Experienta Aurum/Hajdu

TIPĂREȘTE

Dorind sa profit de oferta mini-revelioanelor de pe AFA si luand in considerare si alti factori (pret mai mic ca in tara, concediul din care de-abia m-am intors din Granada, precum si vacanta de primavara), am decis sa mergem in Ungaria la Hajdu (voi folosi prescurtarea, fiindca e mai usor si nu vreau sa gresesc) la hotel Aurum. Colaborarea cu Zoli a fost excelenta, l-am cam batut la cap pana am platit Revelionul. Am decis sa platim tot in avans, deoarece in zona “mea”, adica Rm. Valcea, nu se gasesc forinti decat f. greu.

In fine, se apropie ziua plecarii, incep sa imi bat sotul la cap ca nu avem forinti de cheltuiala (nu f. multi, fiindca aveam demipensiune si bucatarie in camera). Acum sa nu ma intelegeti gresit, ca de regula nu plec cu mancarea dupa mine, dar avand posibilitatea de incalzire (aragaz si cuptor cu microunde) am luat la sufertas niste sarmalute si carne de porc (care s-ar fi stricat oricum pana ne intorceam noi). Incepem sa umblam ca disperatii, gasim la o singura banca o hartie de 20.000 si una de 1000. Cumparam (desi eu nu vroiam sa luam asa multi... s-a dovedit ca am avut nevoie de ei). Dupa ce am trecut de vama... hai la vigneta. Prima surpriza “neplacuta”. Desi pe net citisem oricum ca nu mai exista cea pe 4 zile, ci doar pe 7 zile, nu eram pregatita... pt. cea pe 10 zile!!! Asa ca, vrei, nu vrei... 3077 forinti (sau 75 ron). In momentul platii, a doua surpriza: nu puteti plati in forinti (pai atunci la ce-mi mai scrii forinti pe vigneta???), doar in lei sau euro (!!!), ca asa e programul pe calculator. Alegem lei (ca de unde euro...) si pornim spre Hajdu... dupa harta clasica. Recunosc ca Zoli mi-a trimis datele in voucher cu site-ul de unde puteam lua harta (inclusiv cu locatia hotelului), dar eu fiind ocupata cu altele... am uitat sa o caut. La intrarea in Ungaria, GPS-ul din masina moare subit (sa nu ma intrebati de ce, ca la intoarcere i-a dat de cap sotul), iar smartphone-ul... cu bateria dusa!!! Nu are nimic, ca nu-i asa greu traseul... drumuri f. bune, incepem sa facem comparatia vesnica cu Romania: de ce la ei se poate si la noi nu, etc. Toata veselia a tinut pana la Derecske, ca dupa aceea am dat direct cu nasul de niste drumuri “varza” cu gropi, hartoape, etc. (mai ceva ca in Romania), ca sa ne trezim la realitate brusc ca “nu umbla cainii cu covrigi in coada peste tot... in Ungaria”. Si asa... vreo 11 km. La o intersectie am avut niste dubii, dar era semn indicator si 4 masini de Romania in fata noastra, asa ca nu am putut da gres. Cand am ajuns efectiv in Hajdu... aici au inceput problemele. Ne-am invartit de vreo 2 ori prin oras, erau tot felul de placute, dar la modul: stalpi cu cate 10 placute inguste una sub alta... nu aveai nici o sansa sa vezi ce scrie pe ele decat cu “ochi de uliu”. Aici a fost primul punct pe minus pt. hotel. Sa nu ai tu un semn indicator (MARE) pe care scrie Aurum... de neiertat. Noroc ca avea hotelul Silver si intamplator asa am gasit Aurum (mergand pt. prima data, nu am stiut cum sunt amplasate hotelurile). Parcarea este spatioasa, in fata hotelului sunt cateva magazine, aspectul exterior este impunator (stil clasic de acum 100 de ani).

La receptie am fost poftita sa vorbesc cu Zoli la telefon (probabil lasase vorba sa fie sunat cand ajung), toate bune si frumoase, mi-a explicat ca am totul tradus, mi-a urat toate cele... de fapt “totul tradus” s-a rezumat la meniul pt. masa de Revelion. In plus, am primit programul de Sarbatori (in maghiara) si biletelele pt. masaj (tot in maghiara). Daca v-ati astepta ca bautura de bun venit sa va astepte in camera... veti descoperi ca va asteapta la bar, langa receptie. De ales intre: un pahar de vin alb sau un suc. Am ales vinul (care a fost destul de greu de baut repede... ca sa ajungem in camera). Camera face toti banii. F. spatioasa, curata, bucatarie, baie mare... oricum, fara terasa, desi era la etajul 1 (deci nu numai la mansarda sunt camere fara terasa)... nu ca ar fi contat. Fiind iarna, nu am avut nevoie de terasa. Hotelul este intr-adevar pt. nefumatori. Ar trebui specificat pe site (eu citisem review-urile dinainte, deci stiam). Toate bune si frumoase... pana am realizat ca in camera caldura este oferita printr-o aeroterma care facea un zgomot enervant... chiar si la cea mai mica turatie a ventilatiei. Eu nu am avut probleme (fiindca folosesc dopuri de urechi), dar sotul a fost cam zombie. Se poate lasa deschisa usa la baie si dat la maxim caloriferul; de asemenea, dat la maxim caloriferul in bucatarie, pt. a asigura o temperatura potrivita si a se putea renunta la aeroterma. Din pacate nu am putut pune in practica ideea respectiva, deoarece a fost ingrozitor de frig... asa ca a trebuit sa lasam si aeroterma pornita. Apropo de acest aspect, este preferabil sa cautati efectiv prognoza in zona si sa va luati dupa ea. Eu am cautat in Oradea si s-a dovedit a fi cu 5-6 grade mai frig in Hajdu.

In camera, o mapa cu cateva informatii. Traduse si in engleza doar preturile de la room-service si modul de folosire a seifului (in care, apropo... nu incape un laptop). In rest, totul in maghiara. Preturi la minibar nu existau. La TV, intr-adevar, canale unguresti, cateva poloneze, niste sport, rusesti, TVR International plus inca unul romanesc si BBC. Am ascultat mai mult muzica. Vara probabil ai mai multe variante de petrecere a timpului, dar iarna... cam stai in camera.

De ajuns, am ajuns in jurul orei 15,30 (locala), sambata, dar la ora 16 a inceput sa se intunece. Am decis sa ne plimbam putin (desi era deja frig), dar era prea tarziu pt. spa (nu am vrut sa-mi mai ud parul inutil), tinand cont ca masa se serveste intre orele 18-21 (nu am inteles de ce asa devreme). Am facut cativa metri intr-o parte si in alta, am descoperit unde este Aqua Palace. Nu am mers, deoarece e destul de nasol sa iesi in frig dupa aceea si pretul mi s-a parut mare (3500 HUF), tinand cont ca nu contine nimic, decat intrarea. Sincer, am mers mai ieftin la SPA in Italia (unde am dat 12 euro, dar am avut si apa plata la tonomat si ceai, acces peste tot). Ne-am intors si am decis sa luam un vin fiert. Aici trebuie sa atrag atentia ca preturile sunt trecute la 1 cl (in cazul bauturilor) si 100 g la mancare. Bineinteles ca in ambele dati in care am luat vin, vanzatorul nu a inteles ca vreau 2 pahare, ci ca vreau cantitate dubla. Asa ca am sfarsit prin a plati de 4 ori pretul afisat pt. 2 pahare (duble, of course). Castane prajite... nu va sfatuiesc. Eu ii tot faceam semn ca nu ma grabesc, sa le lase sa se faca (ca stiu si eu cum arata o castana prajita). Bineinteles ca le-am primit nefacute. La 300 HUF vreo 7 castane, care au sfarsit la cosul de gunoi!!! Incepea se devina clar ca vom avea nevoie de toti forintii cumparati.

La masa de seara, o surpriza placuta in ceea ce priveste bucataria (se gateste f. bine si nu mi s-a parut a fi prea condimentata mancarea), dar prea putin pui. Mancarurile sunt destul de grele pt. cei cu probleme cu colesterolul. Dar exista si alte variante: de ex. branzeturi si diverse compoturi. De asemenea, vreo 3 sortimente de prajituri. In schimb... bauturi... nu functiona tonomatul de sucuri. Am comandat la chelner o bere mare si un pepsi (la 250 ml). Si parca am inceput sa am o banuiala, vazand cum merge lumea la plecare la casa de marcat. Bineinteles, bauturile nu sunt incluse. Pret: 1080 HUF (mult, prea mult...). Deci, acesta mi se pare un aspect esential pe care am vazut ca nimeni nu l-a precizat: DEMIPENSIUNEA NU CONTINE BAUTURILE!!!

Fara suparare, dar nicaieri nu am patit asa ceva. Nu ca as fi mers prea des cu demipensiune, dar am fost, si in Romania, in Turcia, in Spania. O apa, un suc parlit si o bautura locala tot iti dadeau... fara bani. De regula, eu prefer sa merg ori doar cu mic dejun (si atunci stiu ca trebuie sa ma ocup de mancare si de bautura), ori all inclusive. Bineinteles, am avut parte de “ mutrele” sotului, fiindca nu luasem de baut decat strictul necesar (fiind convinsa ca avem bauturile incluse) si reusisem sa aleg cea mai proasta sticla de vin rosu din dotare (bagata intr-un cos de cadou... probabil in acest fel vand toate porcariile ramase pe rafturi), pe care nu am putut sa-l bem decat combinat cu coca-cola!!! Revenind la problema programului de Sarbatori (in maghiara) in final am gasit rezolvarea: am trimis un sms unei matusi care este unguroaica cu expresiile care nu le-am inteles chiar deloc. O citire ezoterica (presupun ca horoscop) pt. anul 2013 in holul hotelului (cu programare prealabila)... pas. Lumanari aprinse la spa intre 19-21 in data de 30 dec... pas!!! Cand sa mananci??? Intre 18-19??? Fara suparare, dar oamenii normali care mananca la pranz nu pot manca la ora 18, ca sa nu mai zic ca nu e indicat sa te bagi in apa de 36-38 de grade cu stomacul plin. Un eveniment pe terasa reastaurantului Ambrozia intre orele 17-19 in data de 31 dec... pas din nou, ca era prea frig afara.

La momentul dusului (in camera)... surpriza!!! Cum sa faci dus fara sa transformi baia intr-o mare balta? Raspuns: stand in fund. In baie este cada, fara perdea. Ar trebui gasita o solutie.

A doua zi fiind duminica, si avand toata ziua la dispozitie, am hotarat sa facem o plimbare la Hortobagy, sa vedem cum e cu pusta, etc. Gasisem si un pliant la receptie cu ceva demonstratie de pasari de prada, am intrebat si la receptie daca e deschis chiar asa, zilnic, cum scria acolo. Sigur ca e deschis!!! Am pus-o si pe vara-mea sa caute pe net ceva informatii (nu a gasit programul de functionare), deoarece semnalul este intr-adevar slab la internet. Noi nu am luat laptopul dupa noi si am incercat sa ne descurcam cu smartphone-ul (care oricum a taxat tot pe tarif de roaming). Pornim veseli, de dimineata. Frig, ceata, cine mai e asa prost sa caute “cai verzi pe pereti”. Bineinteles ca in momentul in care am ajuns langa cladirea Parcului National Hortobagy scria f. clar: ” inchis in perioada 2dec-28 februarie”. Am decis sa continuam totusi, sa vada sotul nu stiu ce lac. Peisajul a fost oricum frumos, fara zapada, dar cu chiciura. Imi inchipui ca vara e o placere sa faci un safari prin pusta. Ajungem la finish, langa o cale ferata. Dupa noi, mai parcheaza o masina cu o familie din zona (o persoana stia engleza binisor) care venisera, la fel, la explorat. Dar erau dotati: imbracaminte/incaltaminte adecvata, rucsaci, binoclu. Si un pic dezamagiti ca e ceata si nu se vedea mai nimic. Ne-am tinut un pic dupa ei pe calea ferata, pana m-a lovit: ce, suntem nebuni??? Cand putem sta la spa!!! Hai inapoi. Ghetele facute praf, pline de noroi si frig, frig, si ceata. Ne-am intors inapoi (intre timp iesise soarele, iar in Hajdu nu era ceata). Ne-am plimbat prin parc, spre centru. Am dat peste alta taraba cu vin fiert, carnaciori si dovleac copt (bun, f. bun). Aici, preturi mai mari ca langa hotel. Aceeasi confuzie legata de cl, la dovleac trebuie sa-i arati ce bucata vrei (ca exista si mai mici), altfel te trezesti cu una sanatoasa (cum am patit eu) de multe sute de grame. La faza cu dovleacul, chiar m-am simtit inconfortabil (noroc ca a fost bun). Am incercat sa cer in limba maghiara (am avut dubii ca stiu in romana, chiar daca era scris) si am gresit pronuntia. In final s-a prins cineva de la coada ce vreau si a pronuntat corect, moment in care toata coada a pufnit in ras. Bun, pana aici nici o problema, ca si pe mine ma mai pufneste rasul la momente comice, dar ca dupa 5 minute inca sa mai faci haz pe subiectul respectiv, din doua una: ori proasta-crestere, ori rautate. In definitiv, puteam sa fim orice natie, nu romani neaparat. Ce ar fi insemnat sa rad si eu cu pofta in restaurantul plin cand chelnerul nostru (de altfel un baiat f. de treaba, care vorbea romaneste) mi-a explicat foarte serios cum formatia hotelului (de fapt un duo) “canteaza” pe terasa vara? S-ar fi simtit bine? Mai mult ca sigur ca nu.

