Podișul Someșan

TIPĂREȘTE

Podișul Someșan se află în partea nordică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei numită Podișul Transilvaniei. Ca și compoziție a substratului, este aceași rocă întâlnită și în arcul carpatic însă acoperiră cu sedimente astfel, deoarece este înconjurată de munți: Orientali la est, Meridionali la sud și Apuseni la vest, devine depresiune însă, că și altitudine (400 – 600 metri, în medie), este podiș adică zonă de deal. Astfel, alcătuiește forme de relief cu aspect vălurit, acoperit de vegetație, coline armonioase cu pantă lină pe care crește, nestingherită, iarba pe tăpșane sălbatice, asigurând hrana peste iarnă a cornutelor, respectiv fânul.

Se numește Someșan pentru că este străbătut de Someș care își adună apele din bazinul său hidrografic, trăgând debit din 30 de afluenți de stânga și 25 de afluenți de dreapta.

Someșul se formează prin confluența, la 4 kilometri amonte de Dej, a Someșului Mare care izvorăște din Munții Rodnei, de la o altitudine de 1402 metri cu Someșul Mic ce Izvorăște din Munții Apuseni, și se varsă în Tisa, după ce străbate 465 kilometri din care 376 în țară noastră.

Pe malurile Someșului mi-am cheltuit niște zile din viață. Cale lungă, Someșul se tot vălurește pe lângă drumuri județene și naționale, cu multe serpentine și insule până ce iese din țară, prin Satu Mare. De la Bârgău la Roșiori, Someșul este limită de județ între Maramureș și Satu Mare. Dar înainte de asta face o mare buclă vălurită prin Maramureș după ce străbate județul Sălaj pe lângă Jibou, pe lângă Castelul Josika din Surduc, pe lângă Peștera Lii, pe lângă pădurea La Castani și tot așa. Lângă Căpâlna, Someșul trece din Sălaj în Cluj, spre amonte. Trece prin Dej, face graniță între județele Cluj și Bistrița Năsăud, trece prin Beclean, tot adunându-și apele din amonte.

Pe lângă cursul râului este strat sedimentar de aluviuni ce formează lunca Someșului, un teren orizontal și mănos format din aluviuni fertile aduse și duse de apele Someșului. Pe terenul ăsta orizontal sunt multe culturi de porumb, în straturi mai mari sau mai mici de care te împiedici pe unde nu te aștepți: într-un luminiș din codru, în dumbravă, în orice zonă desțelenită ce s-a putut cultiva.

Cea mai mare parte din Podișul Someșean e bogată în vegetație, cu păduri de foioase pe coline și bogată vegetație la sol pe lângă coline astfel că Someșul nu prea îl vezi. Se vălurește mocirlos și fertil pe sub copaci și plante și foarte rar se lasă văzut.

Din loc în loc mai vezi balastiere ce exploatează piatră de râu și tot din loc în loc mai vezi și câte un pod mic peste Someș pentru că Someșul își duce apele blajin și nu furtunos ca râurile de munte pentru că străbate diferențe de nivel mici. În zona asta, totul este blând și blajin și inclusiv și oamenii. Omu-i gospodar, gospodăriile-s îngrijite și prospere, unele, și, în general, în zona asta am întâlnit oameni cum n-am mai întâlnit nicăieri altundeva. Nu știu să explic cum. Numai dacă-i vezi îți dai seama.

Nu-ș ce are locul ăsta dar parcă-i binecuvântat de Dumnezeu.

Zici că ești în rai.

Și una și alta,

---

VIZUALIZĂRI: 699 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI