ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 01.12.2021
DE adso
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Iaşi
ÎNSCRIS: 25.05.17
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUL-2021
DURATA: 1 zile
Cuplu
2 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Casa Dosoftei

TIPĂREȘTE

Acest articol a avut o soartă similară cu cel precedent: scris, în mare parte, astă vară – în urma aceleiași conversații cu @tata123 –, a rămas în stadiu de ciornă până acum. Știu, un muzeu dedicat cărții vechi (Dragomirna) este deja prea mult, al doilea chiar nu își mai are locul, dar voi abuza de bunăvoința cititorilor și îl voi încărca, totuși.

Casa Dosoftei este bine descrisă pe acest site vezi impresii, așa că voi încerca să nu repet cele spuse de @tata123, ci doar să vin cu unele completări (așadar, cei interesați ar trebui să înceapă cu lectura link-ului). În plus, voi adăuga câteva fotografii din interior: am vizitat muzeul în prima zi de marți a lunii iulie. Asta înseamnă că nu am mai plătit intrarea, 9 lei x 2 persoane; în schimb, am achitat taxa foto ????.

Noutate: s-a introdus de curând Biletul unic Trasee literare: 30 lei pentru a vizita, în aceeași zi, Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul“, Muzeul „Otilia Cazimir“, Muzeul „G. Topîrceanu“, Muzeul „Ion Creangă“– Bojdeuca și Muzeul „Mihail Sadoveanu“.

ISTORICUL CLĂDIRII

Au existat, de-a lungul vremii, diverse ipoteze privind data construcției: 1565, în a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu, odată cu zidurile Curții Domnești; 1677, când a fost refăcut zidul de incintă al Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” în vremea lui Antonie Ruset, ca parte integrantă a acestui zid; casă negustorească ridicată în primii ani de după 1700 (s-a găsit sub ziduri un cimitir de sec. XVII și nu e clar când acesta a fost abandonat, dar această descoperire elimină datarea timpurie). Mi se pare că a câștigat teren opinia formulată de Sorin Iftimi ✝ și Aurica Ichim în lucrarea „Strada Ștefan cel Mare Iași. Memoria monumentelor” (2016):

Această clădire din piatră a făcut parte din ansamblul mănăstirii Sf. Nicolae Domnesc. Ea are şi astăzi pe faţadă, între micile ferestre, crenelurile vechiului zid de incintă, guri de tragere pentru arcuri sau puşti. (O parte din zidul incintei din secolul XVII se mai păstrează astăzi pe latura de sud a bisericii.)

Construcţia este prea modestă pentru a îl fi găzduit pe Mitropolitul Dosoftei, traducătorul Psalmilor, dar tiparniţa înfiinţată de acesta după 1670 ar fi putut funcţiona într-un asemenea spaţiu.

Amplasarea clădirii pe cea mai importantă arteră comercială a vechii capitale, Uliţa Sf. Vineri, şi-a spus cuvântul. În secolul XVIII faţada clădirii a fost schimbată, fiind amenajat porticul cu arcade de la faţa uliţei. Astfel casa dobândea aspectul (şi funcţionalitatea) unei bolţi negustoreşti, precum cele de pe străzile Istanbulului sau din zona Balcanilor.

O litografie de la 1845, realizată de desenatorul francez J. Ray, redă atmosfera comercială a uliţei Sf. Vineri. Imaginea este centrată chiar pe „casa cu arcade” , devenită acum dugheană. Casa este reprezentativă pentru arhitectura negustorească a oraşului, asemenea clădiri fiind, odinioară, numeroase pe străzile Iaşilor.

Urbaniştii mai noi au separat definitiv Casa cu arcade de biserica Sf. Nicolae Domnesc: linia de tramvai trece astăzi chiar prin mijlocul vechiului ansamblu mănăstiresc. Destinaţia de Muzeul al Literaturii Vechi este însă una fericită pentru acest însemnat monument.

Litografia este cea din P9. Turnurile bisericii din stânga aparțin Mănăstirii Sf. Vineri, demolată în 1879. Am citit opinii ale unor istorici care cred că prima clădire din dreapta nu ar fi Casa Dosoftei, ci alta asemănătoare, pentru că în colțul dreapta-jos în epocă ar fi existat o altă casă, nu un loc de târg.

În P1-P8 am fotografiat Casa Dosoftei de jur împrejur. Provocare: identificați clădirea în P10, care a fost făcută de pe acoperișul Palatului Administrativ (precursorul Palatului Culturii) în 1900. Indiciu: liniile de tramvai de azi erau în aceeași poziție și atunci. Imaginea de aproape a Casei Dosoftei (fațada sudică), în același an 1900, este cea din P11. Pereții erau tencuiți, iar pe partea cealaltă arcadele fuseseră astupate, construcția pierzându-și identitatea.

A fost la un pas de a fi demolată în anii 1960, odată cu toată zona din fața Palatului Culturii. Multe clădiri erau făcute din materiale puțin durabile și aveau un aspect jalnic; regimul acelor ani a decis punerea în valoarea a Palatului, realizând marea piață din fața sa și construind Casa Pătrată, actualul sediu al Prefecturii / Consiliului Județean.

Când a început demolarea Casei Dosoftei au devenit vizibile arcadele (P12) și întreaga veche structură din piatră, care rezistase bine secolelor. În plus, a fost găsit cimitirul de sec. XVII chiar sub fundație. Dărmarea edificiului a fost oprită și a fost întreprinsă o cercetare arheologică persee.fr/doc/mcarh_0076- ... 3_num_10_1_1416. În acest moment, pentru titlul de cea mai veche construcție civilă păstrată în Iași se luptă Casa Dosoftei și Casa Diaconului Creangă de la Mănăstirea Golia.

Apoi a fost demarat un proces de restaurare, care s-a desfășurat în perioada 1964-1967 folosind proiectul arh. Ioana Grigorescu (cea care s-a ocupat și de restaurarea unor mănăstiri din Bucovina: Dragomirna, Sucevița, Humor, Putna, Voroneț). Clădirea a mai fost restaurată de două ori de când sunt eu în Iași: o dată în anii 2000, timp îndelungat, a doua oară în perioada 2017-2019 (chiar după ce @tata123 a încărcat articolul său, muzeul s-a închis!), cu fonduri europene.

Un fapt mai puțin cunoscut de neieșeni este cel că tot subteranul centrului orașului este împânzit de kilometri întregi de hrube săpate în sec. XVII-XVIII, ca cele din P16. Între Casa Dosoftei și Târgul Cucului se întindeau depozitele medievale ale Vămilor Moldovei; un fragment al lor poate fi admirat de oricine coboară în pasajul pietonal Sf. Vineri, cel din dreptul Halei Centrale. Legenda spune că ar exista chiar un tunel pe sub Bahlui care ar uni Palatul cu Mănăstirea Cetățuia; puteți citi aici lovendal.ro/wp52/pestera- ... a-cetatuia-iasi despre legendă și aici ziaruldeiasi.ro/stiri/ora ... ia--231808.html despre lucruri verificate istoric.

MUZEUL SF. IERARH DOSOFTEI MITROPOLITUL

Sau Muzeul Literaturii Române Vechi, așa cum era cunoscut înainte de canonizarea lui Dosoftei în 2005 (va fi prăznuit acuși, pe 13 decembrie). A fost fondat în 1970, colecția fiind formată din manuscrise relocate din diverse biblioteci, dar și prin donații sau achiziții de la persoane particulare sau biserici și mănăstiri.

Muzeul expune manuscrise și tipărituri foarte vechi și de mare valoare: o copie a unui Pateric (manuscris slavon din 1350-1380), un Liturghier tipărit de Macarie (1508, considerat prima tipăritură de pe teritoriul românesc), un Apostol copiat de popa Bratu din Brașov (1559-1560, cel mai vechi manuscris datat), Psaltirea slavonă tipărită de Coresi (1580), Cartea românească de învățătură sau Cazania (scrisă de mitropolitul Varlaam în 1643, considerată prima tipăritură în limba română din Moldova), Psaltirea în versuri (tipărită de mitropolitul Dosoftei în 1673) și o Evanghelie din 1682, ce a aparținut tot Mitropolitului, cu însemnări olografe ale acestuia, Biblia de la București (tipărită de Șerban Cantacuzino în 1688), un Hronograf care a aparținut lui Mihai Eminescu, precum și cele mai vechi copii ale Letopisețelor lui Grigore Ureche și Miron Costin. (Wikipedia & alte surse)

Lista completă a exponatelor poate fi găsită aici tiparituriromanesti.wordp ... softei-din-iasi. Dând click pe titlurile cărților, se pot afla amănunte despre fiecare.

Muzeul are patru săli mari, câte două pe fiecare nivel. Cărțile sunt expuse în ordine oarecum cronologică, cele mai multe fiind în ultima sală de la etaj – dar cele mai valoroase fiind la parter. Accesul la etaj se face pe o scară în spirală din lemn care nu a fost niciodată demontată, este acolo de la mama ei.

Pe lângă manuscrise și tipărituri, muzeul expune o colecție de icoane din secolele XVI-XVIII, împânzite prin toate sălile și o machetă de tiparniță din timpul mitropolitului Dosoftei, aflată chiar la intrare. Doamna muzeograf ne-a explicat cum funcționa – de altfel, a fost foarte amabilă tot timpul. De la domnia sa am aflat și eu, în sfârșit, ce însemnă „Cazanie” : o carte de predici. Adică, știți, limba noastră-i o comoară, limba noastră-i limbă sfântă, limba vechilor cazanii, dar ce-or fi alea cazanii? (Că tot e 1 Decembrie și am auzit recitatori pronunțând „cazane” .) A, mai există în prima sală de la etaj trei busturi reprezentându-i pe Dimitrie Cantemir, Miron Costin și Ion Neculce.

Patronul muzeului, Mitropolitul Dosoftei, este și el reprezentat, dar afară. Sculptura din bronz, care îl imortalizează nu ca om al bisericii, ci ca om de litere, a fost realizată de sculptorul Iftimie Bârleanu în anul 1975. Inițial, în mâna dreaptă a personajului ere o pană (există imagini vechi), dar aceasta a fost furată în anii 1990. În aceeași perioadă a dispărut și pana din mâna lui Miron Costin (monumentul din spatele Teatrului Național), dar acolo a fost înlocuită. Dosoftei a rămas într-o ipostază meditativă, mai potrivită probabil ipostazei sale de sfânt.

Un interesant interviu cu dl. Cătălin-Mihai Ștefan, muzeograf la Casa Dosoftei, poate fi citit aici: matricea.ro/istorie-iasi- ... -roman-de-carte. Domnia sa explică locul pe care mitropolitul îl are în cultura română nu doar ca om al bisericii, ci ca primul poet național. Face parte din triada de mitropoliți - mari oameni de cultură de care a avut noroc Moldova în sec. XVII: Anastasie Crimca (1608-1629), Varlaam Moțoc (1632-1653) și Dosoftei Barilă (1671-1686). Mai multe despre Dosoftei aici: ziarullumina.ro/actualita ... rica-50169.html.

Închei prin a reproduce un fragment din interviul mai sus amintit:

Aș vrea să vă mai spun un lucru, pe care obișnuiesc să îl spun vizitatorilor pe care îi văd mai înclinați spre poveste, spre fantezie – noi avem jos, în Sala Unu, o carte de oaspeți în care se scrie din anii ' 70, de când s-a deschis Muzeul. Sunt, în ea, toate limbile pământului. Avem ebraică, vietnameză, chineză, indiană, nu mai spun de limbile europene… E un muzeu în muzeu. Am intenția să pun semne la pagini oriunde este cazul, ca să se vadă că muzeul nostru a fost foarte vizitat, că trezește interes, că e unul viu.


[fb]
---
Trimis de adso in 01.12.21 11:39:17
Validat / Publicat: 01.12.21 12:17:09
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.

VIZUALIZĂRI: 1050 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

22 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 Casa Dosoftei, 1960 vs. 2021 (fațada nordică)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 43600 PMA (din 32 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

22 ecouri scrise, până acum

webmasterX [01.12.21 12:14:11] »

Mutat în rubrica "Casa Dosoftei (secție a MLR Iași) , IAȘI" (nou-creată pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

-

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

webmasterscris / TELEFON [01.12.21 12:25:13] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

adso [01.12.21 12:49:23] »

@webmaster: Mulțumesc!

adso [02.12.21 11:17:57] »

Am mai citit despre datarea monumentului. Date fiind:

1) gurile de tragere aflate pe fațada nordică - deci casa era parte integrantă a zidului;

2) poziția vechiului zid al bisericii (vizibil în P1), care lasă casa în interiorul incintei fortificate și arcadele în afara acesteia;

3) faptul că e puțin probabil ca cineva să accepte în primele decenii după 1700 ca o casă negustorească să fie construită spărgându-se zidul bisericii (la acea dată, Sf. Nicolae Domnesc era Mitropolia Moldovei, biserica de încoronare a domnilor!),

este cel mai probabil că data construcției este 1677, odată cu zidul, drept clădire anexă a Mitropoliei de atunci. Așadar, este posibil ca acolo să fi funcționat tiparnița lui Dosoftei, cea de-a doua a Principatului (prima fiind cea adusă de Varlaam de la Kiev prin 1640).

Arcadele ar fi un adaos ulterior, necesitatea lor apărând după schimbarea funcției edificiului, așa cum spune regretatul Sorin Iftimi. La începutul sec. XVIII, sediul Mitropoliei a revenit pe poziția în care se află și acum: întâi la reconstruita Biserică Stratenia (dârmată în 1833), apoi în Sf. Gheorghe (ridicată în 1760, încă există), apoi în actuala Catedrală Sf. Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sf. Gheorghe, care a luat locul Bisericii Stratenia.

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [02.12.21 12:10:29] »

@gpopa: Casa Dosoftei se numără printre muzeele care au beneficiat în ultimii ani de proiecte de restaurare (unele cred că sunt încă în desfășurare), totul în beneficiul vizitatorilor. Vitrinele noi din Casa cu Arcade arată bine, exponatele sunt valoroase.

Ce țesătură urbană drăguță se zărește în P10! Casa Dosoftei (fațada sudică) e ușor de identificat în partea stângă-jos după cele două ferestre de la etaj și unica ușă de acces din stânga fațadei. Am mers de vreo 2 ori și în pasajul Sf. Vineri pentru a vedea vechile beciuri păstrate și integrate acum în infrastructura pietonală - o inițiativă bună.

Mulțumim pentru articol!

adso [02.12.21 18:32:08] »

@tata123 ????:

Ce țesătură urbană drăguță se zărește în P10!

Nu am prins vechiul Iași. Îl descopăr în poze și în descrierile celor mai în vârstă. Înțeleg că majoritatea clădirilor din această zonă erau insalubre și construite ieftin, greu de recuperat.

Pe de altă parte, la pachet cu acestă majoritate s-au demolat și construcții valoroase. Nu însă și cele foarte valoroase, acestea au fost lăsate în picioare și chiar au fost mai bine puse în valoare după curățarea terenului în jurul lor.

E păcat, însă, că s-a pierdut aerul de oraș vechi. Și că multe dintre clădirile care au luat locul celor dărmate sunt oribile.

Mulțumim pentru articol!

Cu plăcere! Mă bucur dacă există oricât de puține persoane interesate de ceea ce scriu.

De fapt, am mai avut momente de descurajare. Dar mi-am dat seama că cel mai câștigat am fost eu: am învățat enorm documentându-mă despre una-alta. Realizez cât de multe chestii ignoram, am găsit inclusiv afirmații eronate pe care le-am făcut pe aici (îmi pare rău, unde am avut ocazia - am corectat). Dar progresez, asta e important

Așa că, dacă mă mai pasionează câte un subiect (și găsesc timp & chef), să nu fie cu supărare dacă am să mai fac pe aici câte un rezumat.

Yersinia Pestis [03.12.21 17:39:49] »

Frate, scuză-mi apelativul, mă doare capul! Păi, în ultimul timp ai avut numai articole d-astea, cu cultură?! Păi, ce faci cu gaborul din mine, mi-l dai egzemplu pe B (e) arilă, care și-a omorât viața cu cărțile?! Tu-ți dai seama, din cauza lui Dosoftei și-a altora ca el avem cărți în lb.română, de ne-a obligat apoi să le citim, să învățăm să scriem și toate alea? Și, pentru ce? Ca să avem promoții de analfabeți la examenul de BAC? Că, altfel, în loc să citim cărți, vedem filmul de desene animate, dublat în lb.română. Și cultura ce, maneaua nu-i bună? Că, se știe, io-s jmeqer și la dușmanii mei le e frică de mine, care are banii și le dă la toate fetele din lumeee, fără număr!!!

Mai ții minte Fahrenheit 451? Ar trebui, măcar pentru Mia Farow, că era tânără și frumoasă! Ei, bine, next generation, aka aia de după noi, va face sport național din arderea cărților iar Casa Dosoftei va fi sală de jocuri, că e cu cărți de joc, na, păstrăm scopul inițial, dar în interpretare dialectică!

adsoscris / TELEFON [03.12.21 18:16:32] »

@Yersinia pestis:

Frate, scuză-mi apelativul

O, dar ma onoreaza! Mai zi!

Păi, în ultimul timp ai avut numai articole d-astea, cu cultură?!

Dap. Nu-ti place, nu votezi. ????

Păi, ce faci cu gaborul din mine

Acu' te alinti. Am incredere in tine, daca am inteles eu ce am scris, pricepi si tu ce citesti.

Mai ții minte Fahrenheit 451? Ar trebui, măcar pentru Mia Farow, că era tânără și frumoasă!

Ai sa razi, dar nu am vazut filmul. Insa am citit cartea (mica, subtire, in colectia "Cotidianul" de acum zece ani si mai bine), deci imi pot imagina focul acela.

Acum, lasand gluma: nu am incarcat articolele asta vara, ca am mai avut o perioada in care am vorbit doar despre muzee si-mi era teama sa nu ma aleg cu pietre in cap. Am gasit ciornele acu' si... asta e, am gresit. Ridica tu primul piatra, ca esti fara de pacat.

Yersinia Pestisscris / TELEFON [03.12.21 20:31:53] »

@gpopa: Vezi, diferența-ntre noi e că eu am văzut filmul iar tu ai citit, da, ai citit cartea!

Bine, l-am văzut atât de demult timp în urmă că eram un copil. Normal că între arderea cărților într-o societate viitoare și cea nazistă apropierea era evidentă. Doar că, în istoria umanității, arderea cărților a fost destul de des întâlnită, de la China nu mai știu cărui filozof căruia i-au fost arse scrierile până-n vremile curente. Deh, dacă erau cu conținut greu, de trebuia să gândești când le citeai!

Altfel, io nu azvârl cu piatra, nu de alta dar n-am chită bună, te ochesc pe tine și cine știe ce geam sparg? Și-s cam mare ca să mai umblu cu sfoara cu noduri, semne ale dimensiunii foii de geam prin buzunare!!

Deci, ti lăs așa, nelapidat, că am inima bună, pot să-ți arăt EKG-ul. ????

Mioritikscris / TELEFON [05.12.21 14:13:45] »

adso? ????????

adso [05.12.21 14:14:59] »

@Mioritik????️????: Ne lămurește @Yersi, el e detectivul oficial.

pregane [05.12.21 15:35:49] »

@adso: https://carturesti.ro/carte/numele-trandafirului-205804

adsoscris / TELEFON [05.12.21 16:08:14] »

@Alex2921: Dap. Vechiul nickname era ales pe principiul Joe Smith: categoria nume comune. Am zis sa fac un pas inainte, odata cu alte modificari operate in profil. Guglielmo (care m-a tentat initial) mi s-a parut, pana la urma, cam mult.

Acum, important e sa obisnuiesc chiar eu cu noul nume. Ca mi s-a intamplat de ieri incoace sa imi citesc vreo doua ecouri plecand de la ideea ca ar fi alte altor user-i. Si sa gandesc: uite, dom'le, asta vorbeste de parca as fi eu.

Sunt curios daca voi reusi sa imi recastig audienta. Am o noua provocare!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
adso [05.12.21 16:40:38] »

Iată ce spunea tizul meu pe la 1380, în chilia sa a abației din Melk:

Bărbații de pe vremuri erau frumoși și voinici; acum sunt niște copii și niște pitici, dar faptul acesta este doar unul dintre atâtea care mărturisesc nenorocirea unei lumi care încărunțește. Tinerețea nu mai vrea să învețe nimic, știința e în decădere, lumea întreagă umblă în cap, niște orbi conduc alți orbi și-i fac să se prăbușească în prăpastie, păsările cad înainte de a-și fi început zborul, măgarul cântă la liră, boii desenează. Maria nu mai iubește viața contemplativă și Marta nu mai iubește viața activă, Lea e stearpă, Rașela are privirea provocatoare, Cato frecventează lupanarele, Lucrețiu e efeminat. Totul s-a abătut de la drumul drept. Slavă Domnului Dumnezeu că în aceste vremi eu am dobândit de la mestrul meu dorința de a învăța și înțelegerea căii adevărate, care trebuie ținută chiar și când cărarea pare întortocheată.

Mioritikscris / TELEFON [05.12.21 17:01:05] »

@adso: ce-l tulburi?

adsoscris / TELEFON [05.12.21 17:07:11] »

@Mioritik????️????: om rau, suflet bicisnic (eu)

Mioritikscris / TELEFON [05.12.21 18:07:34] »

@adso: ????????????????????????????????????????

Ce trăiești în proză...

Nu te juca! Știu unii rău pe arătură. Nu mai fac diferența între realitate și fantezie. Tre' să fii bine ancorat, cu toate oile acasă cân' te bagi în treburi din astea. Poate ești... N-am cum ști.

adsoscris / TELEFON [05.12.21 18:09:31] »

@Mioritik????️????: Eu mananc o paine cu stiintele exacte. N-am treaba cu proza, cu poezia nici atat.

Dar multumesc de sfat!

Si: Adso, pe urmele maestrului sau, era un tip lucid prin excelenta.

Mioritikscris / TELEFON [05.12.21 18:21:24] »

@adso: O fi fost lucid, nu zic, dar tot plăsmuirea cuiva. Ca și sufletul bicisnic, dealtfel. Numa' zic. ????

adsoscris / TELEFON [05.12.21 18:25:23] »

@Mioritik????️????: Sufletul, bicisnic sau nu, e plasmuirea Bunutului. Sau a legilor naturii, unii spun asa, altii spun asa.

Numa' ascult. Am prins ideea.

Mioritikscris / TELEFON [05.12.21 18:46:13] »

@adso: ????

adso [10.12.22 16:34:31] »

muzeulliteraturiiiasi.ro/ ... us-la-mnlr-iasi

„Vizitatorii au ocazia de a admira un document foarte vechi ce va fi expus pe o perioadă de doar două săptămâni la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” Iași. Este vorba despre un zapis de vânzare a unei jumătăți din satul Cozmești, ținutul Suceava, între Maria Ciolpan, văduva jitnicerului Gheorghe Ciolpan, și hatmanul Velișco Costin, datat 1687 (7196) septembrie 20, Iași.

Cunoscutul cronicar Miron Costin, fratele mai mare al cumpărătorului unei jumătăți din satul Cozmești, „cu tot locul și cu tot venitul, cu bălți cu pește, cu fânață, cu loc de țarină, cu vad de moară și cu vecini ce s-or afla” , semnează la această „tocmală” ca martor, alături de alți mari boieri ai vremii: Vasile Costache, Tudosie Dubău, Ionașco Balș ș. a.

Velișco Costin a fost un personaj însemnat al Țării Moldovei, „un om de fire și de treabă la toate socotelele” (Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei). A îndeplinit mai multe slujbe în a doua jumătate a secolului al XVII-lea: postelnic, mare comis, mare spătar, mare hatman, culminând cu funcția de mare vornic al Țării de Sus (1689-1691). A fost căsătorit cu Catrina Cantacuzino, fiica marelui vornic Toma Cantacuzino, și cu Ana Palade, fiica marelui vistiernic Toader Palade, și a fost un proprietar înstărit, averea sa cuprinzând numeroase sate și părți de moșii în ținuturile: Cernăuți, Hotin, Suceava, Dorohoi, Neamț, Iași, Hârlău, Vaslui și Tutova.

În decembrie 1691, la îndemnul unei partide boierești, din ordinul domnului Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir, a fost executat. I-a urmat și fratele său Miron: „Cantemir-vodă nu ș-au socotit viiața lui, că era tricut cu bătrânețeli, om de 70 de ai, de numai cât nu-i sosâsă ceasul lui, ce s-au potrivit neprietinilor și nu ș-au cruțat sufletul. Ce ca un tiran au triimăs pe Macrei vătavul de păhărnicei, cu slujitori din Roman, de l-au luat de acolo, de la casa lui de la Bărboși, de l-au dus pânʼ în Roman, și i-au tăiat capul” (Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei).

Documentul, achiziționat de MNLR Iași în data de 10 octombrie 1973, de la istoricul și publicistul George Potra (1907-1990), cunoscut pentru lucrările sale dedicate istoriei Bucureștilor. Zapisul va fi expus publicului, în perioada 13-28 decembrie 2022, la Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” Iași, cu ocazia Zilei Casei cu arcade.”

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, Mioritik, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂCasa Dosoftei (secție a MLR Iași) :

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.090197086334229 sec
    ecranul dvs: 1 x 1