EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cheile și Peștera Băluței – o plimbare ușoară în natură
Programată în altă zi a minivacanței petrecute la Ponoarele scurta plimbare pe acest sector de chei a fost amânată din cauza vremii nefavorabile. Totuși, după micul dejun luat la pensiunea Conacu' Boierului (vezi impresii) în dimineața plecării, aveam să constatăm îmbunătățirea radicală a condițiilor meteo - soarele strălucea pe cer.
Acces. Intrarea pe traseu se face din centrul localității Ponoarele, pe lângă Primărie, de-a lungul drumului comunal DC57 spre satele Băluța și Delureni. O informație de actualitate: drumul a fost asfaltat în 2020 până la ieșirea din chei. Distanța până la chei este de 3 km – se pot parcurge pe jos în circa o oră (există câteva urcușuri – diferența de nivel este de circa 130 m) sau cu autoturismul până la biserica din Băluța (atenție la benzile de rulat destul de înguste), mai departe recomand plimbarea perpedes.
Descriere chei. Drumul parcurs până la intrarea în canion este pitoresc, te poartă pe curbele de nivel ale înălțimilor din zonă, traversează o zonă scurtă de pădure, îți oferă priveliști atât spre Valea Morilor (am zărit biserica de lemn „Sf. Nicolae” ), cât și spre zona lacului Zătonul Mare și câmpurile de lapiezuri de la Ponoarele.
Am parcat autoturismele într-o alveolă aflată la intrarea în canion și ne-am pregătit de plimbare. Așa cum scriam mai sus planul era să venim pe jos până aici (alocasem jumătate de zi acestei excursii), dar vremea ploioasă ne-a zădărnicit planurile astfel că în ziua plecării spre București am ales să vedem cheile scurtând traseul prin deplasarea auto.
Trecătoarea săpată de pârâul Râieni începe din zona bisericii satului, lăcaș cocoțat pe o stâncă deasupra șoselei. În trecut specialiștii numeau acest segment carstic – Cheile Râienilor (după numele cursului de apă), iar în popor se vorbea de Valea Seacă (relieful stâncos, dispariția periodică a cursurilor de apă); azi sectorul de chei este numit „Cheile Băluței” (după numele satului din apropiere).
Am străbătut canionul la pas, circa 750 de metri de natură pură; pereții de stâncă nu sunt foarte apropiați, nu există un punct strâmt, cuprinzi cu privirea o bună parte din vale. În câteva locuri se înalță steiuri masive de piatră, unul numit Piatra Dajului, pe costișele înierbate vedem scurgeri de grohotiș, zărim multe floricele supraviețuitoare în acest mediu de piatră ostil. Culorile toamnei învăluie întreaga Natură, pe dreapta apare un firișor de apă; vedem prinsă în mal și o conductă – aveam să citesc ulterior că este vorba de aducțiunea de apă care alimentează stațiunea balneară Bala aflată la vreo 10 km distanță.
Peștera Băluța. Am mers până la ieșirea din chei, loc unde se termină asfaltul nou turnat și începe un pâlc de pădure. Ne-am bucurat de soare, peisaje și aer curat. Pornim din nou la drum, de data aceasta traversând canionul în sens invers. Undeva pe la jumătatea drumului vedem pe partea dreaptă intrarea întunecoasă în cavitatea ce se cască în stâncă.
Peștera Băluța e situată aproape la nivelul drumului, la circa 20 metri depărtare și este o peșteră activă, cu două etaje și o lungime de circa 250 m. Prima parte este accesibilă ușor, atât timp cât e uscat pe jos și nu te îndepărtezi prea mult de intrare. Cel puțin în porțiunea de galerie iluminată natural nu am văzut nimic spectaculos, iar în profunzime nu e indicat să te avânți fără echipament adecvat și surse de lumină. Câteva cuiburi de rândunică stau agățate de margini de stâncă în interiorul grotei.
Concluzii. Zona cheilor și peșterii Băluța este perfectă pentru drumeții în aer liber și accesibilă ușor din punct de vedere auto. Am citit pe undeva că arheologii au descoperit în sondaje urme slabe ale unor exploatări de aramă în această zonă; de asemenea, Internetul ne dezvăluie că în acest sector de chei s-au filmat scene din pelicula „Dacii” . În orice caz, recomand celor care ajung în zonă o plimbare pe Cheile Băluței.
Info: Drumul auto prin cheile Coșuștei a fost asfaltat integral în această primăvară-vară.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 18.11.20 15:26:25
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BAIA de ARAMĂ.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@tata123: Frumoase cheile astea, deși nu neapărat foarte spectaculoase.
De altfel, întreaga zonă a Băii de Aramă e propice drumețiilor, peisajele sunt încântătoare chiar și toamna., pe vreme mohorâtă.
@Dan&Ema: Bună dimineața! România are multe locuri deosebite, ușor-ușor le descoperim. În zona Podișului Mehedinți s-a muncit un pic pentru promovarea și valorificarea potențialului turistic. Cheile Băluței și Cheile Coșuștei (situate mai la vale de localitatea Isverna), trasee nou asfaltate, îmbogățesc din punct de vedere turistic zestrea naturală a județului. Numai bine!
@Carmen Ion: Locuri minunate peisagistic și nu foarte aglomerate, abia în ultimii ani se promovează mai bine această zonă. Într-adevăr Cheile Băluței nu sunt spectaculoase, dar lejere în parcurs și încântătoare ochiului, relaxante sufletului. În această vară-toamnă pandemică ne-am bucurat de orice călătorie. Mulțumesc și numai bine!
@tata123:
In articolul vezi impresii am scris
”Exista dovezi ale existentei oamenilor de acum 50.000 de ani si unelte pe care acestia le foloseau. Descopririle romanesti provin din Pestera Cioarei – Borosteni, judetul Gorj
.
Zona asta este destul de apropaia de Baia de Arama (25 km) si sunt curios daca se poate vizita si daca ofera ceva suplimentar in acest sens pe tematica din muzeul targovistean.
@Dan&Ema: Într-adevăr localitatea Boroșteni se află la doar 25/30 km depărtare de Baia de Aramă/Ponoarele, undeva între Tismana și Cheile Sohodolului. Interesante descoperirile din Peștera Cioarei, mai ales în domeniul artei paleolitice - elemente de podoabă (pandantive, mărgele) și recipiente pentru prepararea și păstrarea ocrului utilizat în tatuajul corporal sau facial (unele făurite prin tăierea stalagmitelor și scobirea unei cuve).
Informații de la A la Z găsiți în această lucrare: marincarciumaru.ro/sites/ ... 20Borosteni.pdf.
Conform materialului descoperit pe Internet (samanatorul.blogspot.com/2019/10) se poate efectua o drumeție la Peștera Cioarei.
Sănătate și numai bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Un popas! — scris în 26.08.21 de stefix70 din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Monumentul de la Padeș – „Pornirea dumnealui… e folositoare și izbăvitoare” — scris în 23.11.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Ponoarele – secvențe turistice — scris în 06.11.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2018 Podul lui Dumnezeu — scris în 07.09.18 de safir2006 din BăICOI [PH] - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Mirajul comorilor: Un tezaur brâncovenesc la Baia de Aramă? — scris în 15.04.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Dantelă în piatră – Lapiezurile de la Ponoarele — scris în 16.10.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2016 Evadare in natura — scris în 03.08.16 de DanTal74 din TG-JIU - RECOMANDĂ