Victoria omului: Helsinki, minune a lumii

TIPĂREȘTE

În toate tratatele turistice, Finlanda apare ca o ţară prosperă, educată, sigură pentru turişti cu un pronunţat spirit liber. În rest, ţi se oferă opţiunea de a vizita locuri istorice, să te relaxezi într-o saună sau să descoperi viaţa sălbatică a Nordului. Brandul turistic finlandez, cel mai cunoscut în lume, este Santa Claus (Moş Crăciun, la noi), care umple cu bucurie şi speranţă toate casele de pe pământ, când se apropie sărbătorile de iarnă. Cartierul General al Moşului, din Laponia, este cel mai cunoscut traseu turistic din Finlanda iar spiritul naţional finlandez este întruchipat de alergătorul Paavo Nurmi, autor a 24 de recorduri mondiale… Statuia sa stă, ca o mărturie a unui popor care încă încercă să-şi depăşească limitele, în faţa marelui Stadion Olimpic din Helsinki, stadion care îi poartă cu emfază numele.

Noi, românii, trăim cu tradiţia că am fost o ţară mereu la răscrucea marilor imperii, o postură în care s-au aflat, practic, mai toate ţările bătrânei Europe. Aici, la finlandezi, pare uimitor cum o ţară asuprită secole la rând, când de fraţii suedezi, când de danezi, ruşi sau germani, reuşeşte să-şi strângă rândurile cu atâta tenacitate, după întâlnirea de la Yalta, şi să-şi urmeze hotărât propriul destin, doar cu o populaţie ce de-abia depăşeşte 5 milioane de suflete.

Deşi pare mai degrabă aşezată pe tipare tradiţionaliste, în materie de urbanism, Finlanda îmbină ultimele cuceriri ale ştiinţei cu imaginaţia, în spaţiile destinate exclusiv pentru odihna şi fericirea omului pe pământ. Nu întâmplător se spune că Helsinki este oraşul ce îmbină până la desăvârşire aceste trăsături. Regele Nicolae 1 al Rusiei s-a gândit că, Finlanda, odată cucerită, merită să aibă o capitală cu multe facilităţi pentru flota comercială şi militară rusă. Astfel că, unui vestit arhitect al timpului, pe nume Engels, i s-a încredinţat misiunea agrementării oraşului care încă mai poartă însemnele arhitecturii de epocă ruseşti. Multe străzi, hoteluri, pieţe, statui şi restaurante din Helsinki au nume de ţari ruşi, veniţi „cu treburi” prin Finlanda şi pe la alţi vecini mai mici.

Aici, pe la începutul secolului al 20-lea, intervine elementul uman, acel geniu popular finlandez, care preia iniţiativa reconstrucţiei şi armonizării arhitecturale chiar dacă aspectul general al capitalei nu este mult schimbat. Dacă priveliştea din jurul portului are, mai degrabă, un aer străin şi neprimitor, clădirile care pur şi simplu „vorbesc cu omul” şi îşi deschid sufletul spre turistul însetat de frumos sunt aşezate de-a lungul Esplanadei Norra, artera principală a unei ţesături ordonate de spaţii verzi şi clădiri făcute anume pentru bucuria vieţii. Rar mi-a fost dat, în călătoriile mele prin lume, ca oficialităţile unui stat să elibereze, în mod explicit, un proiect de structură urbană destinat exclusiv omului, dornic de libertate şi de frumos.

Aici, de-a lungul esplanadei, o adevărată paradă de gotic târziu, neoclasic, baroc rusesc sau franţuzesc, rococo şi neocolonial, în zona portuară, mângâie solfegii ale unei istorii presărate cu deznădejdi şi împliniri. Statuia lui Sibelius, un Mozart al Nordului, aflată în parcul ce desparte două mari artere de circulaţie, însoţeşte o simfonie ce te duce spre cea mai cunoscută piaţă din Finlanda - Piaţa Senatului. Partea centrală a pieţei este dominată de statuia Ţarului Alexandru al 2-lea al Rusiei, înconjurat de frumuseţi feminine ce simbolizează Pacea, Ştiinţa şi Arta. De o parte şi de alta, Senatul Finlandez, Clădirea Guvernului, Universitatea din Helsinki şi Biblioteca Universităţii păstrează viu neoclasicul secolului al XIX-lea.

Perimetrul arhitectural al pieţei este dominat de albul imaculat al Catedralei Lutherane, un crin suav ce acoperă sub petale toată suflarea creştină finlandeză. Practic, oriunde îţi îndrepţi privirea, inima îţi vibrează de frumuseţe ca şi când te-ai afla într-un parc de nuferi sau de trandafiri, flori care, de fapt, împodobesc spaţiile dintre arterele de circulaţie din Helsinki.

PS. Pozele pe care le vedeti mi-au fost recuperate de pe un site dat disparut.

---

VIZUALIZĂRI: 1680 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI