Podurile Budapestei

TIPĂREȘTE

Pentru ca pe sau pe sub podurile Budapestei am tot trecut de cateva ori pe zi chiar, si daca tot am vorbit in episodul anterior despre Podul cu lanturi (vezi impresii) mi s-a parut normal sa fac o enumerare a podurilor Budapestei care asigura usurinta trecerii intre Buda si Pesta. Initial am vrut sa strecor aceste informatii in acel articol insa incercand sa aflu cat mai mult despre aceste poduri am descoperit ca ele au povesti frumoase care merita spuse separat. S-ar fi putut scrie mult mai mult despre ele insa pe cine va interesa mai mult poate cauta informatii suplimentare.

Pana in 1849 traversarea Dunarii se facea pe poduri ponton sau cu barca sau iarna pe gheata, lucru riscant insa data fiind latimea destul de mare a Dunarii. Astfel cand unul dintre liderii maghiarilor (contele Istvan Szechenyi) nu a putut trece fluviul pentru a-si vizita tatal bolnav in preajma sarbatorilor de iarna, a decis construirea unui pod pentru care a si donat o multime de bani (cam ca la noi nu-i asa?). Astfel avem primul pod peste Dunare:

Podul cu lanturi – numele acestui pod fiind de fapt Podul Szechenyi insa denumirea consacrata este de Podul cu lanturi. Acest pod despre care am spus in articolul anterior ca a reprezentat prima legatura permanenta dintre Buda si Pesta peste Dunare are o lungime de 375 metri si latime de 16 metri si sta sprijinit pe doua picioare masive din piatra intre care distanta este de 202 metri. Interesanta si povestea leilor care strajuiesc podul si despre care se spune ca la inaugurarea podului un copil ar fi strigat ca leii nu au limba (se vede acest lucru in poze), drept care sculptorul s-ar fi sinucis aruncandu-se de pe pod. Podul cu lanturi a fost primul pod construit si care a fost proiectat de englezul William Tierney Clark care a stipulat in contract ca nici un alt pod sa nu mai fie construit in apropierea acestuia insa dezvoltarea orasului si popularitatea acestui pod data si de utilitatea lui a facut ca mai tarziu sa inceapa construirea Podului Margareta. Supravegherea constructiei a fost facuta de inginerul scotian Adam Clark astfel incat ulterior piata aflata intrunul dintre capetele acestui pod a primit numele acestui inginer (nu esista legatura de rudenie intre el si proiectant asa spun sursele). Acest pod este o versiune la o scara mai mare a podului Marlow din Anglia al aceluiasi proiectant.

Proiecul podului a fost extins prin fonduri personale de un negustor aroman Gheorghe Sina care avea interese financiare si imobiliare in oras, numele acestuia precum si sigla familiei regasindu-se la baza fundatiei podului (puteti vedea asta din poza, cei drept mai neclar data fiind distanta). Podul a fost deschis in 1849. Numele de Podul cu lanturi a fost primit in 1898 (mai usor de identificat)

Podul Margareta – constructia acestuia a inceput in august 1872 si finalizata in 1876 acesta fiind proiectat de constructorii companiei lui Gustave Eiffel (arhitect Ernest Gouin, inginer Emile Nouguier). Podul Margareta are o lungime totala de 638 metri. Acest pod avea o forma speciala fiind construit ca o prelungire a Bulevardului Szent Istvan si a Bulevardului Margit fiind astfel un pod in curba la 165 grade (atentie soferi). De pe acest pod se poate cobori pe Insula Margareta (posibilitate adaugata podului la inceputul secolului XX.

Podul Libertatii – primul pod “autohton” construit intre anii 1894 si 1896 in totalitate de maghiari (construit dupa planurile lui Janos Feketehazy) cu piese facute in Ungaria si care initial s-a numit Podul Franz Joseph (ultimul nit de argint al pilonului din Pesta fiind introdus in structura de fier chiar de imparat care a si inaugurat podul). Este un pod de culoare verde si leaga Pesta la sfarsitul strazii Vaci Utca si sala Pietei Mari cu Buda in zona Hotelului Gellert. Podul are o lungime de aproximativ 335 metri si o latime de 20 metri. Partile de sus ale celor 4 piloni sunt decorate cu statui de bronz reprezentand pasari (acestea vor fi vizibile in poze).

Podul Elisabeta – situat in partea cea mai ingusta a Dunarii (latime de doar 290 metri) numit dupa regina Elisabeta (Sissi) asasinata in 1898 si a carei statuie din bronz se gaseste la baza dinspre Buda a podului in mijlocul unei gradini. Este podul al carui nume nu s-a schimbat in timpul Ungariei comuniste asa cum s-a intamplat cu podul Franz Joseph care a devenit Podul Libertatii. Podul cu o lungime de 379 metri a fost construit in perioada 1897-1903 si a fost vreme de multi ani cel mai mare pod suspendat, evolutia vremurilor ducand insa la aparitia a nenumatate poduri suspendate care l-au depasit pe acesta. Se pare ca a fost podul preferat al lui Franz Joseph. Despre constructia acestui pod se pare ca sunt legate activitati de coruptie dat find un nobil bogat, membru al Consiliului orasului (Doamne ce cunoscut de actual suna) care detinea o suprafata de teren pe malul raului din care a vrut sa faca o avere vanzand-o astfel ca a mituit consilierii si inginerii care se ocupau de proiect vanzand astfel terenul la preturi uriase. Fiind epoca tramvaielor trase de cai iar depasirile de costuri fiind acoperite nu a avut loc urmarirea penala a proprietarului. In ultimi ani insa au avut loc nenumarate accidente (dat fiind unghiul ascutit care urmeaza imediat dupa pod) soldate chiar cu decese drept care viteza pe acest pod a fost limitata.

Podul Petofi – numit initial Podul Miklos Horthy, leaga Pesta de Buda intr-o zona in care se gaseste Universitatea Tehnica, discoteci si cluburi. Are o lungime totala de 378 metri si o latime de 26 metri, constructia lui fiind in perioada 1933-1937 dupa planurile lui Hubert Pal Algyay.

Miklos Horty de Baia Mare, cavaler de Szeged si Otranto a fost un amiral austro-ungar si guvernatorul Ungariei in perioada martie 1920-octombrie 1944. De numele lui este legat regimul autoritar exercitat in Transilvania ocupata in urma Dictatului de la Viena si deportarea a peste 150000 evrei romani si maghiari.

Avariat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial podul a fost reconstruit si redenumit astfel in memoria poetului Petofi Sandor (1823-1849).

Podul Arpad (purtand numele principelui Arpad 845-907) – inceputul proiectului dateaza din 1939 insa in perioada 1943-1948 constructia a fost intrerupta podul find finalizat in 1950 cand a primit numele de Podul Stalin iar in 1958 a revenit la numele de Podul Arpad. Lungimea totala a podului este de 981 metri fiind socotit cel mai lung pod iar latimea de 28 metri

Podul Lagymanyosi sau Rakoczi - cel mai recent pod, construit in perioada 1992 -1995 si care este cunoscut pentru sistemul de lumini si vecinatatea cu Teatrul National Maghiar si Palatul Artelor care sunt alte constructii dotate cu lumini speciale. Are un sistem de iluminare aparte deoarece podul are 5 coloane sub care se afla reflectoare cu halogen care il lumineaza de la o inaltime de 35 metri. Podul are o lungime de aproximativ 495 metri si latime de 30 metri.

Se pare ca mai exista 2 poduri rutiere peste Dunare in Budapesta insa informatiile despre ele sunt modeste, fiind poduri moderne cu utilitate automobilistica (sunt legate de autostrada M0) si avem:

Podul Megyeri (sau podul M0 nordic) care este un pod sustinut de cabluri, construit in perioada ianuarie 2006 – septembrie 2008 si

Podul Ferencz Deak (podul M0 sudic) despre el nu am gasit informatii.

Podurile sunt care mai de care mai frumoase (adica de fapt cu cat sunt mai vechi sunt mai frumoase dupa parerea mea) iar evolutia timpului se vede in arhitectura fiecaruia. Deocamdata acestea sunt podurile de pe Dunare in Budapesta, nu se stie ce poduri vor mai aparea in cativa ani.

Si pentru ca nu am gasit un fond sonor adecvat rog webmater-ul sa puna aceasta melodie care mie imi place foarte mult, se numeste Budapest si este interpretata de George Ezra https://www.youtube.com/watch?v=VHrLPs3_1Fs

---

VIZUALIZĂRI: 5486 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI