To be! That is my answer! (1)

TIPĂREȘTE

(Circuit Tarile Nordice)

Pe coasta de est, scaldata de apele reci ale Marii Baltice, situata pe insulita Amager si privind in fata Stramtoarea Oresund, Copenhaga isi dezveleste chipul sau cel frumos, cu o dezinvoltura debordanta si o eleganta sobra in acelasi timp. De peste 600 de ani, Copenhaga este capitala Danemarcei, o tara cu o istorie lunga si fascinanta, ce poarta in spate cea mai veche monarhie din lume, incepand cu regele Eric al-VII-lea care si-a stabilit aici resedinta in anul 1412. Astazi distinsa Casa Regala o are in fruntea sa pe actuala regina Margareta (Margrete) a-II-a a Danemarcei, care s-a nascut si locuieste si astazi la Palatul Amalienborg. Cobenhavn in daneza (tradus Portul Comerciantilor) este cel mai mare oras din Peninsula Scandinava, socotit poarta de intrare spre tarile nordice si are in jur de 1,8 mil de locuitori. Copenhaga este una dintre cele mai vechi capitale ale batranului continent.

Am multe de scris despre vizita mea in Copenhaga. De aceea, pentru a va usura calatoria virtuala si poate pentru a nu va obosi prea tare cu un review prea lung, am hotarat sa impart povestirea in doua parti. Cu atat mai mult cu cat voi atasa si multe poze reprezentative, pentru a incerca sa va fac plimbarea prin capitala daneza cat mai placuta si mai reusita.

Va marturisesc de la inceput ca orasul Copenhaga m-a fascinat prin vivacitatea sa, prin coloritul sau divers, prin avalansa de obiective turistice, prin eleganta si curatenia ei, prin aerul maiestos pe care il degaja in orice loc te-ai afla. Cu toate ca la vizita noastra acolo, am dat de cateva santiere cu macaralele lor inalte si m-as fi asteptat sa gasesc un oras imbacsit de praf, iata ca nu a fost deloc asa. Am gasit o Copenhaga aerisita, vesnic tanara si frumoasa, vesela, pulsand a viata extrem de buna, un oras binevoitor si zambitor, care isi asteapta si insoteste turistii prin toate locurile sale ce merita vizitate. De fapt, Copenhaga merita si trebuie  luata la picior strada cu strada pentru a o cunoaste si intelege cat mai bine.

Dupa ce in acest circuit am vizitat Stockholm si Oslo, orase pe care le iubesc pur si simplu pentru unicitatea, frumusetea si diversitatea lor si dupa ce ulterior am avut sansa de a vizita si Helsinki, o alta o bijuterie scandinava nepretuita, pot afirma ca si orasul Copenhaga mi-a cazut cu tronc din prima, cum se zice. Copenhaga este cel mai chic oras al nordului, un oras cosmopolit si stralucitor, plin de atractie si frumusete. Copenhaga isi poarta mandra farmecul lumii sale vechi si totodata imbina in modul cel mai reusit magia contemporanului. Este un oras vibrant si modern, neastamparat, dornic de a fi cunoscut si indragit de cei carora le place sa cada prada  farmecelor sale nordice.

Copenhaga este marea poarta care-ti deschide orizonturi noi si te introduce intr-o cu totul alta lume: o lume a unei Europe extrem de civilizata, ordonata, linistita, amabila, surazatoare si binevoitoare; de fapt este lumea fireasca, normala, in care ar trebui sa traim cu totii. Pentru foarte multi dintre noi, romanii, intregul nord, incluzand si Copenhaga, poate fi insa un teren neinteles si nedeslusit; pe langa faptul ca multi dintre concetateni de-ai nostri nu cred ca le-ar putea intelege conceptele si standardele de viata foarte inalte, capitala daneza este si foarte scumpa. Deh!! ca si Oslo si Stockholm, de altfel!!! Si aici se potriveste perfect proverbul care zice ca “obrazul subtire cu cheltuiala se tine!” Bine, bine dar aici se si poate… Pentru cine a vizitat deja Copenhaga, intelege foarte bine sensul cuvintelor mele. Iar pentru cine doreste sa cunoasca si sa inteleaga macar o farama din stilul de viata danez, il invit impreuna cu mine la o plimbare prin oras…deocamdata virtual. Iar real, cine stie ce ne mai pregateste viata?!…

Copenhaga este invaluita intr-un aer de regalitate si eleganta, monarhia din Danemarca fiind cea mai veche din lume. Copenhaga este la loc de cinste, ca una dintre cele mai elegante, interesante si frumoase capitale europene. Dupa ce am reusit sa vizitez doar cateva dintre obiectivele turistice din imensa sa pleiada, dupa ce m-am plimbat pe strazile vechi, dar “cosmetizate” perfect pentru timpurile prezente, ticsite de cladiri parca de cand lumea dar atat de frumos intretinute si reconditionate, dupa ce am adulmecat si patruns aerul Copenhagai, pot afirma ca orasul m-a captivat si m-a cucerit pentru totdeauna…de la prima vizita. Ma gandesc, cum si ce as simti la o vizita ulterioara. Cred ca n-as mai vrea sa plec de acolo… :) Am reusit sa descopar cateva dintre secretele orasului, prin plimbari lungi pe strazile colorate si pline de viata; am facut chiar si o croaziera de numai o ora dar a fost suficient sa o regasesc si pe apa la fel de fascinanta ca si pe uscat, plimbandu-ma pe canalele sale ce dateaza inca din sec. 17. Ce mai, Copenhaga m-a surprins in cel mai incantator mod si vraja ei persista si acum cand scriu aceste randuri. Sunt convinsa ca magia ei nu va apune niciodata in inima si gandurile mele. Ei, dar sa incep cu inceputul vizitei mele in capitala daneza.

Dupa o noapte odihnitoare, intr-un rasfat pe cinste la un hotel excelent si dupa un mic dejun copios, dis de dimineata, bineinteles ca autocarul ne-a blagoslovit cu deja binecunoscuta portie de “ameteala”, facand un scurt tur al orasului, dupa care prima oprire a fost pe tarmul marii. In port, in apropiere de pontonul Langelinje am gasit una dintre cele mai importante atractii turistice ale Copenhagai, devenit simbolul orasului: Mica Sirena. Reprezinta, poate, locul cel mai aglomerat din oras si in acelasi timp, cred ca este cel mai pur si inocent obiectiv turistic din Copenhaga. Frumoasa statuie sculptata de Edvard Eriksen, prin anii 1923 atrage miile de turisti de toate natiile. Sarmana sirena, aproape sa se sufoce, nu alta! Mica Sirena este de fapt, o statuie diafana, din bronz, de dimensiuni reduse, situata pe 2 bolovani ce stau sa se pravaleasca in apele reci ale marii. Doamne, ce nebunie! Lumea se inghesuia, se imboldea ca sa surprinda un cadru cu micuta sirena. Norocul ei ca statea nemiscata si bine infipta in piatra, caci altfel sarmana s-ar fi inecat demult in apele reci ale marii, impinsa de hoardele disperate de turisti dornici sa se pozeze cu ea…De-a lungul existentei sale, micuta statuie a tot fost victima vandalizarii, ramanand fie fara cap sau fara brate. Dar de fiecare data a fost reconditionata, ramanand un simbol viu pentru orasul Copenhaga.

In cele din urma, asteptand la o coada despletita in toate zarile albastre, am reusit si noi sa ne surprindem in poze cu Mica Sirena. Vai, ce bucurie pe noi! Si ce izbanda! :) Apoi alta nebunie, alta ambuscada: sa cumparam un suvenir cu sirena. Chiar nu se poate sa ajungi in Copenhaga si sa nu iei ca amintire o statueta cu Mica Sirena! Ghidul ne-a invatat de unde sa o achizitionam pe cea home made, ci nu de la toti chinezii ambulanti ce au fake-uri si care au acaparat toate pietele cel putin din Europa. In fine, am reusit in cele din urma sa punem in bagajul nostru, ca unul dintre suvenirurile daruite (foarte scump, ce-i drept!) de Copenhaga, statueta cu Mica Sirena, impreuna cu certificatul de autenticitate. Acum ea este asezata vis-a-vis de un strasnic viking, undeva pe biblioteca si privind-o, mi-amintesc de acea zi minunata petrecuta in Copenhaga…

Povestea statuii Micutei Sirene isi are originea in basmul cu acelasi nume, scris de Hans Christian Andersen. Vi-l mai amintiti? Este vorba despre o sirena foarte frumoasa dar tare trista si nefericita, care isi dorea sa paraseasca lumea marii si sa ajunga in lumea de pe uscat. Nici nu banuia ce o asteapta. Stiti cum s-a terminat povestea…Pentru realizarea statuii, sculptorul Edvard Eriksen, a luat ca model prim-solista din spectacolul de balet Mica Sirena. Dar aceasta nu a dorit sa pozeze nud si astfel artistul a sculptat doar capul balerinei, trupul gol fiind modelat dupa cel al sotiei sale. Indiferent cum a fost povestea, Mica Sirena a devenit simbolul capitalei daneze, un obiectiv turistic insemnat iar pe 23 august 2013, Mica Sirena a implinit 100 de ani de cand atrage un nr. tot mai impresionant de turisti. In apropierea Micutei Sirene se afla un parc si deosebita Fantana Gefion, alte locuri de popas ideale pentru o binefacatoare relaxare in oras.

Pana la urmatorul obiectiv turistic, autocarul ne-a mai plimbat putin prin oras. Astfel am vazut cu placere ca si aici bicicleta este mijlocul de transport preferat de danezi. Ba m-a incantat la culme sa vad foarte multi oameni, unii chiar imbracati elegant, femei in fuste si pe tocuri si barbati la costume tot pedaland de zor. Mi-am zis in gand: “Extraordinar!” Sau cand am vazut adevarate parcari de biciclete cam la fiecare colt de strada, puse ordonat, la rand sau altele ce se odihneau cazute pe asfalt. Exista benzi speciale si exclusive pentru biciclisti pe care pietonul nu are voie sa mearga. Sunt legi drastice in aceasta privinta, ca fiecare sa-si respecte statutul si teritoriul sau: biciclist, pieton sau conducator auto. Asa am vazut si in Stockholm, Oslo sau Amsterdam, chiar in Germania, Elvetia si Austria. Gandindu-ma la tara mea m-am intristat: oare cand romanii vor descoperi roata…de la bicicleta? Si cand se vor gandi la binele si sanatatea lor, incepand sa foloseasca tot mai des si intr-un nr. tot mai mare acest mijloc de transport sanatos si ieftin ca favorit, in locul lejer si scump din autoturismul personal?!…Sincer? Sunt pesimista in aceasta problema. Noi ca popor, din nefericire, avem nevoie de secole de renastere spirituala si intelegere adevarata a valorilor vietii. Nu comentez mai mult. Am trecut pe bulevarde largi, privind cladirile vechi, cateva poduri peste canale atat de pictorale, privind deocamdata pe fereastra autocarului, la furnicarul de vaporase de croaziera care alunecau lin pe apele imaculate, am vazut centrul vechi si portul atat de colorat si aglomerat. Aveam sa ajungem acolo si perpedes, sa ne plimbam, sa privim batrana Copenhaga si apoi sa luam si noi o barca pentru a pleca in croaziera…Dar deocamdata eram in autocar si aveam de facut cateva vizite cu tot grupul de turisti.

Urmatorul popas pe care l-am facut a fost la Palatul Rosenborg, fosta resedinta regala. Eu cu fiica mea am hotarat sa nu intram in palat si sa ne irosim putinul timp acordat acestui obiectiv, unde practic am fi trecut cu viteza sunetului…caci a luminii ar fi fost totusi prea de tot!! :) Decat sa fim Speedy Gonzales, sa fugim prin palat si sa nu intelegem nimic, noi am preferat sa ne bucuram de cateva momente de respiro, plimbandu-ne alene prin parcul si gradinile sale minunate, sa respiram aerul cald al unei zile frumoase de vara. Cam rar o vreme atat de senina in tarile nordice. Pot scrie ca am fost tare norocosi. Ei, i se mai da omului si dupa inima, nu?! Am luat la ochi palatul pe din afara: este o cladire impresionanta, din caramida rosie, cu o poarta arcuita la intrare, avand stema regala in partea sa superioara. Are mai multe turnulete care mi-au amintit de castelele din basmele copilariei. Deh, ne aflam oricum pe un taram al povestilor…

Palatul Rosenborg este o marturie autentica a unei istorii indelungate. Cladit in sec. 16, in stil renascentist tipic danez, Palatul Rosenborg spune povestea regilor Danemarcei de peste 300 de ani, incepand cu regele Frederic al II-lea din sec. 16 pana la Frederic al VII-lea in sec. 19. Palatul nu reprezinta doar o cladire istorica ci in prezent este un lacas de cultura intrupat intr-un superb muzeu unde va veti intalni cu istoria familiei regale a Danemarcei. Totodata aici veti vedea si bijuteriile coroanei care sunt pastrate in anumite incaperi din castel.

Palatul a fost ridicat in ceea ce se numeste Gradina Regelui, cea mai veche gradina regala din Danemarca. Pentru a ajunge la gradinile de astazi ale palatului, am trecut un pod ornat la capete cu statui reprezentand niste lei…animalutele ci nu moneda noastra nationala. :) De acolo se intinde o panorama superba asupra laturii principale a castelului. Gradinile prin care ne-am urmat pasii sunt adevarate muzee de verdeata. Pentru noi a fost o mare desfatare plimbarea printr-o astfel de oaza verde, cu umbrare generoase, cu flori si copaci cu coroanele lasate pana aproape de pamant.

Pe timpul verii, castelul este deschis zilnic de la 10-17, iar iarna, de la 11-15. In perioada sarbatorilor de iarna, castelul este inchis. Pretul de intrare in castel este de 70 kr pentru adulti si copiii pana la 17 ani au gratuitate. Gradinile sunt free pentru toata lumea. Toate acestea le-am aflat de pe un pliant, aflat la intrarea in palat.

Ne-am urmat drumul spre urmatorul obiectiv turistic dar nu inainte de a ne mai delecta privind orasul prin fereastra autocarului. Doamne, ce minunata este Copenhaga!!! Am trecut in revista alte cladiri, cu design-uri felurite, cu detalii specifice care nu pot decat sa incante privitorul. Am calcat pe alte poduri, privind canalele care serpuiesc prin oras, am vazut pe repede inainte frumoasele cladiri care gazduiesc Muzeul de Istorie Naturala si Muzeul de Arta construite tot in caramida rosie, trasatura distincta a majoritatii cladirilor nordice. Ehei, ce mi-am zis atunci: trebuie sa revin in Copenhaga!!! Am atatea de vazut…

Apoi am oprit in fata Palatului Christiansborg. Impunatoarea cladire este situata intr-un cadru deosebit de pictoral, pe insulita Slotsholmen in centrul capitalei daneze. Reprezinta o alta dovada incontestabila a maretiei Casei Regale din Danemarca, evidentiindu-se prin somptuozitatea arhitecturala in stil neoclasicism romantic. Palatul a gazduit Casa Regala Daneza de la inceputul sec.15 si pana aproape de sfarsitul sec. 18, cand palatul a ars din temelii. Pe ruinele primului palat s-au ridicat alte doua, ultimul (al 3-lea) fiind cel care supravietuieste si astazi. In Piata Palatului ne-a intampinat statuia ecvestra a regelui Frederic al-VII-lea. 

Palatul este de fapt un complex format din 3 corpuri principale de cladiri, in forma de U, ce imbratiseaza o frumoasa si generoasa curte interioara in mijlocul careia troneaza la loc de cinste statuia regelui Christian al VII-lea dar si o frumoasa fantana arteziana. Pe turnul palatului se pot vedea cele 3 coroane, care reprezinta Danemarca, Suedia si Norvegia. Ca nicaieri in lume, Palatul Christiansborg gazduieste la un loc cele mai importante institutii ale unui stat democratic: Parlamentul danez, Biroul primului ministru si Curtea Suprema. Palatul apartine statului danez. Cu toate acestea, si astazi, familia regala foloseste biserica palatului, camerele de receptie regale ca si complexul de calarie. Am asistat la un moment dat la un antrenament realizat cu niste cai de o frumusete si eleganta cu adevarat regala. Am observat ca partea principala a palatului este piesa de rezistenta a intregului complex, in care veti regasi esenta istoriei, a arhitecturii si regalitatii daneze. Cand am fost noi, Palatul Christiansborg se putea vizita zilnic, de la 10-16. Un bilet de intrare era 70 DKK pentru adulti si 35 dkk pentru copii.

Plecand de la palat cu un puternic gust regal in gandire si simtire, am pornit mai departe in cucerirea orasului. Copenhaga mi s-a lipit de inima pentru ca aici am descoperit la fiecare colt de strada sau bulevarde largi, cladiri frumoase, cu arhitecturi deosebite, magazine chic, elegante, de unde razbate un puternic parfum si rafinament de mare clasa; am intalnit terase si cafenele, restaurante, buna dispozitie si o normalitate parca prea…normala! Am vazut oameni degajati, barbati si femei imbracati elegant sau sport, purtandu-si copilasii in spate sau in cosulete speciale, circuland pe biciclete, pe benzile dedicate lor. Am trait o intensa placere sa vad si sa revad astfel de momente firesti din viata localnicilor danezi. Vizita in Copenhaga a fost pentru noi ca o gura de aer proaspat si revigorant, izbanda cunoasterii si placerii turistice, ca un vis pe care ti-l doresti sa ti se implineasca o viata intreaga si intr-o zi te trezesti ca il traiesti aevea. Copenhaga este metropola care m-a starnit enorm la dorinta si nerabdarea de a o strabate in toate felurile: cu autocarul, pe jos si pe ape…chiar si pe bicicleta, daca as fi putut. Oricum, numai sa fiu acolo…

Inchei aici prima parte a povestirii mele despre plimbarea noastra in Copenhaga. Sper cat de curand sa vina si partea a 2-a, in care va voi scrie despre alte locuri de exceptie, “pictate” din abundenta cu cat mai multe poze colorate. :) Sper sa ma insotiti si data viitoare. Va garantez ca merita cu prisosinta!!!

Vacante de vis oriunde si oricand!

(Articol scris si publicat initial pe blogul personal de calatorii)

---

VIZUALIZĂRI: 3901 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI