Emoţii sau Poveste despre Maria

   @adri-nico: amână putin, te rooog!

   S-o scot din ghips pe asta, apoi mai vedem😎! Vrei sa pari dură măi dulceta!

   Nu-ti iese, nu te prinde... esti o sentimentala incurabila! Vezi?! N-am zis"plângăcioasa"!

   @adri-nico si @ Maria 55

   Nu stiu pe care dintre voi va admir mai mult, dar sigur ma faceti sa zambesc si sa plang. Am ajuns sa va pretuiesc nespus de mult, pe parcursul acestor ani de cand va cunosc, fiecare intalnire aducand momente care de care mai emotionante. Cu ganduri bune, sa ne vedem cat mai curand! :)

   @adri-nico: Așa cum am promis, am revenit :)

   Foarte emoționant acest articol, îți mulțumesc frumos.

   Am cunoscut-o pe Maria la întâlnirea AFA de la Moieciu, când, cu zâmbetul pe buze mi-a spus cuvântul acela groaznic, care începe cu c :(. Părea ireal, nu-mi venea să cred că o persoană poate ignora și poate zâmbi, poate dansa și socializa în loc să-și plângă suferința.

   Atunci am realizat că este deosebită, că este un exemplu pentru noi toți, noi care ne văităm tot timpul de neajunsurile din viața noastră, din vacanțele noastre. M-am îndrăgostit iremediabil de ea, de Maria, de cea care sfida boala și gusta fiecare secundă din viață cu maximă plăcere.

   M-a învățat să ignor „negrul”, să râd în fața relelor, să zâmbesc atunci când plouă și să profit de fiecare rază de lumină.

   Ea mi-a arătat că vacanțele ieftine sunt în egală măsură la fel de frumoase ca și cele scumpe, fițoase, că o ceafă de porc e mai gustoasă decât icrele negre și șampania...

   Degeaba ai șampanie dacă nu te iubesc oamenii, dacă nu ai prieteni, dacă ai sufletul cenușiu...

   Mă bucur că noi toți îi luminăm viața, că voi doi ați vizitat-o și i-ați adus zâmbetul vostru cald astă vară la Eforie, sunteți doi oameni deosebiți Adriana.

   Nu îți poți imagina cât era de fericită când vă vedea în curte. Țipa la telefon: „a venit adri-nico, a venit adri-nico! ” :D

   Felicitări pentru sufletul vostru frumos, pentru contribuția voastră extrem de valoroasă adusă familiei AmFostAcolo!:*

   @krisstinna: da, imi luminati viata! Un mare adevăr si care vine de la o persoană care mă cunoaste cel mai bine!

   Tin minte, vorbeam la telefon cu tine când au intrat pe poarta, adri nico si @soso42... Dar ce memorie ai!! Asta inseamna mult, in primul rând că-ti pasă!

   Multumesc mult, dragă prietenă, esti liant pentru comunitate, magnet care atrage, la fel precum "zâna zânelor"!

   Îți mulțumesc pentru articol!

   Și eu o iubesc pe Maria! M-a cucerit din prima clipă cu o îmbrățișare plină de căldură sufletească, mi-a lăsat impresia că ne cunoaștem de când lumea!

   Eu nu am reușit să particip la întâlnire, dar v-am urmărit​ prin ceea ce ați postat și voi citi tot ce veți scrie despre acest eveniment.

   Ps. Maria este minunată și o admiră și Andrei, băiatul meu și soțul meu de asemenea. 😘😍 Noi ne vedem din păcate la Oncologie în Tg. Mureș.

   @krisstinna: Cu atitea ecouri care vin pe mail, referitoare la intilnirea AFA, n-am mai stiut care de unde vine asa ca le-am pierdut pe astea 3...

   Eu o cunosc pe Maria dinaintea ta, cind am fost la mare si pe-atunci era Baba Discotecara! Am petrecut citeva zile in complexul pe care il administra si apoi ne-am revazut la Mistral. Avea niste emotii in git!!! Si imi tot spunea ca eu sint singura pe care o cunoaste insa, acolo, s-a lipit ca marca de scrisoare de toata lumea.

   In ceea ce priveste vizita la Eforie... doua zile ne-a luat pina am gasit-o, pentru ca am vrut sa ii fac surpriza. Intii am zis ca o bunghesc fara sa intreb... dar m-am ratacit... si n-am gasit pensiunea... a doua incercare a fost sa caut prin mesajele de fb o convorbire cu baiatul ei, in urma cu citeva luni, unde imi daduse nr lui pentru a face o rezervare. Si-asa l-am sunat sa il intreb unde boalilor e pensiunea aia. Ne-a zis ca prima strada de la trecerea de pietoni... numai ca n-am gasit-o. De rusine ca nu nimeresc, am luat toate strazile la rind... pina am gasit. Dar Maria, ce sa vezi, nu este! / N-are nimic, putem sa asteptam? revine? / Dar cine sinteti dumneavoastra? / Pai... niste prieteni de la Buzau/ Aaa, pai atunci sa o sun sa ii spun ca este asteptata. / Nu, nu, nu!!! sa fie surpriza!!! Si am stat vreo jumate de ora tremurind de emotie (credeam ca imi trece plinsul pina apare ea, dar n-a fost asa). Am stat la taclale pina tirziu si nu ne-a lasat sa plecam pina nu i-am promis ca ne vom prezenta a doua zi pentru o cafea.

   Marie, te iubim! Sper ca n-ai uitat!

   @adri-nico: Parafrazând titlul unui film celebru spun așa: "simțire și sensibilitate". Așa pot caracteriza review-ul tău despre Maria. Nu am știut povestea ei, am aflat câte ceva la Slănic și acum, din articolul tău, am aflat întreaga, sau aproape întreaga, poveste a Mariei. Declar aici că-s mândru că aparțin prin naștere unei comunități care a adat-o pe @Adri-Nico și prin adopțiune unei comunități care a adat-o pe @Zoazore. Sărut mâinile dragi Doamne!

   @Mitica49: Sa traiesti, Coane Mitica!

   DA... aceasta a fost povestea MARIEI.

   Am indragit-o de cum am cunoscut-o la Predeal. La Cincis am petrecut din nou... cu afinata.

   După care a început "glasul roților de tren ", ... intalnirea de la Slănic... întâlnirile din gară au continuat până a venit la "spa-ul" din București.

   Simt nevoia să vorbesc cu MARIA...

   Plâng și nu-mi vine să cred... ca nu v-a mai fi nici o întâlnire... că visele ei au plecat odată cu ea.

   Te iubesc MARIA.

   Sigur n-as fi intors capul dupa ea pe strada. Dar undeva in negura amintirilor, se iteste o postare... atacata de gasca vesela de la momentul respectiv... o postare care mi-a placut si parca am sarit in ajutorul ei, ce-aveti frate. Sa fie 5 ani... sa fie 10... nu mai stiu.

    S-a creat grupul pe fb. Ne-am dat la birfa... nestiind inca cine e. Era doar memoria unor postari placute, care te atingeau asa cumva la inima... la suflet... prin bun simt, prin oarecare exuberanta, prin... nu stiu, avea un vino-ncoace al ei, specific... Stii, am trecut printr-o opersatie pe inima. Stii, am trecut printr-un cancer. Mi-au dat sase luni. Au trecut 15 ani... Mi-am vazut baiatul crescind... si-a facut o familie... mi-am vazut nepotica... Sint multumita. De-acum, asta e. Ma bucur de fiecare zi.

    De citeva luni tot spun ca o sa o agat iar pe messenger, sa vad ce mai face...

   Dumnezeu s-o odihnească!

   @ANILU: Va mai fi o altă întâlnire.

   M-am tot abținut să scriu despre asta, este un subiect controversat și foarte delicat.

   Și totuși...

   Simt foarte multă durere și foarte multă suferință în grup și cu certitudine că este de înțetes.

   Cu toate astea - aceste lucruri nu ajută Mariei.

   Maria este în jurul tuturor și dorește să ne transmită că este fericită și totul este perfect, fix cum trebuia să fie.

   Suferința noastră o impiedică să se conecteze la sufletul nostru pentru că suntem foarte crispați.

   Mutați-vă cu sufletul în rai lângă ea și permiteți-i să vă vorbească.

   Lasați Dumnezeirea să vă pătrundă sufletul și acceptați comunicarea cu Maria, lăsați-o să vă spună că este fericită ca să poată pleca spre lumină.

   Nu va pleca până nu vă știe bine pe toți.

   Deși este greu de digerat, viața nu se termină niciodată.

   Maria este mai vie decât oricând și se adună cu sufletul ei etern ca să prindă putere după oboseala de pe pământ.

   Vă veți mai întâlni.

   Sunteți familia ei de suflete.

   Viața asta terestră este o iluzie.

   Când treceți peste această iluzie veți ști că Maria e cu voi mereu și nici nu poate fi separată de voi pentru că sunteți un suflet - n-are cum nici de ar vrea și nu aveți cum să vă separați nici de ați vrea.

   Mutarea spre casa ei - acolo unde a plecat ea acum - este un act de mare măreție de aceea impresionează mult și cu certitudine cu toții suntem impresionați de această mutare mereu când apare.

   Nu vă lăsați copleșiti de durere - o veți îngreuna pe Maria cu asta.

   Ridicați-va voi spre ea (cu sufletul), nu o forțați să coboare spre voi.

   Ea vă va spune că este bine și se află acolo unde i-a fost mereu bine.