Castelul cu jucarii - Hrad Modry Kamen

TIPĂREȘTE

Gargauni astia cu vizita la acest castel ii am de anul trecut cand am fost in Polonia si am traversat Slovacia - odata prin Tatra Mare, odata prin Tatra Mica, dar vremea din ianuarie anul trecut (-17 grade) nu a fost tocmai prielnica unei urcari pe munte fie ea si mica.

Anul acesta- alta viata la Eger la ora 11 aveam in termometre vreo 10 grade, soare, placut fara adiere de vant.

Dupa o discutie aprinsa cu apartinatorul care stia ca mergem spre Budapesta (130km) si un calcul matematc simplu (Eger - Velki Krtis 110km, Velky Krtis - Pecel langa Budapesta 120 km) gata apartinatorul cedeaza si urmeaza o plimbare superba de cateva ore prin doua tari Ungaria si Slovacia si patru anotimpuri.

Deci iesim din Ungaria dupa localitatea Ludanyhalazi, dupa GPS inca 16 km pana in Velky Krtis apoi fixam GPS-esul (inca era vara, dar pe munte parea toamna) sa ne conduca la Hrad Modry Kamen traseu de vreo 7 km in urcare printr-o padure, ca de obicei GPS-esul ne lasa intr-un loc unde vedeam obietivul dar nu eram la intrare. Urmam drumul incolacind un pic padurea si gata dam de parcare, coboram cam sfiosi din masina pentru ca afara burnita iar temperatura indicata la bordul masinii vreo 0 grade.

Din parcare in partea dreapta sus pe o cresta domoala se zareste un ansambul monumental probabil cladit din marmura, ii spun lui Bogdan ca o sa urcam la final si acolo.

Intram in castel pe un pod si apoi prin portile uriase de lemn.

In curte doi copilasi de cativa ani impreuna cu un adult se hlizeau la o caruta care mai apoi am constatat ca are rol de teatru de papusi (ambulant)... Dam si noi sa intram la caserie dar locul casierului - gol. Ne invartim de doua ori si doi tineri ne abordeaza in limba slovaca, noi dam din umeri si tipa se prinde ca nu intelegem limba, ne vorbeste in limba engleza foarte amabil si ne indica cladirea din partea dreapta unde se afla caseria, tot ea ne explica ca turul castelului se face numai impreuna cu un ghid.

Bine, zic luam bilete (12 euro pentru doua persoane) si asteptam afara in frig sa vina un ghid sa ne conduca prin castel.

Extra- in fiecare prima duminica a lunii intrarea la castel este libera.

Dupa 20 de minute iese din castel pe o usa laterala o domnisoara draguta impreuna cu alti doi tineri, ne intreaba in slovaca daca am luat bilete, noi dam din cap ca da si alaturi de perchea cu care a iesit din castel, copii cu adultul, si cei doi tineri care vorbeau engleza ne pofteste prin gesturi (slovace) sa o urmam. Deci, ea ghida ne scoate din curtea interioara a castelului si ne introduce intr-o vagaune pe la poalele casteului, ne pofteste sa intram in vagaune unde avem sa aflam din deductii ca acolo se afla partea medievala a castelului, loc recent renovat.

Iesim cu totii de acolo si ne pofteste in prima zona vizitabila a castelului respectiv intrarea din partea stanga, acolo pe peretii incaperilor gasim de fapt istoria zbuciumata in trei secole a familiei maghiare Balasa - aici sunt expuse in ordine cronologica portrete de familie si evenimentele locului.

Ghida tinerica ne conduce apoi intr-un alt tronson al castelului unde sunt expuse diverse obiecte, arme, vestimentatie, harti care au apartinut locului. nimic special care sa iti atraga atentia. Pe langa faptul ca explicatiile venea in dulcele grai slovac mai aveam si o neliniste legata de frigul din castel, deci trag concluzia ca au renovat castelul fara sa introduca vreun mijloc de incalzire sau poate aveau dar nu il foloseau... habarnuam. afara pe geamurile castelului deja urmaream un al patrule anotimp dat printr-un spectacol de dans al fulgilor de zapada.

Domnisoarei ghid i se face mila de copiilasi din grupul nostru si trece in final la atractia principala a castelului. dar mai inainte ne introduce in capela superba - Sf. Ana a castelului, frumos reconditionata si amenajata. Cheia de la capela este originala si de ea s-a folosit si ghida cand a deschis usa. Dupa vizita scurta din capela a urmat nebunia cu jucariile.

Deci la etajul castelului slovacii au organizat o expozite cu caracter permanent care ne explica in ordine cronologica povestea jucariilor din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre.

Mintea mea de copil m-a factut sa rezonez cu toate obiectele expuse in aceasta expozitie.

In prima incapere am luat contact cu jucarii vechii obtinute din piatra si tarana (lut), apoi incet, incet a venit randul jucariilor confectionate din lemn, sticla, ceramica, fier, panza, oase, plastic si din te miri ce.

Cea mai frumoasa parte a exozitiei mi s-a parut cea in care sunt expuse papusi, marionete folosite la teatrele ambulante. Tot in zona aceasta am vazut diverse "utilaje" folosite la confetionarea papusilor, poze cu modul de prelucare a materialelor ce mai o intreaga industrie la care noi nici nu gandim.

Expozitia continua cu expunerea de colectii de jucarii manufacturate in diverse fabrici din Cehoslovacia si terminad cu celebra Barbi si celebrul Ken. Intr-o alta sala sunt expuse papusi provenite din diverse colturi ale lumii. Nu lipseste nici sala in care gasim jocuri ale copilariei fabricate preponderent in Ceholsovacia

Urmeaza sali unde sunt expuse diverse machete animate care au folosit la productii cinematofrafice animate.

Foarte dragut aveau acolo si o sala unde toate obiectele erau florescente iar ghida ne-a inchis acolo pe intuneric. Doamne ce s-a mai distrat copilasii din grup, am zis gata pleaca cu ceva de acolo.

Desi inghetata binisor si sub amenintarea zapezii care venea din cer acolo in varf de munte, zau daca imi venea sa ma despart de acele jucarii.

Intr-un final ghida ne scoate afara in zapada ne spune Good bye! si gata distractia s-a terminat.

Eu dau sa urc pe colina unde se afla ansamblu monumental, Bogdan imi face semn ca nu vrea sa urce pentru ca ninge si imi arata un grup de rusi veseli care se indreptau catre obiectiv si imi zice "lasa-i pe astia sa urce ca au baut ceva! "

Rog Web sa ne ataseze Alla Puglaciova cu Arlechino https://youtu. be/8e3QJhipWNY, cu multumiri anticipate.

---

VIZUALIZĂRI: 1263 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI