Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt - Slănic Moldova

TIPĂREȘTE

Nu știu dacă este realitate sau doar legendă faptul că Ștefan cel Mare a înălțat câte o biserică după fiecare bătălie purtată în lunga sa domnie, dar cert este că unele lăcașuri au fost înălțate pentru pomenirea celor căzuți în lupte și drept mulțumire pentru anumite biruințe. Pisaniile păstrate îl atestă pe Ștefan cel Mare drept ctitor al mai multor biserici.

Mai nou, după canonizarea sa, au început să apară lăcașuri care îi sunt închinate. Unul dintre acestea este Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt de pe Muntele Bolovanu de lângă Slănic Moldova. S-a spus chiar că aceasta ar fi singura mănăstire închinată Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare, dar eu știu că în Moldova mai sunt și altele.

În programul săptămânii de odihnă și relaxare la Slănic Moldova, nu se putea să nu includem și o vizită la mănăstirea de pe Muntele Bolovanu.

Localizare și acces

Pe drumul Slănic Moldova - Târgu Ocna, la doar câțiva kilometri, în localitatea Cerdac, un drum lateral dreapta - drumul care duce și la Ferma Stâna Dacilor, marcat ca traseu turistic - duce la Mănăstirea Ștefan cel Mare. Există și clasicul indicator maro, cu săgeată, care informează că până acolo sunt 6 km, dar acesta poate fi văzut doar dacă vii din sensul celălalt. Dacă vii dinspre Slănic Moldova, singurul indicator vizibil este bucata mare de lemn pe care scrie Ferma Stâna Dacilor cu mențiunea (foarte mărunt înscrisă dedesubt) Mănăstirea Ștefan cel Mare.

Drumul de 6 km (care n-ar trebui să ne sperie prin lungimea sa) este foarte greu chiar și pe timp frumos. Este un drum forestier, șerpuit, în pantă, cu pietre, șleauri și gropi. Trebuie să circuli cu viteză mică, să ai o mașină de teren și… un șofer răbdător. Drumul este și îngust așa că nu-i prea plăcut să întâlnești o altă mașină. Acestea sunt rare, dar sunt. Pentru cei interesați de starea drumului, voi încerca să atașez un mic film.

Aproape de vârf, într-un larg luminiș, o ramificație spre stânga duce la Ferma Stâna Dacilor. Nu am fost tentați să facem un popas acolo. Poate… altădată!

Trebuie să spun că drumul până la fermă sau până la mănăstire (după interesul pe care îl ai) este un traseu de drumeție, marcat ca atare chiar de la început, din localitatea Cerdac. Cu ceva condiție fizică și cu mai mult timp la dispoziție, pe timp frumos, în grup, cred că merită o astfel de drumeție. Atenție însă! În zonă se semnalează adesea prezența ursului.

În fața intrării în sfântul lăcaș, lângă clopotniță, păștea liniștit un cal. Se poate parca și acolo, dar pentru că am văzut că drumul duce în curtea așezământului, am avansat și noi și am parcat în incintă.

Câteva date istorice

Sunt puține lucruri de spus la acest capitol și asta pentru că Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt este un lăcaș nou, foarte nou.

Începuturile mănăstirii datează din 1999 când Vasile Gavrilă, un credincios din Borzești stabilit în America, reîntors în România, a avut inițiativa înălțării unui sfânt lăcaș aici, pe coama Muntelui Bolovanu. Mica obște de călugări, sub îndrumarea duhovnicească a starețului Protosinghel Daniel Leonte, a pus bazele noului lăcaș. Cu animale, pe drumul anevoios al muntelui, au fost cărate materiale și s-au realizat primele construcții - un mic paraclis și o căsuţă pentru monahi.

Înălțarea bisericii mari a început în anul 2003 și s-a încheiat trei ani mai târziu. La 2 iulie 2006, la prăznuirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare și Sfânt, biserica a fost sfințită stabilindu-se această zi ca zi de hram.

Finanțarea lucrărilor de construcție a fost făcută în bună parte din contribuția familiei Catinca și Vasile Gavrilă, dar și din contribuția credincioșilor din satele învecinate și a vizitatorilor ocazionali.

În anul 2003, după decesul soţiei sale, ctitorul Vasile Gavrilă s-a călugărit aici primind numele Veniamin. În 2006, când și el a trecut la cele veșnice, a fost înmormântat în pronaosul ctitoriei sale, alături de soție.

La Mănăstirea Ștefan cel Mare - Slănic Moldova se prăznuiesc două hramuri: "Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt" (2 iulie) - hramul bisericii mari și "Buna Vestire" (25 martie) - hramul paraclisului.

Vizita noastră

N-aș fi crezut că aici, într-un loc atât de izolat de lume, poți găsi atâta frumusețe, atâta ordine și atâtea flori. Sunt și foarte mulți pomi, dar - mănăstirea fiind de dată mai recentă - aceștia sunt încă mici. Abia peste câțiva ani ne vor binecuvânta cu umbra loc. Peisajul verde din jur, culmile acoperite cu păduri care se profilează în zare sunt răsplata celui care s-a ostenit până aici.

Turnul clopotniță, hexagonal, este susținut de o bază de piatră străbătută de un gang cu poartă de fier. De o parte și de alta a turnului principal mai există două turle mai mici, toate fiind înconjurate de un balcon. Aleea pietonală care pornește de sub clopotniță conduce spre biserica aflată pe partea stângă. Pe partea dreaptă este corpul de chilii care are la unul dintre capete paraclisul. Paraclisul în care am intrat mai întâi are un pridvor închis, cu un lung pomelnic al ctitorilor și binefăcătorilor lăcașului pictat pe unul dintre pereți. Naosul și altarul cu catapeteasma sunt pictate.

Am fost conduși la biserica mare. Cu o singură turlă așezată pe naos, cu un șir de ocnițe pictate așezate sub conișă și cu un altul înconjurând baza pătratică a turlei, biserica domină incinta. Intrarea se face prin latura vestică, urcând o scară cu trepte de marmură. Pridvorul este închis și are geamuri mari care permit o bună iluminare naturală.

Deasupra intrării (cu chipul lui Ștefan sculptat în lemn, cu sceptrul într-o mână și cu chivotul bisericii în cealaltă), pisania informează - între altele - că "… ziditu-s-a această sfântă biserică întru cinstea și pomenirea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt … Sfințitu-s-a biserica aceasta în ziua pomenirii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt - Anul mântuirii 2006 de către P. S. Arhiereu Ioachim Băcăoanul" .

În pronaos, de o parte și de alta, lângă intrare sunt mormintele ctitorilor - Vasile Gavrilă și soția sa Catinca. În afară de catapeteasmă, strane și jilțul arhieresc frumos sculptate în lemn de stejar, pe catapeteasmă, alături de celelalte icoane (Mântuitorul, Maica Domnului cu Pruncul și Sf. Ierarh Nicolae) se poate remarca icoana Sf. Ștefan cel Mare.

Alături de jilțul arhieresc, în argint, voievodul moldovean este reprezentat încoronat, în picioare, cu sceptrul într-o mână și cu sabia în cealaltă.

Persoana care ne-a condus - o femeie care lucrează la bucătărie - ne-a făcut o prezentare frumoasă a sfântului lăcaș. Regreta că nu mai au pliante de prezentare, dar ea ne-a povestit totul cu lux de amănunte. Ne-a mai spus că sâmbăta, după slujbă, toți credincioșii sunt învitați la masă și că Mănăstirea Sfântului Ştefan cel Mare dispune și de locuri de cazare pentru pelerini.

Mai trebuie să spun că la Mănăstirea Ștefan cel Mare încă se mai lucrează la pavaje și prin alte părți, de aceea nu trebuie să vă mire dacă veți vedea movile de materiale la intrare sau prin curte. Foișorul cu chipul domnitorului moldovean la exterior, probabil un viitor altar de vară, în prezent adăpostește de intemperii mai mulți saci cu ciment.

În urma vizitei, chiar dacă am fost zdruncinați pe drum, iar mașina a fost pusă la grea încercare, concluzionăm că popasul la așezământul monahal construit în mijlocul pădurii, într-un cadru natural de excepție, a meritat din plin.

---

VIZUALIZĂRI: 2768 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI