ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.10.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Târgoviște
ÎNSCRIS: 02.05.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
OCT-2017
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 AD. + - COPII

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

Turul Verde (Green Tour) din Cappadocia sau o excursie cu adevărat solicitantă

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Miercuri, 04.10.2017, după trăirea senzațională matinală a zborului cu balonul, la orele 09,30 aveam programată excursia Green Tour (Turul Verde) . Se vede treaba că am avut o ultimă zi foarte plină în Cappadocia, intensă de dimineață până seara. Excursia a costat 120 TL/persoană și a durat aproape toată ziua, întorcându-ne în Göreme la apusul soarelui.

Tot în aceeași manieră valabilă pentru toate excursiile, microbuzul rezervat ne-a „cules” din fața hotelului, ne-a întâmpinat ghidul repartizat, pe nume Hami Teke și ne-a prezentat restul echipei: șase ruși (două perechi de maturi și două tinere), un irlandez singuratic și șase asiatici. Ghidul era un tip simpatic, tinerel, îndesat și micuț de statură. Vorbea engleza cu un accent un pic mai ciudat, dar era bine pregătit, absolvent al facultăţii de turism, foarte generos în a-și oferi informațiile și foarte sociabil. Ne-am lipit repede de el, căci, văzând că-i place să interacționeze mult cu turiștii, puneam întrebări în dorința de a ne lămuri asupra multor aspecte legate de Cappadocia. De la el am aflat inclusiv toate informațiile despre zborul cu balonul pe care vi le-am împărtășit și vouă. Pe urmă discuțiile au alunecat și pe alte pante (politice), făcându-ne mărturisirea că nu este de acord cu politica actuală a președintelui Erdoğan. Totul pornise de la faptul că noi am lăudat drumurile foarte bune alte țării lui iar el ne-a răspuns că Erdoğan este supranumit „regele șoselelor și ale spitalelor”, cu acestea câștigându-și un capital electoral enorm, dar că în rest, lucrurile nu merg prea bine în Turcia, în special pentru intelectuali. Întrebarea pe care ne-a adresat-o în contrapartidă: „La voi, cum e? E bine? ” ne-a cam pus în încurcătură și neștiind clar ce să-i răspundem am fost cam evazivi, vorba bancului.

Turul Verde cuprinde, în principal, următoarele puncte: popas la Göreme Panorama, oraşul subteran Derinkuyu, mănăstirea Selime, excursie în Valea Ihlara-drumeţie de 3 km prin canionul Ilhara, shopping la fabrica de bijuterii de onyx de lângă Üçhisar, Pigeon Valley sau Valea Porumbeilor, toate taxele de intrare la obiective fiind incluse în preţ. Tot în programul excursiei a fost inclusă și masa de prânz aranjată a ne fi servită într-un restaurant tradițional de la intrarea în micul sat Ihlara. În mod asemănător, băuturile au fost achitate pe loc, neintrând în costul excursiei.

Göreme Panorama

Prima oprire a venit destul de repede, la vreo zece minute după ce porniserăm la drum din Göreme către Üçhisar, alt orășel de referință din arealul Cappadociei. Este vorba de punctul de belvedere știut drept Göreme Panorama de unde, așa cum se deduce din denumire, priveliștea către văile și munții Cappadociei este magnifică. Acolo s-a dezvoltat o adevărată zonă comercială unde se vând de toate: suvenire, produse de artizanat, se poate mânca, se poate sta la ceai sau cafea. Toate microbuzele și autocarele cu turiști fac un popas de cel puţin 20-30 minute timp în care, pe lângă admirat și fotografiat panorama, fiecare ghid își abordează grupul aferent, explicând și socializând cu membrii săi.

În mod similar, Hami a început să se familiarizeze cu noi, punându-ne tot felul de întrebări și prezentându-ne programul pentru orele următoare. Atunci am aflat cu surprindere că noi aveam să mergem în orașul subteran Kaymaklı, și nu Derinkuyu cum figura peste tot în pliante. Fiindcă nu prea agreez genul acesta de schimbări neanunțate, întreb de ce și mi se răspunde că Derinkuyu e mult mai aglomerat și mai strâmt, pe când la Kaymaklı spațiul este mai larg, „orașul” fiind mult mai mic și mai interesant.

Orașul subteran Kaymaklı

Din cele mai vechi timpuri, încă de acum patru-cinci mii de ani, în Cappadocia oamenii au săpat în tuful vulcanic atât la suprafață, cât și în adâncime creând, în cel de-al doilea caz, adevărate rețele subpământene dispuse pe mai multe etaje. În acest fel au luat naștere circa 40 de orașe subterane troglodite, dintre acestea cel mai mare, cel mai adânc și mai cunoscut este Derinkuyu, iar cel mai larg, să zic aşa, este Kaymaklı. Dacă primul putea găzdui până la 30.000 de suflete, cel de-al doilea cam 3.500-4.000. Cert este că aceste așezări au fost adevărate refugii și ascunzișuri ale oamenilor din calea dușmanilor și ale cotropitorilor. Le-au folosit mai apoi și pentru a scăpa de persecuția romanilor care îi prigoneau pe creștini, mai târziu și de cea a musulmanilor. Se spune că, deşi la suprafaţă între Derinkuyu şi Kaymaklı sunt 10 km, în subteran acestea comunică prin tuneluri de mare adâncime. De la Üçhisar până la Derinkuyu sunt cam 28 km în direcția sud, spre Niğde, iar până la Kaymaklı, 18 km, în aceeași direcție.

Orașul subteran Kaymaklı a fost excavat sub dealul știut drept cetatea Kaymaklı și a fost deschis publicului în anul 1964, având opt niveluri în adâncime, dintre care doar patru sunt vizitabile în cadrul muzeului (aprox. -20 m). Kaymaklı a fost vreme îndelungată cunoscut drept Enegup, în limba greacă, dat fiind că a fost locuit îndelung de populație de origine bizantină. Oamenii din zonă își amenajaseră propriile case în jurul a o sută de tuneluri din subteran. Locuitorii din zonă încă mai folosesc cele mai convenabile locuri din tuneluri ca pivnițe, spații de depozitare și grajduri, la care au acces prin curțile lor.

Kaymaklı are coridoare mici, înguste şi înclinate, pe când spaţiile de locuit sau cu altă destinaţie sunt largi şi dispuse în jurul unor găuri mari, cilindrice de ventilaţie, ca nişte case de lift, de la cel mai profund punct şi până la suprafaţă.

Explorarea unui asemenea loc nu este deloc facilă, se merge aproape tot timpul aplecat, foarte aplecat la un moment dat sau ghemuit, unul în spatele celuilalt, se coboară pe coridoare întortocheate că, dacă nu eşti atent şi nu te ţii de ghid, te rătăceşti extrem de uşor, deşi există lumini (foarte slabe, ce-i drept) şi mici indicatoare pe alocuri. De asemenea, incursiunea în astfel de locuri nu este recomandată persoanelor cu probleme cardiace, de respiraţie sau care suferă de claustrofobie, atenţionare care există pe un panou chiar la intrare.

Primul nivel al oraşului subteran Kaymaklı folosea ca adăpost pentru animale, pentru ca acestea să poată fi aduse cu ușurință aici. Apoi, în coborâre, la nivelul al doilea se află o biserică cu un singur naos și două abside. În fața absidelor este un altar, există, de asemenea, unele zone de locuit și un cimitir pentru persoane importante, se crede din apropierea bisericii. În plus, acest nivel are o piatră mare, circulară de blocare a trecerii care se fixa pe intrare pentru stoparea celor nedoriți. În spatele pietrei imense, există un adevărat labirint de coridoare, unele chiar secrete, care comunică între ele până la urmă, numai să le știi rostul.

Cel de-al treilea etaj era destinat magaziilor, locurilor de depozitare, vinăriilor și bucătăriei. Se înțelege că era și cel mai spațios nivel, iar lucrul cel mai interesant mi s-a părut a fi un bloc de andezit care se pare că a folosit drept vas de topire a cuprului, însă nu a fost adus dinafară, ci a fost găsit în interior și i-au fost făcute multe orificii pentru a putea fi folosit ca vas de topire.

În fine, cel de-al patrulea nivel era rezervat exclusiv încăperilor de locuit, deși unele locuințe mai aveau și câte un spațiu de depozitare alăturat. Aceasta denotă buna organizare și ierarhizare existente în acea societate precum și o situație economică deloc precară a acelor oameni troglodiți. Toate bune și frumoase în explicațiile ghidului Hami, dar, la final întrebarea pusă de un japonez din grupul nostru care era curios unde erau baia și toaleta acestor oameni l-a cam pus în încurcătură, neștiind ce să ne răspundă pe loc. Abia, apoi s-a consultat și cu alți omologi de-ai săi prezenți și ei cu alte grupuri de turiști și a venit cu ideea că foloseau vase pe care le goleau regulat.

După ce ne-am ghemuit și ne-am „stârcit” prin tuneluri și galerii la Kaymaklı, ne-am îndreptat către următorul obiectiv, mănăstirea Selime, pe drum având surpriza plăcută să dăm de o tarabă la care se vindeau căpșune proaspăt culese de pe un câmp de alături. Am oprit și am cumpărat (7 TL/kg, aprox. 7,5 lei) și le-am devorat în scurt timp.

Mănăstirea Selime

Selime este o mică localitate la care am ajuns după ce microbuzul a făcut la dreapta din Derinkuyu şi am mai mers vreo 50 km pe un drum ce desparte câmpuri plantate cu dovleci... turceşti, evident! Cultivaţi, exclusiv pentru seminţe, turcii fiind recunoscuţi ca mari consumatori de bomboane agricole.

Selime se găseşte chiar la una dintre ieşirile/intrările din canionul Văii Ihlara şi este faimos pentru faptul că dispune de două obiective foarte importante: o fostă citadelă (cu o mănăstire săpată în piatră şi mai multe biserici) şi un mormânt atribuit unuia dintre sultanii Imperiului Otoman. Peste mica aşezare Selime au trecut civilizații, peste civilizaţii: hittită, persană, romană, bizantină, selgiucidă și otomană. Însă, mănăstirea Selime, „construită” în măruntaiele celor mai înalte coline între anii 800 şi 900, a rezistat până în secolul al XVI-lea când a fost părăsită şi lăsată în paragină. Aceasta a fost cea mai mare clădire religioasă din toată Cappadocia îndeplinind şi rolul de catedrală. A fost împodobită cu fresce frumoase între secolele al X-lea şi al XI-lea din care acum n-a rămas mai nimic, doar urme vagi pe pereţii stâncoşi înnegriţi te duc cu gândul la ceea ce ar fi putut fi aici odinioară. Pot spune că accesul către aceasta nu este deloc uşor nici în zilele noastre, se merge doar în şir indian, locul unde se păşeşte urcând abrupt fiind doar de latul unei tălpi. Pe ploaie nu prea văd posibilă ascensiunea spre mănăstire.

În trecut, a fost centrul religios al zonei, mai târziu a servit şi ca punct strategic şi militar datorită amplasării ei deasupra văii, în vremuri de restrişte, localnicii urcau aici şi se baricadau pentru a supravieţui atacurilor cuceritorilor. Catedrala este alcătuită din zeci de încăperi conectate între ele prin tuneluri şi pasaje secrete. În interiorul catedralei, există două linii de coloane care o divid în trei părţi. Biserica de aici are formă de basilică cu trei nave şi este unică în toata regiunea. De cum se ajunge sus, în stânga se găsesc fostele bucătării, în partea centrală, catedrala propriu-zisă cu toate încăperile adiacente, iar în dreapta capela.

Mai târziu, pentru că se afla pe „Drumul Mătăsii”, a fost folosită şi pe post de caravanserai, adică locul de popas al cămilelor, caravanele care ajungeau aici fiind găzduite în partea din mijloc, cumva sub catedrală, pentru a li se asigura securitatea, unde se ajungea mai uşor, prin nişte tuneluri de jos, din drum.

În timpul dominaţiei selgiucide, mănăstirea Selime a fost folosită şi ca bază militară, turcii selgiucizi organizând de aici un atac asupra mongolilor ce veniseră şi ei să cotropească.

În tot cazul şi cu tot efortul ce-l presupune urcatul la mănăstire, merită vizitată măcar pentru însemnătatea ei majoră asupra lumii creştine răsăritene din primul mileniu şi jumătate, chiar dacă la vederea ei inima ți se strânge de ciudă că a putut ajunge într-o asemenea stare.

Defileul Ihlara

După masa de prânz luată în aer liber, la un local tradițional în satul Ihlara într-un cadru natural de invidiat, ne-am repus în microbuz pentru a ajunge la locul stabilit pentru incursiunea noastră în Valea Ihlara (Peristrema în limba greacă).

Valea Ihlara, situată în apropierea Muntelui Hasan, unul dintre „părinții” Cappadociei, este un canion cu o adâncime de aproximativ 100 m, format de râul Melendiz cu mii de ani în urmă. Începe de la satul Ihlara și se termină în dreptul mănăstirii Selime din satul Selime, după ce râul a făcut 26 de meandre, de-a lungul a 14 kilometri. Există patru intrări în Valea Ihlara: prima găsindu-se în satul cu același nume.  Cea de-a doua se deschide la cel de-al patrulea km al văii, fiind cea mai cunoscută intrare și care are mai mult de 300 de trepte de coborât până în vale, pe aceasta pătrunzând și noi. Cea de-a treia se află în satul Belisırma și permite intrarea în vale chiar cu automobilul. Se găseste în dreptul celui de-al șaptelea km al văii, aici terminându-se și traseul nostru pe jos. În acest segment se pot găsi cazare și ceva restaurante, de asemenea, acesta este cel mai potrivit loc pentru a parca mașina.  Ultima intrare în canion se găseste în dreptul Mănăstirii Selime.

Se crede că odată valea găzduia mai mult de patru mii de locuințe și peste o sută de biserici amenajate în peșteri, frumos decorate cu fresce. Cele mai multe dintre bisericile rupestre sunt situate în primii șapte km unde se pot vedea multe grote, mai mult sau mai puțin inaccesibile, ce erau menite să-i atragă pe pustnici. Aproximativ optzeci de mii de oameni locuiau odinioară în Valea Ihlara.

După ce am intrat în defileu și am coborât cele trei sute de scări, traseul prin vale a fost foarte plăcut și de dificultate redusă. Deși vedeam indicatoare către diferite biserici din zonă, am fost duși să vizităm una singură, chiar la început: Ağaçaltı Kilisesi (Biserica de sub copac) sau biserica lui Daniel sau Biserica Pantassa deoarece pe peretele opus intrării se află o frescă în care este reprezentat Daniel în groapa cu lei. Această biserică, datând din secolele al X-lea-XI-lea uimește prin armonioasele contraste dintre roșu, verde și albastru, iar subiectele picturilor cu flori vădesc o puternică influență orientală, după cum ne spunea ghidul.

Plimbarea prin valea Ihlara este o reală plăcere fiindcă pereții stâncoși, înalți sunt vajnici străjeri pentru râul Melendiz și ceea ce desfășoară de-o parte și de alta a sa: plopi, plantații de viță-de-vie și fistic, vegetație sălbatică din loc în loc. Pe drum, am făcut un popas la un restaurant ce ne-a ieșit în cale. Acesta avea mesele frumos așezate pe platforme plasate pe cursul râului. Umbra deasă a copacilor ne-a îndemnat să luăm loc și noi la una dintre mese și să ne delectăm cu suc de rodii proaspăt stors la presă și cu delicioasele gözleme.

Odată ce am ajuns la Belisırma, microbuzul ne aștepta să ne ducă înapoi la Üçhisar unde, în apropiere, aveam de vizitat un mare magazin de bijuterii din onyx și alte pietre prețioase. Bijuteriile îți iau ochii efectiv, fiindcă sunt frumoase și bine realizate. Ni s-a făcut o informare minimală și formală despre pietrele prețioase montate în aur și argint chiar de către unul dintre proprietarii afacerii. M-au uimit cele ce aveau o piatră specifică zonei, pe nume zultanit, o piatră, la bază de culoarea mierii, însă care își schimbă imediat culoarea în funcție de lumină și intensitatea acesteia în tonuri de roz, grenat, ruginiu.

La final, ghidul Hami aflând că suntem din fire cam plimbăreți și că ne plac traseele montane, ne trage deoparte pe noi și pe irlandez și ne propune ca de la ultimul stop al excursiei, respectiv punctul de belvedere asupra Văii Porumbeilor (Pigeon Valley sau Güvercinlik) să ne lansăm pe poteca marcată și să venim până în Göreme efectuând acest traseu la picior spunându-ne că e de vreo trei km (max. 30 minute) și, bineînțeles, superb! Firește că ne învoim toţi trei, ne luăm rămas bun de la companioni și imediat, am coborât din microbuz gata s-o luăm din loc!

Dar despre asta și despre Göreme, vă voi spune câteva cuvinte în articolul de final al minivacanței cappadociene!

Vă rog, atașați următorul videoclip:

youtube

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de irinad in 27.10.17 18:39:56
Validat / Publicat: 27.10.17 20:28:34
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA.

VIZUALIZĂRI: 5984 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (irinad); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Muntele Aktepe, cel mai cunoscut din Cappadocia, văzut de la Göreme Panorama
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 42950 PMA (din 46 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

webmaster45 [27.10.17 20:27:36] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [27.10.17 20:30:12] »

@webmaster45: Mulţumesc!

nickro [27.10.17 21:02:52] »

Excelent articol, comme d habitude! Foarte bine ca ati luat-o pe traseul minunat pe Valea Porumbeilor, mai era acolo "ceainaria" lui Hassan? Si cand te gandesti ca toate manastirile alea superbe, au fost sapate de calugari ortodocsi, te cam doare sufletul sa le vezi, unele cel putin, cu sfinti cu ochii scosi si nerestaurate! Felicitari si merci ca mi-ai resuscitat propriile amintirii capadociene!

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [27.10.17 21:22:01] »

@nickro: Mulţumesc, sunt încântată că v-a plăcut!

Da, ceainăria era tot acolo, însă noi am trecut oarecum în fugă pe-acolo, voi povesti un pic în articolul viitor, ultimul despre Cappadocia. Însă, Valea Porumbeilor este minunată.

În Cappadocia, la fiecare biserică pictată unde am sesizat sfinţii cu ochii scoşi m-a încearcat un sentiment de strângere de inimă. Noi, ce aveam senzaţia asta, poate şi ruşii fiind şi ei ortodocşi, restul turiştilor nu realizează ce înseamnă, de aceea erau foarte detaşaţi, nu ştiu nici cât înţelegeau din mesajul frescelor, dar asta e, nu era vina lor!

Mă bucur că m-aţi vizitat, o seară frumoasă în continuare!

adrianbogdan [28.10.17 09:11:33] »

Buna!

In sfasit m-am hotarat sa-i scriu, sa-ti las si eu in ecou.

Am fost si noi in Cappadoccia cu masina si copilul in 2012. Am facut drumul Bucuresti - Gorome dintr-o bucata, am plecat la 4 dimineata si am ajuns la 10 noaptea, partea cea mai grea a fost centura Istanbulului mi-ar fi placut sa facem si o oprire intermediara dar timpul nu ne-a permis. Sandra avea 13 ani si nu am avut curaj sa facem turul cu balonul, in schimb ne-a placut cerul Goromeului dimineata cand zeci de baloane il popula, le vedeam chiar din patul camerei,

Plimbarile prin vale le-am facut in particular exeptie de care imi pare rau a fost Valea Dragostei, fimea avea 13 ani si taicasu s-a opus din start.

In areal exista cateva orase subteran dar noi am ales tot Kaymakli, oras care ne-a impresionat si fiind singuri prin labirinturi ne-am cam alergat, eu sunt claustrofoba iti dai seama ce mi-au facut ai mei, dar nu a fost chiar atat de rau mai ales cand am stiut dinainte de labirinturile inguste. Orasul care administreaza locatia este asa de sarac, barbatii sunt angajati in niste cooperative agricole si in ziua in care am vizitat orasul subteran am trecut si prin satul de deasupra unde cred ca era zi de salariu si barbatii stateau in forma de gramada la usa unei banci. Am mancat la o carciuma aripioare pe gratar, dar erau atat de multe intr-o farfurie incat le-am mutat la Bogdan mai bine de jumatate.

Foarte frumoasa incursiunea voastra in Cappadocia, v-ati organizat bine si a-ti vizitat mult!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
maryka [28.10.17 10:07:44] »

Minunată aventură! Am citit cu mare drag și interes, sper din suflet să ajung și eu acolo, sunt locuri atât de frumoase, de ciudate, ”lucrate” de natură, sunt sigură că și acest traseu mi-ar pica mănușă. Mi-ar place maxim. canionul superb, stâncile spectaculoase, priveliști de vis. Ce să zic aștept și ultima parte, pentru a fi tabloul complet.

Felicitări, un mare vot superbonus am nimerit!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
maria55 † CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [28.10.17 10:38:16] »

@irinad: minunat povestit! Acesta ar fi fost planul meu mai apropiat, Israel, mai indepartat! Sper sa nu ramana doar un vis, sper sa-ti calcam pe urme cu @Krisstinna si domnul C????! Este un proiect din vară... insă pana la realizarea lui, m-am bucurat de articolele tale, foarte mult!

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [28.10.17 11:13:12] »

@adrianbogdan: Bine că te-ai hotărât să scrii, mă bucur să aflu că ai fost în Cappadocia. Cam pe atunci, ba chiar în 2011, ni se înfiripase şi nouă ideea de a vizita Cappadocia, dar nu am dus la bun sfâşit decât acum. Ni se părea oarecum peste mână, ba nu mai aveam concediu suficient, ba nu mai aveam bani deajuns.

Să ştii că la Kaymaklı am avut aceeaşi senzaţie, doar că fiind avizată dinainte, nu m-a afectat prea tare, ceea ce nu mi-a plăcut deloc, a fost accesul greoi prin coridoare, în poziţie chircită.

Da, zona este sărăcuţă, tipic agrară, ca fapt divers, în acea zi, din mersul microbuzului am văzut şi o tabără de refugiaţi sirieni, precum şi o închisoare de persoane arestate pe motive politice.

Mulţumesc pentru confesiune, ecou, aprecieri, întotdeauna îmi face plăcere când mă vizitezi!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [28.10.17 11:22:16] »

@maryka: Îţi doresc din tot sufletul să ajungi în Cappadocia, ştiu sigur că ţi-ar plăcea să faci multe trasee, să explorezi arealul care este foarte ofertant pentru multe gusturi.

Nu e o zonă cu pretenţii, e sălbatică şi bine-zis, ciudată, dar frumoasă şi cu multă semnificaţie religioasă pentru noi, ortodocşii. Păcat că nu toate bisericile rupestre sunt restaurate şi recondiţionate, acestea ar putea constitui un potenţial turistic considerabil.

Ultimul articol va fi despre Göreme şi despre două drumeţii făcute pe două trasee vestite în zonă!

Mulţumesc pentru aprecieri, vizită, ecou!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [28.10.17 11:32:30] »

@maria55: Maria, draga mea, nici nu ştii cât mă bucură acest ecou al tău! Sunt încântată că ţi-ai fixat Cappadocia ca ţintă apropiată, merită din toate punctele de vedere, mai ales că vei fi ca "peştele în apă" pe-acolo, chiar şi eu cu câteva cuvinte rostite în turcă atrăgeam atenţia. Sunt sigură că @Krisstinna şi soţul ei vor face ca totul să fie la superlativ.

Chiar dacă nu sunt eu prea vorbăreaţă" din fire, nu sunt harnică la dat ecouri, sunt cu sufletul alături de tine, ştii că-ţi doresc tot binele din lume, în acelaşi timp te admir pentru faptul că eşti o persoană puternică şi plină de viaţă!

Mulţumesc pentru vizită, cuvinte frumoase!

krisstinna [28.10.17 11:58:21] »

@irinad: Nu mi se pare un traseu greu, nu cred sa solicite prea mult efort in ceea ce mă privește.

Ce haioasă e ceainăria. Dar și restaurantul îmi place

Ai cumpărat vreo bijuterie?

Foarte interesant totul, mulțumesc pentru impresii, poze, pentru ecoul de mai sus!

irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [28.10.17 14:00:51] »

@krisstinna: Efortul în sine pe care îl presupune excursia nu este de speriat, însă faptul că durează 9-10 ore în care mergi pe jos destul de mult, te caţeri, mergi ghemuit, apoi te odihneşti în microbuz, te osteneşte până la urmă. Şi totul este dat de ritmul în care ghidul consideră să conducă grupul. Hami al nostru avea o condiţie fizică de invidiat, deşi nu părea, ne mâna repejor că, zicea el, grupul nostru avea potenţial. Faţă de Turul Roşu, este mai obositoare, în mod clar.

Parcă m-ai ghicit: m-am lăsat cucerită până la urmă de o pereche de cercei de argint cu piatră de zultanit, aşa că mi-au fost făcuţi cadou.

Mulţumesc de ecou, vizită, aprecieri!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mishu [31.10.17 15:19:35] »

@irinad: Cred ca as fi prea repetitiva si plictisitoare daca as spune si de data aceasta cat de mult mi-a placut totul, insa cum munca trebuie rasplatita, sa stii ca mi-a placut enorm de mult, pozele sunt superbe, si cred ca indiferent cat de obositor ar fi fost as fi facut acest traseu chiar daca a doua zi as fi stat cu gheta la picioare.

Asadar nu pot decat sa spun felicitari, votat cu mare drag.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
irinad CONS. ONORIFIC AFA / TURCIA [31.10.17 17:48:56] »

@mishu: Mulțumesc frumos, mă bucur că ți-a plăcut traseul nostru în Turul Verde. Acolo, fiecare traseu de excursie sau de drumeție este interesant în felul său, unele sunt mai solicitante, altele mai puțin. Însă, merită toată atenția datorită formelor neobișnuite, ciudate pe care le relevă și pe care nu le mai întâlnești în altă parte.

Încântată de vizita ta și de ecou, ca întotdeauna!

O după-amiază frumoasă!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
HORICA62 [04.04.19 10:03:52] »

Uneori intreaga noatra viata este o “radiografie”a sufletului, mintii, inimii si cugetului, dincolo de toate stachetele perfectiunii, de dezamagirile si durerile insuccesului de bucuriile sufletului si ale inimii, pe care de cele mai multe ori le consideram mult prea inalte, uneori greu de depasit, greu de abordat, in inaltarea nostra spre idealuri, mai bune, mai luminoase, mai prospere cu dorinta de a ne autodepasi si de a atinge perfectiunea. Mereu suntem dornici de a cunoaste oameni noi, de exceptie, deosebiti, dorinta de a cunoaste civilizatii noi, alete popoare, diferite alte religii, gandiri trecute si prezente ale tarilor si popoarelor pe care le vizitam. Fiecare dintre noi la un moment dat in aceasta viata realizam o “arhivistica”, pe care o materializam mai mult sau mai putin constient, prin cele mai bune si frumoase fotografii pe care le regasim “utopic” in mintile si sufletele noastre, prin oamenii de exceptie cu care venim in contact, prin amabilitatea si generozitatea lor in tot si toate prin rabdarea de care dau dovada in meseria aleasa. Anul acesta am avut parte de un prim concediu minunat, de exceptie, intre 18-23 martie 2019, pentru prima data in Turcia, pentru prima data in Capadocia. Aceasta excursie de exceptie am facut-o alaturi de sotia mea Adela-Mariana. Desi am mai vizitat si alte tari, sincer va spun nu mai credeam ca mai exista oameni si omenie in adevaratul sens al cuvantului, ca nu mai pot intalni profesionisti cu multa rabdare, cu atat de vaste cunostinte in toate domeniile, care sa faca o simbioza intre poporul roman si poporul turc tinand cont de trecutul istoric al celor doua popoare. Nu credeam ca pot exista oameni cu atata rabdare, devotement, vocatie pentru meseria de ghid. Dar de data aceasta norocul a fost maxim in sens pozitiv pentru ca am intalnit nu unul ci trei oameni, un adevarat “echipaj de exceptie” in persoanele minunatilor domni: ADALI DINCER, FUAT KOCABAS si MEHMET. Cu ajutorul lor am vazut si cunoscut Capadocia trecuta si prezenta. Cuvintele sunt mult prea putine si sarace pentru a-mi exprima atat eu cat si sotia mea multumirile si recunostinta pentru cei care ne-au delectate in aceasta excursie. Am prins in acest fel curajul de a avea curajul si increderea ca exista si oameni minunati si nu in ultimul rand dorinta de a merge din nou in Turcia si de ce nu de a revedea Capadocia condusi de acelasi echipaj destoinic. Multumiri pentru explicatiile foarte competente, de ultima ora si la obiect date de destoinicul Domn Ghid ADALI DINCER, in varsta doar de 28 de ani, un adevata”soldat sanatos”, si la propriu si la figurat asa cum distinsul nostru ghid turc, vorbitor impecabil al limbii romane ne-a spus ca fiecare nume, cuvant scris sau pronuntat in limba limba turca are o anumita semnificatie si traductibilitate. Nu putem uita si nici subestima pe ceilalti domni FUAT KOCABAS-ghidul licentiate, si nici pe Domnul MEHMET-soferul autocarului un adevarat capitan care a parcurs zilnic sute de kilometric, un om cu experienta profesionala deosebita in ale carui maini noi cei 28 de turisti romani ne-am incredintat vietile pe intreg parcursul acestei excursii. Am aflat multiple lucruri care nu pot fi gasite pe net. Am fost binecuvantati de prezenta dumneavoastra, de onoarea de a fi alaturi de noi, de a va fi musafiri in aceasta saptamana de martie a anului 2019 in itinerariul prin Capadocia. Stimate Domnule ADALI DINCER va multumim din suflet pentru sarmul dumneavoastra, pentru pentru povestile minunate cu care ne-ati delectate si incantat in toate aceste zile in care am fost oaspeti in Capadocia. Ati stiut din noianul imens de opere de arta, vestigii trecute si prezente din religia trecuta si prezenta a Turciei, din istoria tarii dumneavoastra sa alegeti ce a fost mai reprezentativ si sa le “aliniati” cu mare dibacie, fara nici o oboseala (cel putin aparent desi era vizibil acest lucru pe fata dumneavostra), intr-o compozitie remarcabila care ne-a mers la suflet. A fost un adevarat recital de informatii cu insertii de “lumina”, cultura, literatura, istorie, si consideratii religioase care ne-au incantat si delectat sufletul, mintea si inima. Recomand cu caldura si din toata inima CAPADOCIA prin [...], recomand din tot sufletul si cu toata increderea sarmantul ghid turculet ADALI DINCER care sper sa ne fie oaspete mie si sotiei mele, sa ne revedem din nou si cat mai curand ori in ROMANIA ori in TURCIA.

Multa sanatate distinsilor Domni: DINCER ADALI, FUAT KOCABAS, si MEHMET si cat mai multi turisti in grija dumneavostra la “bordul autocarului”-si acesta impecabil.

Cu inalta stima si consideratie,

Fam–Dr. ADELA-MARIANA si IONUT HORIA L.

26 MARTIE 2019 BRASOV ROMANIA

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster39 [04.04.19 11:10:45] »

@HORICA62: Pe AmFostAcolo nu acceptăm postarea în clar a informaţiilor cu caracter personal (nume, numere de telefon, adrese de mail, etc). Aceste info se pot trimite/primi însă prin mesaje private, destinatarul primind aceste mesaje în aceeaşi căsuţă de mail în care primeşte şi înştinţările despre ecouri.

Pentru a transmite un mesaj personal: click pe linkul "mesaj pers" afişat la fiecare ecou, lângă username (ori click pe username, apoi - în fereastra nou-deschisă - pe linkul "trimite mesaj pers").

Notă: Este necesar ca destinatarul să aibă bifată opţiunea ACCEPT PRIMIRE MESAJE DE LA CEILALŢI UTILIZATORI. Opțiunea se poate seta/deseta din secțiunea CONTUL MEU.

-

ATENȚIE! referirile la AGENȚII și alte entități din România care funcționează pe principii COMERCIALE (portaluri web de profil etc) sunt INTERZISE

Puteți trimite, în schimb, aceste informații prin intermediul mesajelor personale (pe privat) - click pe numele utilizatorului, apoi, în fereastra nou-deschisă, pe linkul "Trimite mesaj pers".
Notă: Este necesar ca destinatarul să aibă opţiunea ACCEPT PRIMIRE MESAJE DE LA CEILALŢI UTILIZATORI bifată. Opțiunea respectivă se poate seta/deseta din secțiunea CONTUL MEU.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, HORICA62, irinad, maria55, maryka, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Cappadocia, o zonă magică:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.081576824188232 sec
    ecranul dvs: 1 x 1