mobile WEB  #  VISCRI-BUNEȘTI [BV] [ROMÂNIA]V9 vers. DESKTOP
[versiune pt dispozitive mobile]
Descoperă Racoș și 'comorile' ascunse ale zonei

Rezervația naturală Complexul Vulcanic Racoș, ghid turistic și geologic

Ilustrație muzicală - fond sonor/video consultare impresii:
a fost acolo: Lucien
  • DIN: Miercurea Ciuc
  • în AUG-2017
  • CASETA TEHNICĂ

    SCURTĂTURI:

    https://www.youtube.com/watch?v=a8EbJevbn4I

    Introducere

    Comuna Racoș este situată între Brașov și Sighișoara, la ieșirea din Defileul Oltului după ce acesta a străbătut Munții Perșani.

    Rezervația naturală Complexul Geologic Racoș este situată în partea nordică a județului Brașov, la circa 2 km nord-est de centrul comunei Racoș. Principala cale de acces până la Racoș este drumul județean asfaltat DJ 131c care pornește din drumul european E60 (DN 13) Brașov - Sighișoara, cu întersecția între Hoghiz și Rupea Gară. Din această intersecție până în centrul comunei Racoș sunt 11,5 km. Desigur, se poate ajunge și dinspre sud, din DE 68 Brașov - Sibiu, din Șercaia sau Perșani, la început pe drumuri secundare, dar nu cunosc starea acestor drumuri. Eu, venind din sens opus, dinspre Miercurea Ciuc, prin Baraolt, mai aveam doar vreo 10 km până la Racoș pe continuarea estică a DJ 131 C, dar toți localnicii m-au sfătuit să nu-mi rup mașina pe acest drum așa că am fost nevoit să ocolesc vreo 30-40 km. Deci în momentul de față drumul județean din lungul Oltului prin defileul care străbate Munții Perșani, dinspre orașul Baraolt (jud. Covasna) nu este indicat decât amatorilor de senzații tari (cu mulți ani în urmă totuși am mers, dar parcă cu un ARO). O altă variantă ar fi cu trenul, halta Racoș fiind figurată pe harta anexată.

    Pentru a înlesni cititorilor AFA vizitarea obiectivelor turistice de la Racoș, am completat harta Goole Maps cu unele indicații prețioase (harta-foto): scara, drumuri de acces, parcări, conturul rezervației. Pe această hartă sunt localizate principalele obiective turistice de la Racoș în număr de 3+1 (3 în rezervația geologică și separat, castelul din sat). În zona centrală a comunei, la vreo 200 m est de Primărie, este o intersecție aproape în cruce lângă care, mergând înainte, se găsește Castelul Sukosd-Bethlen, foarte interesant de altfel, dar pe care îl vom vizita cu altă ocazie.

    Din intersecția amintită facem însă la stânga, spre deal, apoi curbă la dreapta și după ce lăsăm pe stânga o biserică facem prima la stânga, un drum spre vârful Dealului Hegheș care se deschide în fața noastră. Trecem printre câteva case și ajungem pe deal, deasupra satului, teren deschis, lângă o intersecție unde ar fi și un fel de ”parcare” (vezi harta). Suntem deja la marginea rezervației geologice și de aici ne putem îndrepta spre oricare dintre cele obiective. Ar mai fi o cale de acces, pe un drumeag dinspre halta CF, dar, din câte mi-au spus localnicii, se pare că nu prea este accesibil autoturismelor.

    Accesul în zona Rezervației naturale Complexul Geologic Racoș este liber. Sunt mai multe panouri turistice informative care se referă atât la obiectivul lângă care sunt situate, cât și altele mai îndepărtate. Cu mașina se poate ajunge ”doar” în apropiere de cele trei obiective, ultimii metri urmând a fi făcuți pe jos.

    Deoarece Dealul Hegheș (cu rezervația geologică) este o zonă deschisă și destul de aridă, recomand să aveți la îndemână o sticlă cu apă și încălțăminte ușoară, comodă, cu care să puteți merge pe pietre și prin iarbă.

    Cele trei obiective de pe Dealul Hegheș (din ungurește, care înseamnă Ascuțit) din zona Rezervației naturale Complexul Geologic Racoș, sunt următoarele:

    1. Coloanele de Bazalt (”Orga de bazalt”)
    2. Cariera de bazalt Brazi, cu Lacul de Smarald
    3. Cariera de scorii bazaltice = Vulcanul Racoș

    Deși coloanele de bazalt sunt cele mai cunoscute și cele mai vechi (ca recunoaștere științifică și turistică), voi începe prezentarea lor cu Vulcanul Racoș, în primul rând că mie mi se pare cel mai frumos și mai interesant și apoi pentru-că este primul obiectiv care ne iese în cale.

    Nu putem face prezentarea celor trei obiective geologice fără a face o scurtă prezentare geologică despre întreaga zonă, urmând ca particularitățile să le prezint la fiecare obiectiv în parte.

     

    Cadrul geologic și cadrul legal al Rezervației naturale Complexul Geologic Racoș

    Erupțiile bazaltice cuaternare din zona Munților Perșani reprezintă ultimele manifestări vulcanice eruptive din Munții Carpați. În zona Munților Perșani se găsesc trei areale în care apar erupții bazaltice, ele formând ”Triunghiul Bazaltelor” (Racoș - Rupea - Comana de Sus) și care s-au desfășurat în intervalul 2,0 - 0,5 milioane ani în urmă. Cele mai frumoase și mai cunoscute iviri de bazalte sunt în prezent protejate, fiind constituite rezervații geologice de importanță națională: Complexul Geologic Racoș, Stânca bazaltică de la Rupea, Coloanele de bazalt de la Hoghiz, Vulcanul Gruia. Acesta din urmă (Vulcanul Gruia) este ultimul vulcan activ din Carpați, el manifestându-se acum 0,5 milioane ani. După unii autori, o idee care mi se pare mult exagerată, este că în perioada de maximă activitate, cele trei centre eruptive amintite au fost unite între ele printr-o placă groasă de bazalte, acum dispărută în urma eroziunii.

    De menționat că atât în Harghita, cât și aici în Perșani, unii autori neavizați, inclusiv în impresii anterioare pe A.F.A., duc vulcanismul până în vremuri recente, acum zeci de mii de ani. Aceste interpretări nu se referă la erupții vulcanice propriu-zise și care să conducă la edificarea unor structuri vulcanice, ci la ”fâs”-uri, scăpări de gaze, curgeri noroioase reci pe versanții neconsolidați de vegetație și alte treburi din astea. Ca fenomene postvulcanice și acum se manifestă mofete (emanații de gaze reci de origine vulcanică), ape minerale carbogazoase și geotermalism.

    Activitatea vulcanului Racoș (sens larg, adică întregul Deal Hegheș și nu numai cariera de scorii din vârf) este relativ recentă, acum 1,3 - 1,5 milioane ani. Este foarte interesant că au fost emise exclusiv produse de natură bazaltică. Activitatea vulcanică în zona Hegheș s-a desfășurat în două faze majore. În prima fază, prin mai multe centre de erupție, au avut loc efuziuni mai liniștite de lave bazaltice cărora acum le sunt asociate două atracții turistice și anume Coloanele de Bazalt și cariera Brazi în care se găsește Lacul de Smarald. Etapa finală a vulcanului a avut un caracter mult mai violent, exploziv-efuziv, și s-a desfășurat doar printr-un singur centru de erupție marcat acum de vârful Dealului Hegheș și cariera din jurul acestuia (al treilea obiectiv turistic, Vulcanul Racoș sens restrâns).

    Vă întrebați, pe bună dreptate, de ce dacă toate produsele emise de Vulcanul Racoș (sens larg) sunt de natură bazaltică (au cam aceeași compoziție mineralogică și chimică), de ce unele sunt masive, compacte (bazaltele), iar altele sunt poroase (scoriile). Diferența vine de la gazele dizolvate în magmă (lava este magma ajunsă și depusă la suprafață). În etapa inițială de activitate a vulcanului, magma a staționat timp îndelungat în camere magmatice intermediare, având timp să se degazeifice. În faza finală a vulcanului, ascensiunea magmei a fost mult rapidă, fiind expulzată o lavă ”spumoasă”, bogată în gaze, care în momentul răcii au expandat ducând la mărirea vâscozității lavei și în acest fel acumulându-se presiuni mai mari. Erupțiile finale au fost probabil foarte zgomotoase comparativ cu cele inițiale.

    Complexul Geologic Racoș este o rezervație geologică având 95,2 hectare, de importanță națională stabilită prin H. G. 1581/2005 apărută în Monitorul Oficial în 2006 și care în anul 2007 a fost integrată în situl Natura 2000 ”Dealurile Homoroadelor”, din care face parte și Bătrânul Carpaților (Gorunul de la Mercheașa) din prezentat anterior. Complexul Racoș și Gorunul sunt unite peste dealuri printr-un traseu turistic. Totuși, frumusețea și importanța Coloanelor de bazalt de la Racoș a fost recunoscută cu mai mult timp înainte, ele fiind declarate monument al naturii încă din anul 1960.

    De menționat că bazaltele sunt roci foarte valoroase din punct de vedere economic, având multiple întrebuințări, nu numai în construcții. Bazaltele au o duritate deosebit de mare și sunt rezistente la acțiunea agenților chimici și a factorilor meteorologici. Expresia ”tare ca granitul” este desuetă în comparație cu bazaltul. Când urați cuiva ”casă de piatră”, gândiți-vă la bazalt și nu la altceva. Mixturile asfaltice cu bazalt sunt (printre) cele mai bune datorită relațiilor de contact speciale dintre piatră și bitum.

    Cu mulți ani în urmă când am vizitat pentru prima dată zona (undeva în jurul anului 1990), exploatarea bazaltului era încă activă. Cariera Brazi (pe fundul căruia s-a instalat Lacul de Smarald) mi se părea un hău imens. Un pietrar care confecționa pavele prin cioplirea bolovanilor cu ciocanul mi-a dat un eșantion rar și anume un fel de geodă, practic un gol sferic de mărimea unei mingi de ping-pong, căptușită interior cu cristale fine de calcit (ideea este că în bazalte nu prea apar geode).

    CARIERA DE SCORII BAZALTICE (VULCANUL RACOȘ, sens restrâns)

    Acest obiectiv este prezentat de mine în următorul videoclip: youtube

    Este primul obiectiv pe care îl vom vizita. Pentru a ajunge la el ne îndreptăm săpre vârful dealului, orientându-ne după prisma brun-roșcată care se vede de departe în vârful ascuțit al Dealului Hegheș (hegheș, în ungurește dar scris românește, înseamnă ascuțit). După cum vom vedea în continuare, acest vârf marchează exact centrul de erupție final al vulcanului.

    Mașina o putem lăsa în ”parcarea” din intersecția amintită la începutul articolului (vezi harta), sau dacă dorim neapărat sau avem un 4x4 putem merge cu ea cei 300-400 m până la intrarea în carieră. Accesul în carieră este blocat de câțiva bolovani mari, așa că se poate intra numai pe jos.

    Arealul Vârfului Hegheș este constituit din scorii bazaltice care au fost exploatate în carieră. Exploatarea a deschis un peisaj ”lunar” ireal, fantastic, cu pereți în nuanțe brun-roșcate sau negricioase, demn de orice film de ficțiune apocaliptic (foto, video). Avem senzația că suntem într-o altă lume, pe o altă planetă.

    Scoriile bazaltice de la Racoș sunt lave bazaltice vacuolare cu porozitatea peste 10%, având deci densitate și rezistență mai mică decât bazaltele propriu-zise.

    După cum am precizat, scoriile bazaltice din vârful dealului, exploate în carieră, marchează etapa eruptivă finală cu caracter mixt (exploziv-efuziv) în edificarea vulcanului. Erupțiile (revărsările) inițiale efuzive de lave bazaltice (care se regăsesc în Coloanele de bazalt și în cariera Brazi) au fost mult mai liniștite.

    Facem primii pași în carieră și deja călcăm pe un covor compact de ”zgură”. Da, scoria bazaltică seamănă foarte bine cu zgura metalurgică, și a fost exploatată ca zgură naturală. Ne îndreptăm spre zona centrală a carierei și anume spre baza prismei roșcate care se vede de departe. Ne întrebăm de ce nu a fost exploatată și această zonă, preferându-se altele mult mai îndepărtate. Răspunsul la întrebare mi se pare interesant. Prisma rămasă neexploatată marchează exact canalul de alimentare al vulcanului. Prin erupții succesive s-a tot înălțat conul vulcanului, produsele vulcanice fiind dispuse concentric în jurul centrului de emisie. Zona centrală, respectiv centrul de emisie, reprezintă miezul vulcanului care a fost însoțit de tranformări hidrotermale (silicifieri), precum și de curgeri foarte subțiri de lave care se extind numai în jurul centrului de emisie. Cimentarea prin silicifiere și lavele au dus la creșterea durității masivului și din această cauză zona centrală a rămas neexploatată. Tot în zona centrală predomină bombele vulcanice, bucăți de lavă cu dimensiunea mai mare de 10 cm care în timpul zborului prin aer s-au răcit parțial, s-au rotunjit și

    datorită greutății mai mari au căzut numai în apropierea centrului de erupție. Aici identificăm și fragmente cenușii de ”lave cordate”, termen hawaian reprezentând lave cu suprafața ondulată, netedă, acoperite de o crustă sticloasă. Lavele cordate s-au format prin vitrificarea lavei aflată în contact cu aerul, dar sub această crustă (în Hawai) curgâng încă topitura incadescentă. Acest canal de alimentare prin care au fost expulzate produsele vulcanului este definit prin termenul geologic de ”neck” (gât). Ca să fie mai clar, ne amintim de unele western-uri în care în mijlocul preeriei apăreau niște stânci ca niște turnuri, acestea fiind considerate ”neck”-uri, canalele de erupție ale foștilor vulcani, umplute cu o rocă mai dură.

    Puțin mai departe, în sectorul median care înconjoară centrul de erupție (neck-ul), vedem predominând scoriile vulcanice, subordonat găsindu-se nivele de bombe și bazalte vacuolare. Așa cum se vede la fața locului (dar și în foto, video) zona periferică este constituită din produse extruzive din ce in ce mai fine: lapili vulcanici (diametru 4-32 mm), tuf vulcanic și scorie. Această zonă periferică este aceea care a fost și cel mai mult exploatată, nefiind întărită (practic fragmentele se desprind foarte ușor din pereții carierei). Tot în zona periferică, printre produsele vulcanice mai vedem fragmente argiloase rupte în timpul erupției din fundamentul prevulcanic.

    Zona exploatată formează o depresiune cvasi-circulară în jurul centrului de erupție. În mod complet greșit, unii autori fără cunoștințe de geologie (inclusiv în impresii pe AFA) au descris zona depresionară drept ”craterul vulcanului”. Nici vorbă de așa ceva, termenul de ”crater vulcanic” având la Racoș o semnificație genetică inadecvată. Vulcanul inițial a avut formă de con, iar zona depresionară actuală este doar cariera, rezultatul exploatării scoriei bazaltice.

    Ne plimbăm prin carieră și admirăm diverse formațiuni. Pe o treaptă de carieră ne fotografiem lângă un bolovan de câțiva metri cubi, alcătuit dintr-un amestec haotic de bombe vulcanice, lapili și scorii bazaltice, cimentate prin silicifiere. Acestă bolovan, fiind mult mai dur, nu a mai interesat pe cei care au exploatat cariera.

    În pereții carierei remarcăm stratificația cvasi-orizontală a produselor vulcanice depuse subaerian în faze eruptive succesive. De asmenea remarcăm o formă erozională de tip ”Babele” de pe Bucegi.

    După ce ne săturăm de plimbat prin acest peisaj selenar, ne luăm bun-rămas de la cariera de scorii bazaltice și de la Vârful Hegheș, martorul rămas neatins al activității de exploatare și ne îndreptăm spre ”Coloanele de Bazalt” și ”Lacul de Smarald”, celelalte două minunății din zona Complexului Geologic Racoș.

    CARIERA BRAZI ȘI LACUL DE SMARALD

    Cu Lacul de Smarlad am realizat videoclipul următor: youtube

    Din ”parcarea” unde am lăsat mașina ca să vizităm cariera de scorii bazaltice, ne îndreptăm spre est pe un drum de pământ și care aproape că urmărește curba de nivel. Parcurgem vreo 600-700 m (cu eventuale opriri pentru a admira panorama comunei Racoș și a Oltului) și ne oprim într-o altă ”parcare” (harta) situată între Lacul de Smarald (spre nord) și Coloanele de Bazalt (spre sud, la vale). Vizitarea lacului se poate face numai pe jos. Din ”parcare”, drumul care duce spre carieră se ramifică, o parte ducând direct spre lac, iar cealaltă ramură ocolind întreaga carieră. La lac, din parcare, se ajunge cam în 150-200 m.

    Lacul s-a format numai prin acumularea precipitațiilor (ploi, ninsori) pe fundul fostei carierei Brazi din care s-a exploatat bazalt. În prezent se pare că s-a ajuns la un echilibru hidrodinamic, nivelul lacului fiind destul de stabil.

    Zona depresionară a carierei are dimensiuni de circa 400 x 200m, iar adâncimea apei poate chiar depăși 10 m. Deasupra oglinzii apei în nuanțe superbe de verde-albastru se deschid pe zeci de metri înălțime frumoase pagini de geologie. În jurul lacului, în partea inferioară, apar bazalte masive emise mai liniștit în prima etapă de activitate a Vulcanului Racoș (sens larg). De obicei, curgerile de lave nu au o grosime foarte mare, în general de ordinul metrilor. Prezența lor aici cu grosimi de zeci de metri presupune, cred, acumularea într-o zonă inițial depresionară. De asemenea, se presupune că în zona carierei a fost un alt centru de erupție care a emis numai bazalte. Foarte interesant, se pot remarca chiar separații columnare, iar în malul vestic acestea apar forme poligonale clare reprezentând capetele coloanelor formate prin contracția și fisurarea lavei bazaltice în tipul răcirii. Desigur, reprezentative pentru aceste coloane poligonale sunt vestitele Coloane de Bazalt, monument al naturii, situate într-o altă carieră din apropiere. Deasupra bazaltelor se remarcă texturi sedimentare paralele, uneori încrucișate, marcând a doua etapă de activitate a vulcanului, faza explozivă și în final cea vulcanogen-sedimentară cu stratificații fine, dese, încrucișate (foto, video).

    După încetarea exploatării bazaltului au urmat ani de liniște în care s-a format lacul, acesta prinzând viață: alături de diverse specii de plante acvatice, au apărut chiar și pești. Unele alge brun-roșcate contrastează cu verdele lacului. Evoluția a continuat foarte rapid, și așa cum putem vedea în videoclip, s-a ajuns la forme superioare de viață reprezentate chiar de Homo Turisticus. Ne apropiem ușor pentru a nu-i speria, fiind vorba de o specie rară și valoroasă: ”Homo Turisticus germanicus”. Din fericire, exemplarele care se răcoresc în apa cristalină a lacului sunt deosebit de sociabile, chiar prietenoase :)

    Deasupra pereților de stâncă zboară vulturii. Auzim niște sunete ciudate venind dinspre apă și realizăm că sunt făcute de pietricelele care cad în apă din peretele vertical foarte înalt.

    Ne luăm rămas bun de la vulturi, de la bazalte, de la Lacul de Smarald și ne îndreptăm Orga de Bazalt.

    COLOANELE DE BAZALT (ORGA DE BAZALT)

    Acest monument al naturii este prezentat de mine în videoclip următor: youtube

    Din locul (”parcarea”) unde am lăsat mașina pentru a vizita Lacul de Smarald, coborâm ”în jos” vreo 200m, fie pe jos, fie cu mașina. După cei 200 m, în față drumul devine destul de abrupt, dar spre dreapta este un fel de platformă unde putem lăsa mașina (adică tot un fel de parcare, vezi harta). Mergem în direcția vest, adică spre sat și după câțiva pași vedem frontul vechii cariere și Coloanele de bazalt având în față un panou turistic informativ.

    Cu mai mulți ani în urmă, în zona Dealului Hegheș, la circa 2 km de centrul comunei Racoș, se exploata bazalt. Lucrările care avansau în zona carierei ”MTTc” (Ministerul Transportutilor și Telecomunicațiilor) au deschis un perete de bazalt cu aspect mai mult decât ciudat: bazaltul era separat în coloane prismatice verticale, înalte de mai mulți metri, ca niște tuburi pentagonale. Din această cauză au primit și denumirea de ”Orga de Bazalt”. În anul 1960 ”Coloanele de Bazalt” au fost declarate monument al naturii. În anul 2006, în partea superioară a Dealului Hegheș (95,2 hectare) se înființează rezervația ”Complexul Geologic Racoș”.

    Coloanele de Bazalt sunt lave solidificate asociate primei etape eruptive a Vulcanului Racoș (sens larg). Etapa finală, explozivă, a Vulcanului Racoș (sens larg) se regăsește în cariera de scorii bazaltice pe care am vizitat-o la începutul excursiei noastre.

    În cariera Coloanelor de Bazalt se poate vedea și fundamentul de dinaintea revărsărilor de lave bazaltice. În talpa carierei, sub bazalte, apar tufuri vulcanice și lapili sedimentați stratificat în mediul acvatic (strate fine orizontale, gălbui - foto, video).

    Foarte interesant, în masivul bazaltic din carieră se pot recunoaște trei curgeri suprapuse de lave bazaltice, fiecare dintre ale având anumite particularități (foto, video).

    1. Prima curgere de lave bazaltice are în bază separații sferoidale care se prelungesc cu coloanele propriu-zise. Coloanele sunt prisme pentagonale sau hexagonale subțiri (sub 1 m grosime) înalte de 10-12 m. Fisurile care formează coloanele subțiri și prismatice au apărut prin contracția lavei în timpul răcirii și consolidării. Cu cât lava se răcește mai repede, cu atât contracția este mai puternică și se separă coloane mai subțiri. Comparativ cu multe alte zone cu coloane mai înclinate, mai groase și cu contur mai șters, cele de aici tind spre perfecțiune. Nu vreau să știrbesc farmecul acestui loc, dar fenomenul de fisurare sub formă de coloane este destul de des întâlnit în lume și ceva ”natural” (obișnuit) pentru bazalte.

    2. Urmează a doua curgere de lave care apare sub forma unei intercalații orizontale masive (fără coloane) de 1-2 m grosime.

    3. Faza a treia, finală, este reprezentată tot de separații columnare verticale, dar mai groase decât cele de jos.

    Într-o altă carieră situată puțin mai încolo (la circa 100 m spre sat) recunoaștem iar cele trei faze de curgere (foto, video): în partea superioară sunt coloanele groase, la mijloc (zona bombată) bancul fisurat orizontal, iar jos capetele coloanelor subțiri verticale.

     

    După atâta vulcanologie, dacă ne-au mai rămas timp și picioare, putem trece la experiențe turistice mai puțin ”fierbinți” și care se află fie în Racoș, fie în apropiere: Castelul Sükösd-Bethlen din Racoș, Biserica fortificată din Homorod, fostele Băi Homorod cu vulcanii noroioși, Cetatea Rupea, Biserica fortificată și Bătrânul Carpaților, ambele la Mercheașa.

    Articol încărcat de Lucien in [24.05.2018 / 13:42:25]

    [validat & publicat in 24.05.18 / 16:54:55]

  • VIZUALIZĂRI: 2895
  • Foto atașate (se deschid în pg nouă)

    + 28 alte poze Vezi pozele

    EVIDENTIAȚI IMPRESIILE UTILE!
    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std)    18000 PMA (din 20 voturi) show/hide
    NOTĂ: Datorită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

    VOTEAZĂ ŞI TU!

    F.UTIL/F.BUNUTIL/BUNNU-MI PLACE

  • Ai fost acolo? - Scrie impresii / Incarcă foto
  • Dorești să întrebi/discuți ceva referitor la impresiile încărcate de "Lucien"? - folosește rubrica Ecouri (de mai jos)
  • 17 ecouri scrise până acum la acest articol. ASCUNDE / ARATĂ ecourile

    ECOURI SCRISE LA ACEST ARTICOL:
    elviramvio » mesaj pers
    [24.05.18 - 18:03:59]

       @Lucien:

       Foarte interesant, am aflat lucruri noi, mulțumesc.


    Zoazore » mesaj pers
    [24.05.18 - 21:57:13]

       @Lucien: Woow! Trebuie să-mi fac timp să-l mai citesc odată! Parcă-i cursul din anul trei! Woow!

       Mi-am amintit de multe, mai ales denumirile! E la favorite!


    webmaster » mesaj pers
    [24.05.18 - 22:37:32]

       Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.


    Lucien » mesaj pers
    [25.05.18 - 13:42:09]

       @elviramvio:

       @Zoazore:

       

       Vă mulțumesc! Important, cred eu, este să înțelegi ce vezi, și chiar dacă timpul estompează detaliile, să rămâi cu esența.


    Zoazore » mesaj pers
    [25.05.18 - 17:53:58]

       @Lucien: Da, dar la mine mai este și ambiția! Că-mi mai amintesc câte ceva din ce scrii tu aici, fac și corelații cu ce-am învățat în paleozoicul primar, când am făcut eu cursuri de geologie! :p


    Lucien » mesaj pers
    [26.05.18 - 12:54:23]

       @Zoazore:... și dacă îți amintești, ce vremuri bune mai erau pe-atunci în Paleozoicul inferior! Stăteai la umbra ferigii bătrâne (că nucii încă nu erau inventați), mai vedeai vreun / vreo silurian(ă) sexy și nici în cot nu te durea de rege (Tyrannosaurus rex), cu atât mai puțin de bipezii care au invadat lumea în ultimul timp;)


    Puteți EVALUA ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
    [punctaj crt: 50 (pma.std) + 450 PMA (din 2 voturi)]
    Zoazore » mesaj pers
    [26.05.18 - 14:57:28]

       @Lucien: =)) Daaaa! Banii nu existau, dar țuica da! Direct din fructe fermentate! Hai că mi-o iau!


    mishu » mesaj pers
    [28.05.18 - 21:13:17]

       @Lucien: Felicitari pentru articol, un SB acordat cu mare drag.


    Lucien » mesaj pers
    [29.05.18 - 08:46:46]

       @mishu: Mulțumesc foarte mult!


    profesor73 » mesaj pers
    [04.07.18 - 09:21:52]

       @Lucien: Interesant articolul, cum se vede mana de specialist baimarean!

       Am fost si noi acolo de 1 mai, am postat si eu cateva fotografii, ne-a facut o buna impresie, frumos!


    Lucien » mesaj pers
    [05.07.18 - 20:43:33]

       @profesor73: Mulțumesc mult pentru aprecieri, dar crede că se impune o mică rectificare: nu sunt băimărean, mai curând harghitean (că secui cu numele de Ionescu nu prea am auzit :))


    profesor73 » mesaj pers
    [06.07.18 - 09:03:13]

       @Lucien: Ma refream la un posibil loc de munca, pe care-l am presupus ca ar fi Baia Mare, legat de cunostiintele geologice solide. credeam ca ati lucrat pe acolo...

       Sanatate!


    adrianaglogo » mesaj pers
    [18.07.18 - 23:35:18]

       @Lucien Am si eu o intrebare pentru tine: cam cat timp e necesar pentru vizitarea celor trei obiective?

       Nu suntem nici sportivi de performanta, nici... impiedicati, deci cu un ritm de mers obisnuit.

       Multumesc.


    Lucien » mesaj pers
    [19.07.18 - 07:31:30]

       @adrianaglogo: Presupunând că mergeți cu mașina care vă poate duce în apropiere de ”ambele” trei obiective și dacă nu aveți plăcerea de a zăbovi prea mult, atunci o oră jumate, maxim două, ar trebui să fie suficient. Dacă însă sunteți pietoni, cred că mai trebuie adăugată o oră.


    adrianaglogo » mesaj pers
    [19.07.18 - 10:17:25]

       @Lucien: Cu masina vom fi. Cam doua ore socotisem si eu. Daca plecam devreme din Pitesti vom avea timp pt Racos, cetatea Rupea si un pic prin Viscri.

       Multumesc


    nickro » mesaj pers
    [04.05.19 - 20:22:23]

       Lucien, varful rosiatic din mijlocul carierei este un neck (un cos vulcanic obturat cu lava intarita)? Merci anticipat pentru raspuns si felicitari pentru aceasta lectie de geologie!


    Lucien » mesaj pers
    [04.05.19 - 23:07:38]

       @nickro: Mulțumesc! Da, așa cum am scris și în text, partea centrală a carierei, ”rămasă neexploatată, marchează exact canalul de alimentare al vulcanului”, cu alte cuvinte este un neck vulcanic. Conul vulcanic de zgură reprezintă etapa finală în evoluția acestui vulcan, prin acest neck fiind emise aproape exclusiv produse explozive și cu totul subordonat lave (acestea găsinduse doar în imediata vecinătate a neckului). Deci ”dopul” nu ar fi format din lave (decât f puțin), ci tot din produse explozive (scorii, poncii) întărite prin soluțiile hidrotermale (silicifieri) care au circulat numai în zona canalului.


    Puteți EVALUA ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
    [punctaj crt: 50 (pma.std) + 600 PMA (din 2 voturi)]

    17 ecouri scrise până acum la acest articol. ASCUNDE ECOURILE

    Alte impresii din această destinaţie:
    VEZI toate impresiile scrise despre această destinaţie
    TOP

    versiunea DESKTOP (non-mobile) # HOME (mobile)

    pagină generată in 0.0555951595306 sec