Bergen - o bijuterie la poarta fiordurilor

TIPĂREȘTE

După un drum deosebit, (vezi impresii) admirând o parte din frumuseţile apelor, ale pământului şi ale subpământului norvegian, în după-amiaza zilei de 28 iulie am ajuns la Bergen - oraş situat pe coasta vestică, al doilea ca mărime din Norvegia.

Pentru cei care ajung aici din sud - pe calea apelor sau pe uscat - Bergen este cu adevărat o poartă de intrare în lumea mirifică a fiordurilor. Şi pentru noi, cei care veneam din nord, după explorarea preţ de opt zile a frumuseţilor sălbatice ale naturii norvegiene, Bergen a fost tot o poartă, dar una de ieşire, de bun rămas.

În vremuri îndepărtate, pescarii - oamenii a căror viaţă depindea de mare, au format o mică aşezare aici, în portul natural din golful Vågen. Regelui Olav Kyrre îi revine meritul de a fi fondat în jurul anului 1070 oraşul Bergen, acesta extinzându-se apoi, treptat, spre Puddefjorden, spre pantele înconjurătoare abrupte şi spre insulele fiordului. "Oraşul de pe cele şapte dealuri" după cum este denumit Bergenul astăzi, îşi datorează faima faptului de a fi fost cel mai important oraş nordic al Ligii Hanseatice. Până într-atât a crescut puterea comercială a Vågenului încât la un moment dat Bergen s-a desprins de ligă, preluând controlul asupra întregului comerţ de pe coasta de vest şi devenind prima capitală a Norvegiei (sec. XIII).

Atât cu trecutul. Să revenim la prezent!

Era destul de devreme când am debarcat în Bergen, aşa încât ne-am propus un scurt tur pietonal în centrul istoric, în grup, beneficiind de explicaţiile ghidei, urmând ca a doua zi să revenim - individual şi în oarecare cunoştinţă de cauză - în locurile care ne-au plăcut mai mult.

Cheiul Bryggen este, cred, locul din care îşi începe orice turist turul în Bergen. Portul şi Torget - piaţa de peşte, sunt două importante puncte de reper, totodată de pornire în evocarea amintirilor legate de trecerea sa pe aici.

În partea stângă a cheiului Bryggen se află golful Vågen dincolo de care se văd clădirile viu colorate înşiruite pe mal, iar în partea dreaptă ceea ce a mai rămas din oraşul istoric Bergen. Clădirile de lemn ale Ligii Hanseatice au fost bineînţeles refăcute după incendiul din 1702 şi sunt incluse în prezent pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Două importante muzee aflate aici vorbesc despre trecutul oraşului Bergen: Bryggens Museum (care găzduieşte cele mai vechi vestigii arheologice, unelte şi camere medievale reconstruite astfel încât vizitatorul, transpus în epocă, să înţeleagă mai bine viaţa de atunci) şi Hanseatiske Museum (cu încăperi amenajate în stilul negustorilor acelei perioade). Din păcate nu am vizitat nici unul dintre aceste muzee, ambele fiind deschise în iulie doar în intervalul orar 10.00 - 17.00. Ne-am plimbat în voie, admirând exterior casele de lemn ale hanseaticilor în care nu se făcea foc niciodată de teama incendiilor şi Schøtstuene - casa de întrunire a negustorilor mai ales în perioadele în care comerţul era mai slab şi activitatea portuară mai restrânsă.

Pe o stradă din spatele renumitelor case hanseatice, aproape de Bryggens Museum, dăinuie încă Mariakirken - Biserica Sf. Maria, cea mai veche clădire din Bergen. Deşi ghidurile turistice informează că edificiul poate fi vizitat în perioada iunie - august de luni până vineri în intervalul orar 09.30 - 16.00, acest lucru nu a fost posibil atunci când am fost noi acolo din cauza lucrărilor de renovare începute în 2010 şi care vor mai dura până în 2015. Panoul aflat lângă poarta încuiată ne-a informat că edificiul a fost construit la începutul sec. XII şi a suferit de-a lungul timpului grave deteriorări din cauza mai multor incendii. Am admirat şi am fotografiat din stradă cele două turnuri gemene a căror restaurare a fost deja finalizată şi am regretat că nu putem intra măcar în curte să vedem micul cimitir scos din uz, un adevărat monument incluzând pietre funerare vechi de 3-4 secole.

Capătul cheiului a fost amplasamentul palatului regal în vremea când Bergen era capitală. Atunci vechiului palat de lemn i-a luat locul o fortăreaţă solidă, de piatră. Tot numai exterior, am vizitat Håkonshallen considerată cea mai veche clădire medievală din Norvegia, construită la mijlocul sec. XIII de regele Håkon Håkonsson şi folosită la nunta fiului său şi Rosenkrantztårnet, un turn impunător menit să supravegheze marea. Ambele edificii au fost puternic afectate în 1944 de explozia unei nave daneze de război aflată în port, dar au fost refăcute după modelul iniţial, astăzi adăpostind un muzeu şi o sală de concerte. După cum se poate observa în poze, şi aici am fost întâmpinaţi de schele, semn că lucrările de intreţinere şi renovare sunt în plină desfăşurare.

Ne-am încheiat vizita pe chei cu o frumoasă plimbare prin parcul palatului, urcând pe vechile ruine, privind tunurile rămase acolo drept mărturie şi golful cu clădirile lui frumos colorate. Cine are mai mult timp poate continua dincolo de palat şi digul Mării Nordului spre Gamle Bergen, un muzeu în aer liber cu clădiri de lemn din sec. XVIII-XIX.

Fløibanen - Funicularul din Bergen este una dintre cele mai importante atracţii turistice ale oraşului şi singurul de acest tip din Norvegia. Punctul de pornire, staţia inferioară, se află chiar în centrul oraşului, la nici 200 de metri de piaţa de peşte. La propunerea foarte inspirată a ghidei (a doua zi dimineaţa coada era de câteva sute de persoane), cei care am dorit să facem ascensiunea am grăbit spre casele de bilete. Funicularul circulă tot anul, cu plecări la fiecare 15 minute, luni - vineri între orele 7.30 - 23.00, iar sâmbătă şi duminică între orele 8.00 - 23.00. Tariful este de 80 NOK/adult, 40 NOK/copil (4-15 ani) şi 200 NOK/familie.

Consider că fără o ascensiune pe muntele Fløi o vizită la Bergen este incompletă. De pe platforma aflată la 320 m altitudine, se deschid privirilor peisaje magnifice. Munţii din zare străpunşi de ramificaţiile fiordului, limbile de pământ pe care s-a extins oraşul Bergen, insuliţele cu cabane de lemn şi bărci legate la ponton, toate se împletesc în mod fericit, natural.

Golful Vågen şi Puddefjorden cu cele două măreţe poduri care le traversează, lacul octogonal Lille Lungegårdsvann amplasat în mijlocul unui parc, înconjurat de câteva lăcaşuri de cultură, toate se văd de aici ca într-o machetă vie.

Turiştii urcă pe muntele Fløi special pentru aceste panorame, dar cei pregătiţi, cu mai mult timp la dispoziţie, pot opta pentru plimbări şi drumeţii în împrejurimi. Am văzut că există itinerarii prestabilite (cel mai lung de 4 km), am aflat că sunt şi pârtii de schi, dar - bineînţeles - noi nu le-am văzut.

Staţia terminus a Fløibanen se află într-o clădire cu aspect vechi, care găzduieşte şi un restaurant datând din 1925, o cafenea cu terasă, precum şi un mic magazin cu suveniruri şi răcoritoare. Când am ieşit pe platforma de belvedere prima imagine care ne-a frapat a fost năvala de nori negri, ameninţători, pe cer. Asta ne-a amintit că Bergen se află într-o zonă cu ploi abundente, iar cine scapă fără a fi murat măcar un pic, este un mare norocos. Ştiaţi că din cauza ploilor aproape zilnice cândva, în Bergen, existau automate de unde îţi puteai procura o umbrelă? Eu am aflat abia acum. Nu mai există automate pentru umbrele, în schimb, peste tot se găsesc de vânzare pelerine de ploaie frumoase şi care pot constitui ulterior un bun suvenir.

Când am coborât în oraş, tot cu funicularul, ploaia se dezlănţuise, dar autocarul ne aştepta la ieşirea din staţie. Cu programul zilei îndeplinit, ne-am îndreptat spre Årstad, cartierul sudic aflat la 3 km de centrul oraşului, la Haukeland Hotel - Bergen, hotelul care ne-a oferit găzduire pentru o noapte.

A doua zi, după micul dejun, tot cu autocarul, am revenit în oraş. De astă dată liberi, fiecare pe cont propriu. Îmi plac foarte mult aceste momente mai ales atunci când ştiu unde mă aflu, pe unde ar trebui să mă plimb şi ce ar trebui să văd. M-am desprins de ceilalţi şi am plecat de una singură de-a lungul cheiului într-o binefăcătoare revedere, sub un cer de astă dată mult mai curat. Bineînţeles, aparatul foto a lucrat din plin chiar dacă în seara precedentă făcusem acelaşi traseu şi fotografiasem aceleaşi clădiri. În lumina crudă, fotografiile mi-au reuşit mai bine.

În primele ore ale dimineţii, Torget - piaţa de peşte, este foarte animată. Aici vin localnicii să cumpere peşte proaspăt, fructe şi flori, aici vin turiştii să vadă o fărâmă de viaţă într-un oraş nordic. Am văzut atât de multe sortimente de peşte şi semipreparate, meniuri pregătite pentru cei înfometaţi, bineînţeles toate pe bază de peşte şi fructe de mare, încât nu le pot enumera. Somonul cu carnea lui roz, regele galantarelor frigorifice, icrele în borcănele mici, salamul de balenă, florile proaspete, minunatele tricotaje "Hand made", iată câteva din amintirile mele legate de piaţa de peşte din Bergen.

Cei pasionaţi de cumpărături trebuie să ştie că Torgalmenningen este locul în care se află multe dintre cele mai bune magazine din oraş. M-am îndreptat şi eu într-acolo nu pentru cumpărături, ci pentru că acesta este drumul care duce spre Johanneskirken - Biserica Sf. Ioan. Până acolo Monumentul Marinarilor amplasat în mijlocul unei pieţe pietonale, dedicat tuturor marinarilor norvegieni care şi-au pierdut viaţa pe mare, cu multe statui reprezentând oameni ai mărilor, m-a făcut să mă opresc şi să-i dau ocol fotografiind.

Am descoperit cu totul întâmplător Gamle Rådhuset, clădirea care a servit mulţi ani ca primărie a vechiului oraş Bergen. Zona este înconjurată de alte edificii la fel de vechi şi nu departe am descoperit Domkirke - din păcate închisă în dimineaţa în care eram eu acolo. Edificiul a fost închinat Sf. Olav şi am aflat ulterior că a ars de câteva ori.

Când am ajuns la Johanneskirken - Biserica Sf. Ioan, era ora 10.00, exact ora la care uşile impunătorului edificiu au fost deschise pentru vizitatori. Efortul drumului în pantă şi urcuşul celor 67 de trepte a fost pe deplin răsplătit de frumuseţea interiorului bisericii construită la sfârşitul sec. XIX. Johanneskirken, cea mai mare biserică din Bergen, impresionează nu doar prin zvelteţea turnului înalt de 61 de metri, înconjurat de alte turnuri mai mici, ci şi prin amplasarea sa pe un deal, dominând de acolo întregul oraş. Dacă nu sunteţi prea atraşi de lăcaşurile de cult, merită totuşi o plimbare până la Johanneskirken deoarece, din faţa intrării în biserică, vi se va deschide privirii o frumoasă panoramă a oraşului.

Parcul din vecinătatea Teatrului Naţional, cu foişoare şi flori bine îngrijite, cu statuia lui Ole Bull - fondatorul teatrului - interpretând la vioară o neauzită dar eternă partitură muzicală, sunt neuitate amintiri pentru cei care trec pe aici.

La reîntâlnirea cu ghida, după ce timpul de plimbare individuală a expirat, am aflat că la 8 km de Bergen, la marginea fiordului, se află casa de vacanţă a lui Edvard Grieg care adăposteşte încă pianul şi câteva manuscrise ale compozitorului.

Ghizii şi ghidurile turistice afirmă că Bergen - oraşul poartă a fiordurilor, este tocmai prin aceasta văduvit de atenţia pe care o merită. Acordându-i-se o zi sau doar câteva ore, la începutul sau la sfârşitul incursiunilor spre fiorduri, oraşul nu are timp să-şi dezvăluie întreaga gama de atracţii. Bergen are multe de arătat, are multe muzee, lăcaşuri de cult şi de cultură. Bergen nu înseamnă doar port, piaţă de peşte şi cheiul Bryggen. Merită să revii aici!

---

VIZUALIZĂRI: 9010 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI