-break autohton, așa că aici nu sunt foarte multe de zis.

Per total, a fost o locație frumoasă, cu o poziționare excelentă și un decor făcut cu bun gust, însă pe partea de mâncare și, chiar și servicii, la prețul acesta parcă aștepți un pic mai mult.

---

VIZUALIZĂRI: 714 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI