Biserica veche din Măldărești

TIPĂREȘTE

Când spui Măldărești, spui de fapt Complexul Muzeal Măldărești entitate care include Culele Greceanu și Duca, precum și Casa memorială "I. Gh. Duca" aflate în localitate. S-a scris și se va mai scrie mult despre aceste trei obiective istorice, atât de importante în peisajul cultural românesc. Dar, vizitând Complexul Muzeal Măldărești, oare cine nu a remarcat - nu departe, la stradă, cam ascunsă de arborii seculari - o biserică veche, destul de afectată de trecerea timpului, păstrând încă o prea frumoasă pictură exterioară?

După ce am terminat vizita la complexul muzeal, ieșind pe poarta Culei Greceanu, soțul meu s-a dus la mașina lăsată în parcare, iar eu m-am îndreptat spre vechea biserică în speranța că voi afla câte ceva despre ea. O împrejmuire de zid și o poartă metalică m-au făcut să mă opresc privind și fotografiind edificiul străvechi și arborii seculari din colțurile curții. Biserica-monument istoric este încuiată. Nu se poate vizita în interior, dar poarta închisă doar cu o bucată de sârmă încolăcită în jurul stâlpului permite oricui să intre în incintă. Ceea ce - cu bucurie - am făcut și eu.

Curtea, o întindere înierbată, are în mijloc biserica veche alături de care se află câteva cruci de mormânt și ele foarte vechi, din piatră, cu inscripții în chirilică. Unul dintre aceste morminte este al familiei Greceanu. Pe ușa bisericii - foarte frumos sculptată în lemn - înrămată, cineva a fixat deslușirea din chirilică a inscripției de pe crucea de piatră din grilajul de fier: "Aici odihnește Nicolae Greceanu din neamul Măldăreștilor, scoborâtor din neamul paharnicului. 1854-1906. " Aș mai adăuga că tot acolo își dorm somnul de veci și alți membri ai familiei, numele lor, precum și anii între care și-au trăit viața fiind înscrise pe placa de mormânt.

Biserica veche din Măldăreștii de Sus are trei hramuri, sfinții ocrotitori - Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe și Sfinții Voievozi - fiind reprezentați în frumoase icoane praznicare rotunde, vizibile sus, deasupra intrării în pridvor. Două șiruri de cărămizi așezate în zimți decorează latura de vest a edificiului separând totodată zona icoanelor praznicare de arcadele formate de cei șase stâlpi robuști ai fațadei. În părțile laterale, pridvorul deschis mai are patru stâlpi dintre care doi sunt încastrați pe jumătate în zidul pronaosului. O toacă de lemn și o alta de fier sunt aninate în colțurile pridvorului, între sâlpi. Pridvorul este pardosit cu piatră de râu și oferă posibilitatea de acces atât prin latura de vest - intrarea principală, cât și prin laturile de sud și de nord, prin deschideri ceva mai înguste.

Dacă ajungi în pridvor, nu poți să nu fii uimit de ușa migălos sculptată și mai ales de ancadramentul de piatră frumos ornamentat cu motive florale. Deasupra ușii cu terminație în acoladă, pisania - în chirilică, având text sculptat și pe două coloane laterale, mai înguste - este greu descifrabilă pentru noi. Din alte surse am aflat că biserica a fost construită în perioada 1774-1790 de credinciosul jupân Gheorghe Măldărescu, fiul său Constantin Clement Măldărescu și soția sa. Ctitoria veche de aproape 250 de ani face parte din patrimoniul național fiind catalogată ca monument istoric de arhitectură românească.

Am menționat că biserica fiind închisă nu am putut intra și deci nu am văzut pictura interioară. Presupun însă că este cel puțin la fel de frumoasă și de bine păstrată ca și pictura pridvorului. Aici, nici un colțișor nu a rămas nedecorat, scenele biblice reprezentate de o parte și de alta a ușii, precum și pe boltă, fiind înghesuite unele în altele. De jur-împrejur, la exterior, biserica este decorată cu aceleași două șiruri de cărămizi așezate în zimți care separă registrul inferior, nepictat, de cel superior încărcat cu pictură. Atrage atenția diferența de înălțime a picturilor antropomorfe - mai scunde în zona pridvorului și mai zvelte în rest - cele două șiruri de cărămizi zimțate, prin așezarea lor în unghi, scoțând în evidență și mai mult această diferență.

Biserica veche din Măldăreștii de Sus are plan dreptunghiular, fără abside laterale vizibile la exterior, cu o absidă a altarului poligonală. Deasupra acoperișului puțin înalt, sunt amplasate cele două turle poziționate pe baze pătratice. Turla clopotniței, așezată pe pronaos, este hexagonală, iar turla Pantocratorului, așezată pe naos, este octogonală. Ambele au pe fiecare latură câte o fereastră alungită.

Exceptând partea inferioară unde tencuiala este căzută prin mai multe locuri, zidurile exterioare arată destul de bine. Reparată în 1828, Biserica veche din Măldăreștii de Sus păstrează încă pictura originală, din 1794.

Din curtea bisericii, dincolo de drum și o poartă de zid acoperită cu șindrilă, se poate vedea vechiul cimitir al satului. Câteva cruci modeste, înghesuite unele în altele, amintesc de oameni care au fost.

Dacă ajungeți în Măldărești, comună situată la 46 km de Râmnicu Vâlcea și la 4 km de Horezu, pe locurile unde - conform legendelor - în sec. XVII s-a retras Tudor Maldăr, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, dacă vizitați Complexul Muzeal de la Măldărești, opriți-vă câteva clipe și în fața Bisericii vechi din Măldăreștii de Sus construita de Jupân Gheorghe Măldărescu! Să nu uităm că - dacă prima atestare documentară a satului Măldărești este actul din 12 iunie 1504 prin care domnitorul Radu cel Mare întărea locuitorilor din Vaideeni stăpânirea asupra muntelui Vaideeni, în urma judecății cu satele Măldărești, Bârzoteni și Candoi - o importantă mărturie istorică și arheologică este pisania de la Biserica veche din Măldăresti (1790).

---

VIZUALIZĂRI: 644 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI