In cartierul pescarilor dar nu ca pescarii ci savurand o bere - Restaurant “La Zill”

TIPĂREȘTE

Acum plimbare, plimbare, dar se cam apropia ora pranzului asa ca am inceput sa ma uit dupa un alt fel de obiective, adica treceam la turismul gastronomic, insa aveam si mofturi.

Mi-as dori un restaurant, terasa de fapt, intr-o zona cat mai pitoreasca, sa fie asa, sa aiba aia…... … parca eram vedeta, asa mi se urcase acest oras la cap. La un moment dat m-am invartit cam de doua ori prin aceeasi zona, vazand doua restaurante aflate de o parte si de alta a canalului Blau in cartierul pescarilor, unul avea mesele exact la nivelul apei insa nici o masa libera, unul avea terasa putin mai sus si acolo am ochit repede o masa ce tocmai se eliberase, asa ca am cucerit-o imediat mai ales ca avea si umbrela, fara a-i lasa nici o strategie de aparare, .

Insa acest restaurant (de fapt terasa) mai are ceva interesant, malul este terasat (betonat) si amenajat cu locuri de doua persoane cu cate o mica masuta intre ele unde puteti sa mancati ceva sau sa savurati o bautura. Ca sa fiu cinstita locul mi se pare mai degraba potrivit pentru savurarea unei bauturi asa cum am prins eu in poza doua prietene ce savurau un pahar de vin, sau poate de mancare ceva nu prea complicat.

Acest restaurant traditional se afla in la fel de traditionalul cartier al pescarilor, asa ca va puteti imagina cat de frumoasa este atmosfera acolo. Adresa exacta este Schwörhausgasse numarul 19, ceea ce nu cred ca va este de ajutor decat daca aveti GPS si introduceti locatia, iar pagina oficiala este zur-zill.com. Adresa oficiala este utila pentru ghidare dar si pentru o eventuala orientare asupra meniului.

Tot din pagina oficiala dar si din meniu puteti afla cateva informatii despre restaurant, acesta se afla intr-o cladire construita in 1851 si unde inainte de 1877 s-a aflat o fabrica de sapun. Restaurantul de aici are acest nume din 1974 si cred ca asta spune totul.

Meniul poate ca nu este neaparat stufos insa este variat, asa ca vom gasi aperitive, supe, fel principal, garnituri, salate, desert, de asemenea la pranz exista doua feluri de mancare speciale (mai putin luni si marti cand restaurantul este inchis), unul fiind vegetarian.

Am studiat putin si componenta celor ce stateau la mese si pot spune ca erau grupuri de tineri, familii sau persoane singure (asa cum eram eu). Nu am putut sa nu remarc o batranica care din putinul pe care il avea, dorea sa savureze o iesire la restaurant asa ca si-a luat o portie de cartofi prajiti si o bere.

Ce mi-am luat eu? In primul rand o bere, rece, rece, rece... aburind paharul, o bunatate, asta in timp ce ma conversam cu familia si sotul era la Lepsa cu mama lui si coceau vinete, iar mama cocea vinete in Bucuresti, asa ca eu eram la rasfat.

Apoi am optat pentru cel mai simplu fel posibil, snitel cu cartofi prajiti la care am primit cate un pliculet cu ketchup si maioneza.

Cinstit vorbind, mancarea era un moft ca sa savurez o bere la umbra admirand imprejurimile. De partea cealalta a canaului este o alta terasa, aceasta fiind la nivelul apei, insa acolo nu am prins loc, oricum, era frumos si unde eram eu.

Am intrat la un moment dat si in restaurant si am putut trage o scurta privire si in interior si am remarcat pivnita boltita unde se gaseau de asemenea mese si unde cred de asemenea ca poate oferi momente de relaxare.

Este un loc pe care vi-l recomand cu mare drag daca va veti afla prin zona, si daca este si cald afara si stati in zona apei, sentimentul va fi si mai placut.

Alegeri inspirate va doresc.

---

VIZUALIZĂRI: 558 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI