Cultura si biodiversitatea parcului national Cahuita

TIPĂREȘTE

Coasta sud-est, minunata si salbatica a Costei Rica a devenit populata tarziu, prin anul 1750 cand vanatorii de broaste testoase, indienii Miskito din Nicaragua au coborat cu barcile pana la sud de portul Limon, in timp ce pescuitorii din Bocas Del Toro, aflati la granita cu Panama atrasi de braostele marine s-au instalat pe zona coastei de sud Caraibiana de la Cahuita. In perioada martie- septembrie a anului, cand plaja coastei era populata de broastele testoase, venite din adancul marii pentru a-si depune ouale si a creste puii, pana deveneau apti de a inota, plecau in adancul marii...

In anul 1828, William Smith, un Afro-Caraibian venit din Bocas Del Toro, original din Jamaica impreuna cu familia sa, a decis sa se stabileasca permanent in Cahuita, in zona nordica Punta Cahuita, azi aceasta zona este cuprinsa in interiorul Parcului National si acolo si-a construit o casa pentru a locui permanent.

La scurt timp a fost urmat de alti afro-caraibieni din Bocas Del Toro ca: Dixon, William Shepherd, care s-au instalat tot in zona coastei Punta Cahuita, dar in partea sudica. In aceeasi perioada indienii din muntii Talamanca Costa Rica, au coborat impreuna cu familiile lor pe coasta caraibiana, atrasi atat de broastele testoase, cat si de bogatia cocotierilor, plantatiilor de yucca, platanos (asemanatoare cu banana, dar miezul mai dur, folosita la prepararea mancarurilor), care au fost cultivate de pescarii veniti atat din Nicaragua, cat si afro-caraibienii veniti din Bocas Del Toro. Aceste vegetale care impreuna cu pestele, scoicile si langustele prajite in uleiul de cocos asigura hrana in perioada de sedere sezoniera. Uleiul de cocos preparat, tot de aceste triburi din laptele din interiorul nucii era pus la fiert. Pe langa broastele testoase, acesti pescari au trecut si la comercializarea surplusului de ulei de cocos, preparat de nevestele lor.

Pana sa comercialzeze uleiul, ei transportau nucile de cocos cu barcile pe piata din Limon, pe care le vindeau cu 3 colones, 100 bucati de nuci de cocos. Dupa ce femeile lor au inceput sa faca mai mult ulei de cocos decat le trebuia in bucatarie (desi munca era foarte grea), au trecut la vanzarea surplusului. 25 sticle de ulei de cocos se vindea cu 12 coloni, pentru care foloseau 200 nuci cocos. Casele pe care si le-au construit pescarii stabiliti permanent, erau facute, peretii si podeaua, din lemnul palmierilor numiti, chonta ", pentru acoperis era folosita rafia palmierilor. Mancarea era servita in farfurii, executate dintr-un lemn moale, care putea fi scobit, numit, Jicaro". Aceste farfurii sunt si azi vandute de localnici, in fata caselor, in interiorul carora au atelierul unde se lucreaza diverse obiecte artizanale, printre care si aceste farfurii, frumos pictate (am sa pun o fotografie cu farfuria pe care am cumparat-o de la urmasii triburilor afro-caraibiene, mistko Nicaragua.

Aceste triburi impreuna cu indienii din Talamanca, care s-au stabilit permanent pe coasta sud-estica Caraibiana au creat noi generatii mixte cu caracteristici asemanatoare populatiei de astazi. Culoarea pielii asemanatoare populatiei afro, de talie ceva mai inalta comparativ cu, tico"din zona de centru si coasta Pacifica, partea vestica a Costei Rica.

A doua zi dupa sosirea mea in Cahuita, dupa ce mi-am facut un mic dejun, am plecat sa descopar primul PN, de pe coasta Caraibiana, care era la cca. 500m de casuta in care m-am instalat, PN-Cahuita.

Parcul National Cahuita-situat la 42 km sud de cel mai mare port al CR-Limon. A fost realizat pe o arie protejata de 1067 hectare terestre, 22400 hectarte marine, din care 600 hectare reprezinta bariera de corali. Vegetatia, flora si fauna din acest parc este specifica padurilor tropicale cu umiditate foarte ridicata. Plaja care desparte apele marine de padurea tropicala, la intrarea in parc este inchis la culoare, gri, ceea ce a dat numeleplajei de Playa Negra, Dar pe masura ce ne apropiem de platforma de corali, nisipul este stralucitor de alb iar apa marii este de o culoare albastru-turquoise, limpede, ne aflam pe Playa Blanca. Plajele sunt inguste si despart apele limpezi ale marii de o padure deasa, cu multe specii de copaci, din care cele mai importante sunt 3 specii de, Prioria copaifera", copacul, sangele dragonului", ,,fructul galben ", palmierul, yolillo"si multe specii de mangrove, din care cel mai des intalnit este, mangrova rosu", cocotierii. La acesti arbori se adauga vegetatia inundata de fluxul marii:fructul maimutii, strugurii marii.

Imediat ce treci de intrarea in PN, unde numai in zilele de sarbatoare sau in weekend, casa de bilete este deschisa si se plateste taxa de intrare, in valoare de 15 $, in celelalte zile intrarea este gratuita (, tocmai pentru a atrage turisti pe aceasta coasta salbatica), intri pe o poteca ingusta, umbrita de copacii foarte inalti, incarcati cu familii de maimute urlatoare, care pandesc turistii sa-si scoata din rucsacuri banane. Mai putin interesati de prezenta turistilor este Lenesul cu trei degete, care mai greu il si zartesti printre maimutele urlatoare, atarnat de crengile copacilor...

Dupa cca 500m ajungi la un luminis, unde vegetatia e dominata de o vegetatie cu tufe si dupa ele se deschide plaja cu nisip alb, traversata de paraul Kelly, care se varsa in apele limpezi ale marii Caraibe, dupa ce uda nisipul alb de pe plaja. Dupa ce treci podul de sfoara peste Kelly, ajungi imediat intr-un golf cu nisipul alb si plaja mai larga, ai ajuns la Playa Blanca, unde platforma de recif s-a scufundat cu cca. 11 m in mare, dupa cutremurul din 22 aprilie 1991. Aici este o bogatie extraordinara a biodiversitatii marine, constand in 35 de specii de corali amestecati cu 128 specii de alge, 140 specii de moluste, 44 specii de crustacee, 123 specii de pesti mici si mari minunat colorati, pestele ingerul reginei, ingerul albastru, pestele papagal, languste, baracude, 3 specii de rechini, de mici dimensiuni si rechinul alb, stridii si midii. Lungimea totala a potecii pe care o strabati de la intrare din Cahuita pana la punctul final, la Puerto Vargas, este de 7 km. Aici in punctul Puerto Vargas se face cel mai frumos snorkeling, in zona inainte de a trece raul Perezoso, unde vei vedea cea mai frumoasa platforma de corali.

Dar mergand pe poteca, prin desisul tropical, te intalnesti cu bogatia faunei, acestui parc. Stapanii acestui teritoriu sunt maimutele urlatoare, dar pe langa ele avem ocazia sa vedem si raconi, coioti, diferite specii de pasari, frumosul ibis verde, kingfisher verde, batlanul de noapte, batlanul de barca, crabi ingropati in nisip, crabul gasca atlantic. Iar daca ajungi pe acele meleaguri in perioada martie-septembrie, te vei bucura de prezenta celor mai frumoase si mari broaste testoase si de puii acestora. Dar urmarestele numai din spate, pentru a nu te observa, altfel le vei speria, vor fugi in apele caraibiene si e posibil sa-si schimbe zona, unde poate are depuse ouale sau sunt puii iesiti de curand din oua. Ele ies din apa pentru a isi depune ouale seara dupa orele 20, iar depunerea dureaza pana pe la orele2-3 dimineata, incluzand si munca de acoperire cu nisip a celor cca 100 oua depuse. Statistica facuta de cercetatori arata ca din cele 100 oua depuse, numai maxim 25 de pui, mai supravietuiesc si ajung in apele indepartate. O parte din oua sunt sparte de pescarusii, care le gasesc neacoperite de nisip de catre broasca, tot pescarusii rapesc de pe plaja, pui imediat ce ies din oua, daca testoasa nu este acolo sa ii apere. Iar dupa ce intra in apa putin adanca, de la mal sunt mancati de rechinii mici, ultimul dusman al puilor de broasca testoasa.

Pe langa biodiversitatea naturala a acestui tinut, te bucuri si de o diversitate plina de culoare, ritm si veselie a acestui popor exuberant, prietenos si pacifist, care nu a cunoscut niciodata ororile vreunui razboi. Daca au venit diverse triburi, spaniolii, populatia i-a primit cu bucurie, dornici sa vada ce la aduc din locurile de unde au venit. Iau lasat sa le cultive terenurile cu plantatii, in special de cacao, cafea, au lucrat aceste terenuri si au trait alaturi de ei in pace.

Din amestecul de triburi afro-caraibiene, populatia creola -britanica si indienii locali, a rezultat o cultura exotica plina de culoare. Cladirile, care initial erau confectionate din lemn de palmier, acum casele au influente din arhictectura Elizabeteana, executate din caramizi, piatra viu colorata, cu coridoare largi deschise. Bucataria este bazata pe produse naturale, vegetalele sunt din propiile lor gradini si preparate impreuna cu pesti, fructe de mare, languste, scoici, prajite in ulei de cocos si asezonate din plin cu condimente picante, duc la obtinerea unor mancaruri caraibiene, cu gust deosebit. Muzica, care numai dupa lasarea serii, cuprinde intreaga localitate, in ritmuri de Calypso, bucura atat inimile turistilor cat si a localnicilor.

Urmatoarele zile am plecat de-a lungul coastei, cu transport local la preturi de 1000 coloni adica 2 $.

Pe traseu am descoperit alte minunate locuri, pe care le voi povesti pe un alt rw

---

VIZUALIZĂRI: 388 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI