Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” - Tarcău

TIPĂREȘTE

Călătorind pe DN 15, de la Piatra Neamț spre Bicaz, faceți un popas în Tarcău - cea mai mare comună din judeţul Neamţ şi a doua din România ca suprafaţă! Drumul comunal DC 135 Tarcău - Ardeluța străbătând sate pitorești răsfirate pe Valea Tarcăului, se desprinde din șoseaua națională, aproape de centrul comunei și trece prin fața școlii - o construcție impresionantă - alături de care se află Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” .

Iulia Hălăucescu - “Doamna acuarelei româneşti”

Iulia Hălăucescu s-a născut la 31 martie 1924, în comuna Tarcău din județul Neamț, în familia preotului paroh Gheorghe Verșescu, un intelectual de marcă, autor al unei monografii a comunei. A locuit în Tarcău doar 2 ani, tatăl său mutându-se cu parohia și cu familia la Piatra Neamț. Și-a făcut studiile la Școala primară și la Liceul teoretic de fete (în prezent Colegiul Național “Calistrat Hogaș” ) - școală pe care am absolvit-o și eu în Piatra Neamț, bineînțeles, mult mai târziu. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie din București, la îndemnul lui Corneliu Baba, în 1949 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Iași, apoi la Institutul “Nicolae Grigorescu” din București.

În octombrie 1944, s-a căsătorit cu Lucian Petronius Hălăucescu, un ofiţer care - după trecerea în rezervă - s-a impus ca unul dintre cei mai remarcabili muzeografi de artă din Piatra Neamţ.

În cei 50 de ani de activitate artistică, lucrările “Doamnei acuarelei româneşti” au figurat pe simezele a 33 de saloane republicane de grafică, în 16 bienale de pictură. Iulia Hălăucescu a deschis peste 60 de expoziţii personale în ţară şi în străinătate, dintre care patru mari restrospective, ultima în 2001 la Parlament, în Sala Brâncuşi. A participat la peste 30 de expoziţii retrospective organizate de Ministerul Culturii, iar mesajul său artistic a ajuns în 75 de ţări din Europa, America de Nord şi de Sud, Africa şi Asia. Pe lângă tablourile prezente în galeriile de artă, Iulia Hălăucescu a realizat lucrări de artă monumentală, pictură murală, grafică, mozaic în marmură colorată și tapiserii. Este autoarea unor studii de restaurare ale Mănăstirii Bistriţa, Schitului Ciritei, a Caselor Semaca şi Paharnicului şi a monumentelor istorice din Piatra Neamţ. Artista a realizat proiecte pentru vechea stemă a judeţului Neamt - adoptată, precum şi actualele steme ale municipiului Piatra Neamţ şi judeţului Neamţ, realizate pe baza unei ample documentări. Pentru întreaga activitate artistică a primit numeroase distincţii, precum “Diploma de Onoare“acordată de International Biographical Center - Cambridge şi premiul pentru întreaga carieră acordat de The American Biographical Institute. Cea mai mare parte din creaţiile sale pot fi admirate la Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” din comuna natală, Tarcău, muzeu inaugurat în noiembrie 2003, în prezența artistei. De asemenea, la Muzeul orașului Bicaz și la Muzeul de Artă din Piatra Neamț.

Iulia Hălăucescu - “Doamna acuarelei româneşti” - membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România și cetățean de onoare al comunei Tarcău, al orașului Bicaz și al municipiului Piatra Neamț, a încetat din viață la 18 decembrie 2007, la vârsta de 83 de ani.

Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” - Tarcău

Chiar dacă a locuit doar 2 ani în Tarcău, artista a dorit să ofere localității natale o parte din creația sa. Astfel, în noiembrie 2003, în “fosta școală a învățătorului” , ia ființă Muzeul de Artă “Iulia Hălăucescu” .

Cu sprijinul autorităților locale, dar și al unor sponsori (S. C. FORESTAR S. A - Tarcău, S. C. MOLDOCIM S. A. - Bicaz și PLANTA VOREL - Piatra Neamț), clădirea vechii școli a fost refăcută și amenajată pentru a deveni muzeu. Expozitia permanentă ocupă o suprafață de 100 m² și include aproape 120 de lucrări în acuarelă și ulei, dar și obiecte personale ale artistei. Toate obiectele și lucrările expuse în muzeu au fost donate de artistă comunei sale natale, Tarcău. Sunt expuse peisaje și mai multe portrete reprezentând membri ai familiei artistei, dar și mari personalități ale vieții culturale nemțene (Constantin Matasă și G. T. Kirileanu).

Majoritatea lucrărilor sunt acuarele, cu excepția unui autoportret și a unor tablouri cu membrii familiei. Picturile prezente în muzeu au ca principale teme florile, imagini din Tarcăul de altădată, dar și imagini surprinse de artistă în călătoriile sale în străinătate. Între lucrările dedicate satului natal se numără “Moara veche din Tarcău” , “Flori de câmp din poienile Tarcăului” și “Gospodărie veche din Tarcău” . În tablourile pictate în timpul unor călătorii în afara țării artista a imortalizat imagini din Ungaria, Bulgaria, Germania și Franța.

Mai putem vedea câteva piese de mobilier din atelierul de pictură al artistei, obiecte ornamentale din ceramică, unelte meşteşugăreşti din zona comunei Tarcău, precum și o vitrină cu documente și diplome care atestă meritele pictoriței.

La 16 noiembrie 2003, la inaugurarea Muzeului de Arta “Iulia Hălăucescu” din Tarcău, artista spunea:” Acolo unde se îngeamănă munte cu munte, brad cu brad, unde pârâul taie în stâncă drum în cascade peste trepte de gresie, acolo unde cerul se zărește ca o panglică și a cărui lumină și culoare se răsfrânge în bulboanele în care se joacă păstrăvii Tarcăului, am văzut pentru prima oară lumina zilei. În amintirea părinților și pentru semeția și frumusețea locuitorilor dintotdeauna ai Tarcăului, dăruiesc localității mele natale, parte din bunurile care mi-au îmbogățit sufletul și creația, valori de artă cultă și de artă populară, ceramică reprezentativă românească din diferite zone ale țării, icoane vechi românești, elemente de mobilier și chiar propriul meu atelier de creație. Sunt fericită că toate acestea vor fi adăpostite împreună cu peste o sută de lucrări în ulei, acuarelă și pastel, într-o casă care a fost reamenajată cu susținute eforturi și grijă deosebită, pentru a oferi condiții muzeale unui așezământ ce este menit să contribuie la îmbogățirea vieții spirituale a generațiilor de azi și de mâine“.

Programul de vizitare a Muzeului de Artă “Iulia Hălăucescu” - Tarcău este: Miercuri și Joi orele 08.00-17.00, Sâmbătă și Duminică orele 09.00-18.00, iar taxa de vizitare: 3 lei/pers. - adulți și 1 leu/pers. - elevi, studenți, pensionari. Pentru acces, după ce suni la intrare, ești întâmpinat de custodele muzeului, o doamnă amabilă, care - cu masca pe figură - te conduce prin toate sălile oferind detalii despre muzeu și despre lucrările expuse. Se înțelege că - aflați în plină pandemie - și noi ne-am protejat cu măști și ne-am dezinfectat mâinile la intrare. De altfel, un afiș plasat vizibil pe ușă, atenționa vizitatorii în legătură cu aceste elementare măsuri de prevenție.

Iulia Hălăucesu și “Epopeea Bicazului”

În anul 1958, la propunerea istoricului Mircea Petrescu Dâmboviţa, Iulia Hălăucescu a participat la activitatea grupului de cercetare în zona proiectatului lac de acumulare Bicaz-Piatra Teiului. A contribuit la materializarea proiectului lui Dimitrie Leonida prin lucrări de artă reprezentând vechea biserică de lemn de la Răpciuni (strămutată mai târziu la Muzeul Satului din București), biserica lui Simion Barnovski de la Hangu şi Palatul Cnejilor. Pentru amănunte, vezi Ținutul Neamțului la Muzeul Național al Satului

Cei 10 ani de şantier (1950-1960) la construcţia barajului care urma să zăgăzuiască apele Lacului de acumulare Izvorul Muntelui au fost imortalizați de pictorița Iulia Hălăucescu în 200 de lucrări-document. Colecția, numită generic “Epopeea Bicazului” , surprinde diferite momente trăite de ea însăși, precum și de martori oculari. Alături de cei care dinamitau stânci şi turnau betoane, pictoriţa a surprins un crâmpei de istorie acum acoperită de ape. În lucrările realizate în acel deceniu apar Palatul Cnejilor, Stânca Dracului de la Poiana Teiului, plutaşii de pe Bistriţa, sate care urmau să dispară sub ape, portrete de localnici strămutaţi. Am aflat că jumătate din această colecţie poate fi văzută la Muzeul oraşului Bicaz unde este expusă din 2001, an în care a fost inaugurată expoziţia permanentă “Epopeea Bicazului” . Din păcate, noi nu am avut timpul necesar pentru a vizita și acest muzeu, dar a fost trecut pe lista noastră de opțiuni turistice viitoare.

“Cultul morţilor“, acuarelă aflată în Colecţia Muzeului de Artă Piatra Neamţ, redă momentul strămutării osemintelor din Cimitirul Hangu (care urma să fie înghițit de ape) la Chiriţeni, mai sus, pe deal. În amintirile sale, pictorița mărturisea: “Oamenilor nu le-a părut rău pentru casele pe care le lăsau în urmă, cât pentru cimitirele lor. Prin 1959 îşi deshumau morţii şi îi cărau în noul cimitir de la Chiriţeni în zori sau la amurg, de teama comuniştilor. Am pictat aceasta scenă. În prim-plan este lacul, în care se scufundă biserici şi cruci, într-o parte un schelet, pe fundal Ceahlăul, iar personajele sunt umbre, de oameni care cară sicrie în spinare” .

În legătură cu “Epopeea Bicazului” unii critici de specialitate au avut cuvinte de laudă, iar alții dimpotrivă, fiind de părere că opera reprezintă apariția unei ctitorii comuniste - Barajul Hidrocentralei V. I. Lenin de la Bicaz. “Şi totuşi lacul ăsta are atâta poezie! Muntele sfânt al dacilor, Peonul sau Kogaionul, cum i s-a mai spus Ceahlăului, se oglindeşte în el...” , a fost replica pictoriței.

Încheiere

În redactarea acestui articol, pe lângă impresiile personale, m-am folosit de informații preluate din materialul informativ oferit - gratuit - de doamna custode al muzeului: o carte de vizită și trei pliante (16 noiembrie 2003 - Inaugurarea Muzeului de Artă “Iulia Hălăucescu” , “Doamna acuarelei românești” - Iulia Hălăucescu, Tradiții și obiceiuri populare în comuna Tarcău).

---

VIZUALIZĂRI: 1129 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI