La Păstrăvăria Cheiţa

TIPĂREȘTE

Pentru că peștele face parte din preferințele mele culinare, nu am stat pe gânduri atunci când cineva a adus în discuție Păstrăvăria Cheița situată la 3 km de Bicaz, la șoseaua care duce spre Lacu Roșu - Gheorghieni. Ne aflam în Neamț, într-o mică vacanță, împreună cu câțiva membri ai familiei noastre extinse.

Propunerea fiind acceptată, s-a trecut la cercetarea internetului în vederea obținerii unor detalii privind amplasarea, condițiile de servit masa (ne aflam în plină perioadă de pandemie), posibilități de contact. Am aflat tot ceea ce am dorit și - în plus - am găsit sumedenie de aprecieri… negative. O postare (ce-i drept, mai veche) a unei cliente relatând despre personal, timpi de aşteptare, clienţi trataţi cu indiferenţă, pânze de păianjen, mese murdare, lipsă bon fiscal… a stârnit un veritabil val de furie pe internet.

Nu este prima oară când trec prin astfel de situații. Și când spun asta am în vedere inclusiv locațiile de cazare. Ignorând comentariile negative, curioasă să văd cât este adevărat și cât nu din cele relatate, la fața locului am găsit întotdeauna altceva. Este și cazul Pastrăvăriei Cheița de lângă Bicaz. Poate că trecerea timpului, poate că sesizările unora, au dus la o oarecare îmbunătățire a stării de lucruri.

Dar, care a fost experiența noastră la Păstrăvăria Cheița?

Conform obiceiului, știind și că adesea este foarte aglomerat la Păstrăvăria Cheița, am telefonat cu o zi înainte pentru rezervare. Ni s-a confirmat rezervarea pentru 4 persoane, pentru miercuri, la ora 13.00. Am preferat o zi din mijlocul săptămânii pentru că auziserăm că în weekend este full și se așteaptă mult eliberarea unei mese. Am fost întrebați dacă dorim o masă pe terasă sau sub umbrelă.

A doua zi, după o frumoasă incursiune pe Valea Tarcăului, la ora convenită ne-am prezentat la Păstrăvăria Cheița. În parcare erau câteva mașini, dar terasa nu era prea aglomerată. În afară de amenajarea rustică, cu mult lemn, primele lucruri sesizate au fost atenționările legate de protecția anticovid. La fiecare masă - de pe terasă sau de sub umbrelă - se putea citi: “Nu vă așezați la masă până nu este debarasată și dezinfectată!” Din loc în loc, destul de des, vedeam dispensere cu dezinfectant pentru mâini, precum și atenționarea de păstrare a distanței de 2 m față de persoanele din jur.

Pentru a ajunge la una dintre mesele de pe terasa acoperită, trebuie să treci peste un podeț (din lemn, firește), ocazie cu care poți admira păstrăvii în zbenguiala lor prin apă. Nu știu dacă acești păstrăvi zglobii urmau să aterizeze prăjiți pe farfuriile clienților sau aveau doar rolul de a-i delecta pe vizitatori. Bazinele mari, din beton, erau în altă parte, mai spre marginea locației și - desigur - nu am plecat de la păstrăvărie fără să le vizităm.

Mesele lungi, de lemn, sunt acoperite cu ștergare în stil popular și au de o parte și de alta câte o banchetă tot din lemn. Și lampadarele aninate de grinzile acoperișului sunt tot din lemn, din șipci într-o ingenioasă îmbinare.

La Păstrăvăria Cheița oamenii vin pentru a consuma păstrăv și numai păstrăv, de aceea nu trebuie să vă așteptați să găsiți acolo o bogată ofertă culinară legată în artistice coperți. Doar oferta de băuturi se poate cerceta într-un sumar meniu copertat. Pe terasă, pe stâlpi, din loc în loc este afișată oferta de pește: Ciorbă de păstrăv cu pâine și ardei - 14 lei/porția de 570 g, Păstrăv prăjit cu usturoi și mămăligă - 24 lei/porția de 250-300 g. În afară de acestea, care sunt cele mai solicitate, clienții pot opta pentru Păstrăv afumat, Păstrăv vidat cu cetină sau Hârzob Păstrăv, fiecare dintre ele la prețul de 80 lei/kg. Clienții care doresc păstrăv viu, pentru acasă, îl pot comanda, prețul fiind de 29 lei/kg.

Noi am comandat câte o porție de Păstrăv prăjit cu usturoi și mămăligă. Cu băuturi - Bere Heineken fără alcool (pentru șofer), Bere Golden Brau (pentru ceilalți) și Apă plată Izvorul Alb - ne-am autoservit din frigiderele de la bar și le-am achitat în final, pe nota de plată. Și fiindcă veni vorba de nota de plată, menționez că plata se face doar cash. Prețuri la băuturi: Bere Heineken fără alcool - 6,5 lei/sticla de 330 ml, Bere Golden Brau - 4 lei/500 ml, Apă plată Izvorul Alb - 2,50 lei/pet de 500 ml. Se mai poate opta pentru limonadă - 12 lei/litru sau 6 lei/500 ml. La Păstrăvăria Cheița nu veți găsi alt desert decât înghețată.

La Păstrăvăria Cheița, în funcție de numărul de clienți, timpul de așteptare este de 15 - 40 minute. Pentru încunoștiințarea și pentru liniștirea clienților, acest fapt este specificat și afișat din loc în loc, pe tarasă.

Mujdeiul de usturoi - și aici cam slăbuț pentru gustul nostru - a fost adus într-un bol de ceramică, pe un platou de lemn, alături de tacâmuri speciale pentru pește și de șervețele umede. Păstrăvul prăjit cu mălai, împreună cu mămăliga fierbinte au fost aduse pe un platou dreptunghiular, de porțelan.

Ne-am declarat mulțumiți de calitatea preparatelor, de serviciile personalului, precum și de grija acordată protecției anticovid a clientelei.

Nu am plecat de la Păstrăvăria Cheița înainte de a face o incursiune prin curtea locației. Bazinele mari, betonate, aprovizionate cu apă din râul Bicaz, sunt cele care ne-au suscitat cel mai mult interesul. Copii sunt impresionați de păsările vii, de animalele împăiate și de trofeele de vânătoare care decorează curtea. Toaletele sunt în curte, sunt curate, de tip turcesc. Persoanele mai rubiconde vor aprecia că sunt cam strâmte.

Câte ceva despre păstrăv

Păstrăvul curcubeu, cel pe care îl consumăm noi, este originar din apele reci, curgătoare, din America de Nord. În anul 1882 au fost aduse în Europa două specii de păstrăvi care, în condiţiile naturale din nord-vestul continentului, nu şi-au păstrat individualitatea. Din încrucişări a rezultat păstrăvul curcubeu pe care-l cunoaştem astăzi. În România, în anul 1902, a fost o tentativă de populare a apelor curgătoare cu acest tip de păstrăv, dar specia nu s-a adaptat climatului nostru. În prezent păstrăvul este crescut numai în păstrăvării.

La Păstrăvăria Cheiţa sunt opt bazine de creştere a păstrăvului curcubeu, plus unul de comercializare, cu o producţie anuală de 30 tone. Întreaga cantitate este valorificată în cadrul unităţii, la bucătăria popasului-restaurant sau prin vânzarea în viu către turişti.

Aici se prepară și păstrăvul afumat, precum și păstrăvul afumat în cetină de brad, numit hârzob, o delicatesă specifică zonei muntoase din Moldova. Deși încă nu l-am gustat, am încercat să aflu ce este de fapt hârzobul - păstrăvul afumat în cetină și iată ce am aflat:

După eviscerare, păstrăvul este ţinut la rece, într-un baiţ special, cu condimente naturale, fără conservanţi, timp de 12 - 24 ore, după care se afumă la cald timp de 5 ore, cu lemn de fag. Ultima operaţiune este răcirea. Paletele, de forma rachetelor de tenis, sunt confecţionate din răchită (sau salcie), cu reţeaua interioară foarte rară, realizată din aţă sau din fibre naturale (coaja de tei). Două astfel de palete se îmbracă în cetină, între ele se pune păstrăvul, apoi se leagă strâns, în mai multe locuri, astfel încât peștele să ia contact intens cu ramurile de brad pentru a le prelua aroma. Pentru un aspect atractiv, marginile hârzobului se tund. Se păstreaza astfel 2 zile, la rece, după care se poate consuma. Pentru că nu se folosesc conservanţi (în afară de fum şi de sare), garanția producătorului este de două săptămâni. Un hârzob conţine în jur de 1 kg de păstrăv afumat rezultat, la rândul său, din 2 kg de peşte curăţat. La Păstrăvăria Cheița, hârzobul se vinde cu 80 lei. La următoarea revenire în Neamț, la Cheița, ne-am propus să-l degustăm și noi.

---

VIZUALIZĂRI: 6714 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI