Pârtie de 4,200 km, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie din că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte milioane de lei şi se află în pragul falimentului. O investiţie de 10 milioane de euro a fost abandonată de autorităţi. Pârtia din masivul Rarău, care ar fi trebuit finalizată în vara anului trecut, nu va mai primi finanţare de la guvern. Mai mult, lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei au fost trecute printr-o decizie a Curţii de Conturi în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Până la sfârşitul anului, primăria Câmpulung Moldovenesc ar urma să achite 900.000 de lei în contul arieratelor, bani pe care nu îi are prevăzuţi în buget, şi nici nu pot fi obţinuţi din altă sursă.
Proiectul pentru construirea pârtiei de schi în masivul Rarău a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare.
Lucrările la pârtia de schi din masivul Rarău au fost abandonate Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtia este amplasată în partea de sud-est a staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău.
Pârtia construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1.008 persoane pe oră. „Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legatura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naţională se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totală de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în două tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2.514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1.397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine. Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare. Finanţările, sistate în 2012 Începând din anul 2012, lucrările executate pentru amenjarea pârtiei nu au mai fost decontate de guvern. „În 2012, au fost executate lucrari în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrarilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc.
Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012 suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei.
Din cauza facturilor pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate.
„Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură. În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac, fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. „Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură.
Fostul preşedinte al CJ Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, susţine că prin sistarea finanţării investiţiilor în turism din judeţul Suceava se doreşte izolarea acestei zone. „Atrag atenţia Guvernului şi majorităţii USL că astfel de situaţii cum este cea de la primăria Câmpulung Moldovenesc şi cum sunt şi altele, foarte multe în ţară, ar trebui să-i preocupe mai mult şi să aloce fonduri pentru obiectivele de investiţii având ca beneficiari administraţiile locale, cu prioritate pentru investiţiile realizate în proporţie de peste 50 %. Pentru că guvernarea USL este incompetentă dar consecventă, mă tem că va continua să ignore Bucovina, Suceava şi Moldova, deci astfel de investiţii vor fi date uitării”, a spus secretarul general al PDL, senatorul Gheorghe Flutur.
Locuitorii municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor la pârtia din masivul Rarău pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delgaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.
(sursa: Adevărul.ro)
[shareB]
