ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.06.2021
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 23.09.20
STATUS: PARTENER

(Alte) Subiecte off-topic

NOTĂ ARTICOL OFFTOPIC sau DE INTERES TURISTIC TEMPORAR ori RESTRÂNS
Articolul poate fi votat cu voturi simbolice (+/-1PMA)
Articol publicat FĂRĂ NOTE; vezi mai jos motivele...

Mihai Eminescu – O stea care n-a apus niciodată (d. 15 iunie 1889)

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Era o dimineață nefastă de 15 iunie, când timpul pe pâmânt s-a oprit ca să facă loc nemuririi celui ce s-a stins din viață dar care n-a încetat să existe, căci spiritul lui a traversat decenii, iar capodoperele lui l-au proiectat în eternitate.

Personalitate copleșitoare, Eminescu i-a impresionat pe contemporanii săi prin inteligență, memorie, cultură de nivel european, curiozitate intelectuală și limbajul fermecător. Mulți l-au admirat, câțiva i-au devenit prieteni adevărați, alții dușmani, unii l-au detestat sau umilit, dar cu siguranță toți s-au plecat în fața genialității acestui om.

Despre poetul Mihai Eminescu se studiază în școli, s-a scris în presa vremii și mereu de atunci încoace, iar cărțile de critică și memorialistică i-au evidențiat opera și au scos la lumină personalitatea Marelui OM. Versurile lui au fost sursă de inspirație pentru unii compozitori și de asemenea a fost elogiat prin versurile câtorva poeți care i-au urmat. În cinstea lui, artiștii români au făurit monumente care pot fi vizitate peste tot în România dar și în străinătate (Paris, Montreal).

Astăzi, ziua în care poetul tuturor românilor a trecut în neființă, să ne amintim câteva dintre mărturiile și considerațiile pe care le-au consemnat cei care l-au cunoscut pe marele Eminescu ori i-au studiat viața și opera, creionând astfel un portret umanizat al genialului poet.

Mihai Eminescu era pasionat de fotbal și înot. Cunoscuții poetului spuneau că avea reale calități în jocul cu balonul rotund și că acesta l-ar fi deprins când era elev la Cernăuți, de la profesorul său din perioada adolescenței - Aron Pumnul. Alții au povestit că era un bun înotător.

” Făcea tot felul de isteţii nautice, intrând în apă într-un loc şi ieşind târziu unde nici nu te aşteptai, spre admiraţia chiar a celor mai buni înotători din Blaj. Erau mulţi înotători buni în Blaj, dar cu Eminescu niciunul nu se putea ţine” , preciza Ştefan Cacoveanu în lucrarea sa Eminescu la Blaj.

Mihai Eminescu ura matematica, deși avea o memorie de invidiat și era de o genialitate incontestabilă. Cu toate acestea, mintea lui nu era făcută să lucreze cu numerele. Chiar poetul declară asta - mărturie regăsită în opera Viaţa lui Mihai Eminescu, de George Călinescu:

” N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să ştiu tabla pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe faţa pământului.”

Mihai Eminescu avea un tic verbal, remarcat de apropiaţii poetului, printre care Theodor Ştefanelli (fostul coleg al lui Eminescu, în școala de la Cernăuți). “Nu erau multe expresii favorite ale lui Eminescu, dar puținele ce le avea, le întrebuința adese. Așa era expresia pur și simplu, pe care o întrebuința totdeauna când voia să dea cuiva vreo lamurire. (…) Este pur si simplu așa și așa… și urma apoi cu explicațiile și motivările sale. Expresia aceasta era așa de obicinuită la Eminescu încât fiecare o considera ca o particularitate a lui, și daca o intrebuința altul i se zicea că-l copiază pe Eminescu.” - volumul Amintiri despre Eminescu, de Teodor V. Stefanelli, apărut in 1983 la Editura Junimea.

Totodată se spune că Eminescu nu obişnuia să înjure. Unica expresie auzită din gura lui Eminescu atunci când suferințele apăsau greu sufletul lui și era necajit de tot, ar fi fost „Tu-i neamul nevoii!” , despre care poetul a mărturisit:” Asta-i unica înjurătură pe care am deprins-o de la tatăl meu.”

Eminescu avid de lectură, uita de el, se încuia în cameră zile și nopți și nu mai ținea cont de igienă.

” Nu mai ajungea nimeni să-i dereticească sau să-i măture prin casă, nici să-i perie hainele sau să-i cureţe ghetele. Răpus de oboseala, el dormea adeseori îmbrăcat şi hainele i se jerpeleau, iar albitura rar primenită şi nelăută i se făcea cocoloş. Barba şi-o uita nerasă şi fiindcă-l supărau ţepii ei, lua briceagul şi pierdut în gânduri sau adâncit în lectură şi-o scotea fir cu fir încât îi rămâneau pete pe faţă. Când nu mai putea să o ducă aşa, schimba locuinţa, îşi cumpăra haine şi albituri noi, se rădea şi iar se simţea bine” , spunea Ioan Slavici despre prietenul lui, Eminescu.

Mihai Eminescu avea un salut specific, izvorât din patriotismul care îl caracteriza. Când se întâlnea cu prietenii sau cunoscuții saluta astfel: „Trăiască nația! ” . Apropiații deja știau cum urmau să fie salutați, așa că se întâmpla să i-o ia înainte și să spună ei „Trăiască nația!” , iar Eminescu răspundea: „Sus cu dânsa!” - dezvăluire făcută de Theodor Ştefanelli, în lucrarea Amintiri despre Eminescu.

Mihai Eminescu impresiona prin vocea sa. Gheorghe Median, istoric și muzeograf la Muzeul de Etnografie Botoșani, spune:” Eminescu avea o voce blândă, calină şi un zâmbet liniştitor, molipsitor. Asta o spun toţi cei care l-au cunoscut. În ciuda tonului de revoltă din poezia sa, era un om foarte blând, care degaja multă căldură în jurul lui. Avea o voce de aur. Cânta foarte frumos. Se ştie puţin despre acest talent al lui Eminescu. Ar fi putut fi oricând un bun solist vocal. De multe ori îi acompania pe lăutari la câte un chef, dar şi rudele îl rugau să le cânte” .

Mihai Eminescu a vrut să se călugărească, să se detașeze de lumea cotidiană și să se retragă în liniștea unui lăcaș monahal, pentru lectură și scris. Într-o scrisoare către prietenului său Zamfir C. Arbore, care era editor la ziarul Românul, poetul scria:

„Știi ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la Românul, eu de la Timpul, şi hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul cât a trăit pe acest pământ”

Mihai Eminescu a scris poezia Pe lângă Plopii fără Soț, inspirat fiind de Cleopatra Lecca-Poenaru – fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui Caragiale – de care, se spune că s-a îndrăgostit.

S-a stabilit că muza, divorțată de Grigore Poenaru, locuia în acea perioadă în București pe strada Cometei (astăzi Căderea Bastiliei). În lumina felinarelor, deseori Eminescu pășea nostalgic pe acea uliță cu case și grădini frumoase, străjuite de stejari și plopi. Inspirat astfel, poetul se eliberează de dragostea neîmplinită pentru Cleopatra, iar plopii fără soț nu sunt o simplă metaforă.

**************

Moartea nu i-a fost pe măsura creației căci ultimii șase ani, zdruncinați și umbriți de internări repetate în spitale și sanatorii, sunt un coșmar în care Eminescu învață să moară. Deși unii contemporani l-au denigrat, l-au crezut nebun, instabil emoțional sau ruinat din cauza unei boli venerice, precum și neputincios intelectual, nimic nu era justificat, întrucât Eminescu a continuat să creeze capodopere chiar și în acei ani de viață și boală (1883-1889): Ce e amorul, Pe lângă plopii fără soț, Și dacă, Glossa, Odă în metru antic, Trecut-au anii, Ce te legeni, Mai am un singur dor, La steaua... și multe altele

Se pare că ultima poezie scrisă, a fost cea care îi prevestea moartea. Denumită ulterior trecerii în neființă a poetului, Stelele-n cer, aceasta a fost publicată în primă ediție la 1 august 1889 în revista Fântâna Blanduziei.

Vă rog să postați următoarea ilustrație muzicală: Dor de Eminescu – versuri Adrian Păunescu: https://www.youtube.com/watch?v=6tqF2lii0P8


---
Trimis de k-lator in 15.06.21 00:21:41
Validat / Publicat: 15.06.21 07:15:48
VIZUALIZĂRI: 289
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Cum el din cer o auzi, /Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti/În locul unde piere; (Luceafărul - M. Eminescu)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE? [doar simbolic; articolul NU are PMA std]

PUNCTAJ CRT: 0 PMA (std) PLUS 33 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Acest articol nu beneficiază de punctajul standard acordat automat.

ECOURI la acest articol

15 ecouri scrise, până acum

webmasterX [15.06.21 07:15:31] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica " (Alte) Subiecte off-topic, DE LA LUME ADUNATE - COMUNITATE" (deja existentă pe sait) - rubrică dintr-o secțiune cu regim de votare +/-1PMA

[Rubrica inițială: Din viața comunității AmFostAcolo]

-

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

adrianaglogoscris / TELEFON [15.06.21 10:09:26] »

@k-lator: Ce frumos! Unele amanunte povestite aici nu le stiam, ca talentul la fotbal sau inot. Am citit cu multa placere

k-lator [15.06.21 10:29:48] »

@adrianaglogo: Se spune că Mihai Eminescu nu a fost niciodată cunoscut cu adevărat, viața lui fiind un subiect foarte controversat. Nu se știe nimic clar despre starea sănătății sale... nici chiar data nașterii nu se știe dacă este exactă. Imaginea lui a fost recompusă prin prisma memoriilor și considerațiilor incomplete, uneori părtinitoare, ale celor care l-au cunoscut sau au scris despre el în presa vremii. De necontestat este doar un singur lucru: genialitatea poetului.

Mulțumesc pentru apreciere!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][4 voturi]
mihaelavoicu [15.06.21 11:16:24] »

Portretul Cleopatrei Lecca se află la Muzeul de Artă din Ploiești. Încerc să-l anexez.

Frumos, felicitări!

Am încercat și miram-aș să fi putut! Nu e posibil.

k-lator [15.06.21 11:31:21] »

@mihaelavoicu: Eu am văzut acest portret doar pe website-uri.

Ba da..., sigur se poate să încărcați poza. Trebuie să derulați după articol, iar când ajungeți sub caseta cu voturile, vedeți secțiunea Ai fost acolo? apoi 2 sub-secțiuni ” Scrie Impresii de CĂLĂTORIE” și” Încarcă FOTO”. Faceți click pe aceasta din urmă. Se deschide o fereastră care vă permite să alegeți din calculator poza/pozele.

Nu se poate să nu reușiți! M-aș bucura tare mult să încărcați acea poză din muzeul din Ploiești.

Vă mulțumesc pentru ecou. Sănătate și toate cele bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][1 voturi]
gpopa [15.06.21 12:22:26] »

@k-lator: O idee fericită aceast articol. Felicitări!

În legătură cu opera poetului de după catastrofa din vara anului 1883: cu o excepție, poeziile pomenite de dvs datează din 1881-82. Se pare că poetul a murit, într-adevăr, în iulie 83, deși omul Eminescu a mai trăit 6 ani,

Multe poezii ale lui Eminescu sunt datate decembrie 83, la șase luni după marea criză. Aceasta este însă data apariției volumului Poesii, ediția Maiorescu - cuprindea 64 de poezii, deși Eminescu publicase, până atunci, doar 23. Există controverse dacă poetul însuși pregătise volumul înainte de criză, sau dacă Maiorescu a ales din „ladă” poeziile care l-au completat.

Mai mult, Maiorescu a rătăcit 12 poeme chiar înainte de publicare: ele au apărut începând cu 1884 în diverse reviste, deși erau scrise cu mult timp înainte. Sunt așa-numitele „postume-antume” .

Se pare că 3 poezii datează, totuși, din anii întunecați: De ce nu-mi vii, Kamadeva și La steaua.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][3 voturi]
mihaelavoicuscris / TELEFON [15.06.21 13:30:17] »

@k-lator: Am încercat exact așa cum spui încă de la început. Mă trimite la niște revizuiri de ale mele scrise în off-tooic

adrianaglogoscris / TELEFON [15.06.21 14:36:39] »

@k-lator: Asa este, tatal meu, profesor de romana, mi-a povestit multe lucruri mai putin cunoscute despre Eminescu. Unele cand eram copil, altele mai tarziu, pe masura ce crestea capacitatea mea de intelegere.

Dar uite ca mai aflu si acum lucruri noi!

k-lator [15.06.21 17:24:21] »

@gpopa: Mulțumesc mult pentru ecou și completările foarte utile.

Așa este, Eminescu a ieșit din viața publică (de jurnalist, activist și om de cultură) în iunie 1883, dar nu este cert faptul că atunci el era bolnav/nebun și incapabil de a crea, având în vedere circumstanțele în care a fost internat forțat și tratat necorespunzător din punct de vedere medical. Îmbolnăvit intenționat... pe parcurs, dacă se poate spune așa.

Sunt surse care spun că au fost și alte poezii scrise (nu numai publicate) chiar în acea perioadă, ca și traducerile din Puskin. De asemenea, au fost contemporani (ex: Garabet Ibrăileanu) care au susținut că Eminescu doar și-a amintit poeziile în perioada tristă de internări, întrucât acestea ar fi fost compuse anterior.

De altfel s-a scris și despre faptul că la decesul său, în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat s-a găsit un carnețel cu versuri/poezii fără titlu, care au primit ulterior titluri și au fost publicate (ex: Viața, Stelele-n cer - publicate în revista Fântâna Blanduziei).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][2 voturi]
gpopa [15.06.21 17:48:32] »

@k-lator: Da, au circulat și circulă multe scenarii conspiraționiste. E greu de știut ce a fost atunci, dar un lucru e sigur: Eminescu a fost admirat de oamenii de calitate a epocii, începând cu Maiorescu și terminând cu cine vreți dvs.

Regina Elisabeta, Carmen Sylva pe numele ei de poetă, a încercat să îi intre în grații. Se pare că i-a fost recomandat din toate părțile ca cel mai mare poet în viață. Bine, Eminescu s-a comportat rău. Nu asta e problema: vreau să spun că era, la 30 de ani, considerat ca cel mai dintre cei mai.

Bârfe sunt multe, dar documentele arată că Maiorescu și junimiștii au făcut tot ce a fost omenește posibil pentru marele poet.

Iar ceea ce (nu) a scris după 1884 este bine cunoscut: imediat după marea criză, Maiorescu a luat în păstrare lada cu manuscrise a poetului. Se știe exact ce conținea aceasta, datorită marelui editor care a fost Perpessicius. Și contribuțiilor mai recente, dintre care îmi sunt cunoscute cele ale lui Petru Creția.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][4 voturi]
mihaelavoicu [15.06.21 19:39:23] »

@gpopa: Știi unde se află acum, acea ladă?

liviu49 [15.06.21 19:40:55] »

Incerc sa nu raman indiferent la subiectul acestui articol si imi aduc aminte, cu nostalgie, de un articol pe care l-am scris in urma cu 5 ani si care avea acelasi subiect: comemorarea poetului fara pereche. Ac eum aflu lucruri noi, deosebite, despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu si probabil ca mai sunt multe de aflat. Si nu pot sa nu-mi amintesc de ziua de 15 ianuarie din anii 1965 si 1966, cand la liceul unde eram elev era zi de sarbatoare. Vorba graseiata a criticului literar Valeriu Rapeanu ne tinea captivi la cele ce aflam de la domnia sa, pe care nu le gaseam in cartea de literatura romana.

Din pacate tot mai multi oameni se departeaza de poezia lui Eminescu, de literatura romana, de cultura romaneasca si e mare pacat. Daca nu ne vom respecta si, mai ales, nu ne vom cunoaste trecutul riscam ca nepotii nostri sa nu mai aiba viitor.

Ma opresc pentru ca devin prea rautacios si nu vreau.

Numai bine!

PS. Pe un canal TV doi mari artisti romani, Dan Puric si Victor Socaciu predau o lectie adevarata de Eminescu.

Multumiri!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][3 voturi]
gpopa [15.06.21 19:52:04] »

@mihaelavoicu: Întrebare-test. Dacă nu mă înșel, la Bârlad, în colecția dr. Teodorescu.

mihaelavoicu [15.06.21 20:10:23] »

@gpopa: Exact. Am și fotografia, dar nu pot posta.

k-lator [15.06.21 20:31:37] »

@liviu49: Mulțumesc pentru lectură și ecou. Am citit articolul dumneavoastră cu ceva timp în urmă (nu mult) și îmi amintesc cu câtă nostalgie vorbeați și atunci de criticului literar care vă încânta cu povești despre Eminescu.

Aceleași sentimente de înstrăinare de Eminescu m-au determinat și pe mine să scriu acest articol și în plus, pentru că sunt convinsă până în adâncul sufletului că, de câte ori ni se ivește ocazia, trebuie să amintim și să promovăm prin orice mijloace valorile neamului nostru.

Multă sănătate și numai gânduri bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][3 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianaglogo, gpopa, k-lator, liviu49, mihaelavoicu
Alte articole din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0680420398712 sec
ecranul dvs: 1 x 1