Amintiri de cumparat... ca peste tot: magneti de frigider, brelocuri, jucarii de plus, nimic deosebit.

Intorsi la hotel, primul lucru la care ne-am gandit: sa facem programare la masaj. Ajunsi in acest punct... surpriza. De fapt nu ai inclus nimic din moment ce nu exista masaj de 20 de minute. Ai un “discount de 2500” de forinti (din nou ajungem la subtilitatile de exprimare). Si cel mai ieftin masaj (de 25 de minute) este de 3500 forinti (enorm de mult in opinia mea). Deci... cu regula de 3 simpla... ai “incluse” aproape 18 minute. Bineinteles ca nu te obliga nimeni sa folosesti discountul. Nu vrei, nu-l folosesti. Am incercat varianta de cuplare a celor doua masaje (pentru ca eu nu am voie sa fac). Nu au fost de acord. Asa ca, in final, s-a programat sotul de 2 ori (cu plata suplimentara de 2000 forinti). Odata rezolvat si acest aspect (si hranirea de pranz cu sarmalute)... la spa cu noi. Aici... DEZAMAGIRE TOTALA!!! Nu este deloc intim. Cuvantul real este MIC, INGROZITOR DE MIC. In asa-zisa piscina pot sta cam 8-9 oameni simultan (la modul de stat ca legumele). Are aprox. 3x 8 m (masurata la ochi), dar pt. aspect s-au gandit sa puna si o sigla imensa cu A prin mijlocul bazinului, ceea ce reduce spatiul la 1 m de o parte, 1 m de cealalta. Adancime: 1 m. Deci... uitati de inot (este total nerealist). Masajul subacval se porneste doar daca si cand doreste domnisoara/doamna care supravegheaza (nu-l poti porni tu, cum este normal sa fie). Cealalta piscina (asa-zisa jacuzzi) are fix acelasi dus subacval (pornit din nou la comanda). Sunt curioasa ce compozitie are apa. Aspectul este maro, malos... un adevarat atac asupra parului doamnelor (mai ales daca e tratat chimic). Norocul meu a fost ca mi-a dat prin cap sa nu ma vopsesc inainte de Revelion, ci dupa!!! Paturile din incinta sunt prea mari, ocupa mult spatiu, asa ca restul (care nu mai prind locuri) trebuie sa stea pe scaune. Sauna a fost efectiv de nefolosit (temperatura constanta 80-85 de grade!!!). Am incercat sa dau mai incet, dar am fost apostrofata. Deci, daca nu ai soriciul gros (si inima asijderea) nu ai ce cauta in sauna. Baia turceasca doar am admirat-o... si asta era inghesuita.

Toata lumea vesela, comanda incontinuu cocktail-uri... nu e o idee prea buna, deoarece apa avand 36-38 de grade e mai bine sa te hidratezi si sa bei apa. In interiorul spa-ului este curent (n-am inteles de ce era tinut geamul deschis, cand afara erau -3 grade, exact in dreptul piscinei!!!), motiv pt. care am plecat cu gatul in pioneze de la Revelion.

Inapoi in camera, repede sa facem un dus... gelul de dus este cam pe final. Doar nu ne lasa cu unul singur pe toata durata sederii???!!! Exact asa s-a intamplat si am primit si confirmarea de la alte persoane ca nu le-a mai fost pus alt gel de dus. La masa de seara, toate bune si frumoase pana la capitolul bauturi. Eu, cu pofta in mine de la spa incerc sa comand un cocktail. Nu se poate, decat la piscina!!! N-am inteles de ce nu, in fine... aleg un pahar de vin rosu (ce-oi fi avut in cap, nu stiu!!!). Am reusit sa ma aleg cu un vin aproape la fel de prost ca cel pe care-l aveam in camera... in concluzie, a trebuit sa comand si pepsi suplimentar.

A doua zi, in 31 decembrie, am refuzat sa mai ies afara din hotel... mult prea frig!! Revenind un pic la micul dejun... am dat si eu peste varianta ou ochi pus peste sunca. Sincer, pe mine nu ma incanta ideea, pt. ca n-am chef sa mananc aiurea. Dar am rezolvat simplu... am extras oul si am dat sunca sotului. Am optat pentru varianta mers la piscina dimineata si odihna dupa-amiaza pentru a fi fresh la Revelion. Si m-am dus ca eroul cu o sticla de cola de 0,5 l dupa mine. Cand am vazut ca mai scoate o doamna o sticla de apa plata de 2 l (tot de la sufertas) n-am mai avut nici un stress!!! Lumea a lasat-o moale cu cocktail-urile... si-or fi dat seama ca nu e o idee prea buna.

Desi in 31 am lasat bacsis in camera (pe pat, cum se procedeaza in toate tarile civilizate), am gasit banii tot acolo, iar gel de dus, nu!!! Initial am iesit din camera (cu apa siroind pe mine, ca de... veneam de la spa) n-am vazut pe nimeni pe hol si mi-am dat seama cat sunt de penibila. In primul rand ca nu e normal sa alergi tu dupa personal sa-i bagi in buzunar banii (desi am vazut ca si in Romania cameristele nu stiu acest lucru), iar in al doilea rand... da-l incolo de gel de dus!!! Eu aveam unul de voiaj de 25 de ml, iar sotul a folosit sapunul lichid de la chiuveta (care, din fericire, era transportabil).

Revelionul a inceput undeva intre orele 19-20 cu bauturi, urmand dupa aceea meniul propriu-zis, la care i-am facut poza. A fost destul de greu de ales, mai ales ca felul principal era “greu” in fiecare varianta. In final am optat pt. un B si un C, urmand sa le combinam. Un punct in minus: tot meniul s-a servit fara paine... destul de greu de primit de stomac. Drept e ca nici nu am cerut. Dar mi s-a parut a fi mai buna mancarea bufet din restul zilelor. Aranjamentul a fost bun: ne-a pus pe toti romanii impreuna (mai putin o familie care a refuzat, deoarece am fost aproape de formatie). Muzica a fost f. buna, am dansat, ne-am simtit bine, am dat cu cocktail-urile pe gat (sa scot parleala), am pierdut trecerea in Noul An... Nici nu mi-a dat prin cap ca se serbeaza de 2 ori (adica pt.romani cu o ora mai devreme, respectiv ora 23 locala). Mi s-a parut cam aiurea... poate s-a vrut sa fie un moment frumos, dar in nici o tara nu se serbeaza intrarea in Noul An dupa ora fiecarei natii. Ca sa nu mai zic ca a trebuit sa stam drepti la imn (ce am mai apucat din el) ca pe stadion!!! Eu una nu sunt asa nationalista (ca nu prea am motive). Dupa ora 24 am avut parte de recitalul unei vedete autohtone, Ricsi, care canta f. bine. Apoi tombola, pt. care se vandusera bilete anterior, si masa bufet (servita dupa ora 1, nu dupa ora 24 cum era trecut in program). Eu am renuntat... eram prea obosita, asa ca am preferat sa ma bag la somn. Nici sotul nu a mai stat mult, cat sa observe ca nu am castigat nimic si sa manance niste tocanita de porc.

Numai bine, fiindca a doua zi am fost primii la spa si am ocupat paturi. Am zacut toata ziua, am facut bagajele, deoarece camera se elibereaza devreme, pana in ora 10. La eliberarea camerei, coada, coada. Daca tot ai pretentia sa plecam pana in ora 10, macar arondeaza 2 oameni. Deci am stat la coada, am vorbit din nou cu Zoli, am platit si la drum cu noi!!!

Concluzia: hotel Aurum merita doar daca nu stiti sau nu doriti sa inotati, atentie la bauturile suplimentare si luati-va dupa voi gel de dus. Inca ceva: desi bucataria este dotata corespunzator (farfurii, cani, pahare, cratiti), lipsesc cu desavarsire tacamurile. Iar iarna sunt arhi-suficiente 3 nopti, 4 e prea mult.

Inapoi in tara am inceput distractia de pe drumurile romanesti, cu tiruri, tiruri si iar tiruri (desi la radio se anunta incontinuu ca nu circula in 2 ianuarie). Iar politistii... cred ca erau toti trimisi pe Valea Prahovei (ca doar numai pe acolo circula obrazuri fine). Cat despre grupurile sanitare de pe traseu, sa nu mai povestesc... Deja incepeam sa regret Ungaria.

Sa aveti un An Nou plin de excursii!!!

---

VIZUALIZĂRI: 3986 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI