ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.02.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 03.03.11
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
JUN-2014
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Acolo unde Dunărea e ca marea

TIPĂREȘTE

În acest ultim articol dedicat Serbiei aş dori să vă împărtăşesc din frumuseţea locurilor de la intrarea în această ţară pe la Porţile de Fier, până la orăşelul Golubac, acolo unde m-am despărţit de Danubius, aşa cum îl numea romanii sau zeul fluviilor europene cum îl alinta Napoleon Bonaparte.

N-am să plictisesc cititorul cu date depre acest fluviu atât de cunoscut nouă, doar am să fac o remarcă pe care am auzit-o de la un comandor din Sulina, o adevărată enciclopedie din punct de vedere al cunoştiinţelor geografice şi istorice.

Dunărea este singurul fluviu european ce se varsă necontenit de la vest la est, astfel că numerotarea milelor marine se face în sens invers, adică de la vărsare spre locul de unde izvorăşte -fiind unicul fluviu kilometrat în sens opus!

Itinerariul de 120 de kilometri propus în acest articol pe malul sârbesc, începe din Kladovo (Кладово) pagină web : kladovo.rs, cunoscut turiştilor pentru Tabula lui Traian, podul construit de acesta, vechea cetate Fetislam, cetatea Diana şi Muzeul arheologic Djerdab (Дјердаб) - Porţile de Fier.

În apropierea falezei se află o plajă amenajată în lungime de 900 de metri, loc de relaxare a locuitorilor şi nu numai.

Centrul oraşului păstrează o arhitectură de socialism utopic, al căror străzi coboară, ca la mai toate orăşelele de pe Dunăre, spre ţărmul acesteia.

La numai patru kilometri, la hotarul comunei Kóstol, se află ruinele Podului lui Traian, construit intre anii 103-105 î. e. n. de către arhitectul favorit al împăratului, Apolodor din Damasc. Sigur, o parte din construcţie se află şi pe malul românesc, mai precis o rămăşiţă dintr-un pilon de pod situat în Drobeta Turnu Severin.

Pontes, cum îl numeau romanii, reprezenta o creaţie monumentală a civilizaţiei romane pe aceste meleaguri, scopul fiind trecerea legiunilor spre noul stat puternic al regelui Decebal.

Din cei 1134 de metri cât au aproximat diferite surse istorice, aici se mai regăseşte o porţiune de cap de pod, înaltă de 5 metri şi cu o lăţime de 3,5 metri, având forma paralelipipedică de odinioară.

Tabula Traiana este la fel de renumită în această localitate şi se află sub magistrala Đerdapska, accesul spre acest obiectiv turistic făcându-se doar de pe apă, drumurile fiind acoperite odată cu creşterea în debit al locului, datorită construcţiei din anul 1969 a Hidrocentralei Porţile de Fier. Acest monument al culturii romane datează din anul 100 î. e. n., având gravată o inscripţie în limba latină ce evocă drumurile construite de la Belgrad spre Dunăre ale împăratului Traian.

Muzeul de arheologie - Porţile de Fier a fost inaugurat în anul 1996. Cuprinde relicve şi documente din patrimoniul cultural despre toate realizările istorice de lângă Dunăre.

Tekija prima localitate din vestul orăşelului se gaseşte deasupra fostei comune Stara Tekija, inundată din motivele mai sus amintite, în apropiere de ieşire din Cazane.

Aşezarea rurală tipică de pescari, organizează în fiecare an Festivalul Zlatna bučka, o manifestare în care se demonstrează arta pescuitului asupra teleosteanului-somn, într-un mod specific tradiţional.

Cetatea Diana fost castru roman cu dimensiuni impresionante 140 metri / 135 metri, în interiorul căruia s-au găsit sanctuarele primelor formaţiuni militare de la începutul primului secol.

Cetatea Fetislam reprezentată doar cu o parte din zidurile sale, construită de otomani în anul 1524, fortificaţie în a căror încăperi s-a definitivat planificarea Bătăliei de la Mohacs, în care regatul Ungariei a fost învins de Suleiman Magnificul.

Numele de fathi islam derivă din cuvintele turceşti, în traducere ,,Victorie a Islamului".

Turismul ecumenic este prezent cu Mănăstirea Sfânta Treime fondată de regele Serbiei, Stefan Milutin (1253-1321) - acum în curs de renovare şi biserica Sfântul Gheorghe din anul 1856 sfinţită în timpul Dinastiei Obrenovići.

Pe malul stâng al Dunării, în imediata apropiere de Orşova, se află Mănăstirea Mraconia şi figura sculptată în stâncă al lui Decebal, o atracţie relativ nouă a acestei strâmtori.

Clisura din apropierea hidrocentralei se sfârşeşte pe teritoriul acestui orăşel, imediat după ieşirea din Cazanele Mici.

Donji Milanovac (Доњи Милановац) şi Majdanpek :

Accesaţi pagina web toom.rs

Se ţine acelaşi drum prin Defileul Dunării până când fluviul formează o cotitură mai strânsă, la capătul căreia se află depresiunea Donji Milanovac.

Cursul fluviului are un nivel constant cu apă liniştită, aşa că există condiţii de croazieră sau practicare de sporturi nautice pe toată lăţimea celor 180 de metri.

În apropiere se află localitatea preistorică Lepenski Vir descoperită abia în anul 1965, considerat unul din complexele arheologice cele mai importante din epoca mezozoică şi neolitică.

Săpăturile au descoperit aşezări de peste 6000 de ani î. Hr, figurine misterioase sculptate de pietrele aduse de Dunăre, reprezentând cele mai vechi forme din lume. Configuraţia modulară şi proporţiile acestora sunt o dovadă a unor cunoştinţe matematice surprinzătoare, fiind cea mai veche artă din Europa.

Situat sub ramificaţia de nord a Munţilor Kucaj şi înconjurat de dealuri, se află comuna Majdanpek în care tradiţia mineritului datează din cele mai vechi timpuri. Exemplu edificator de trecere de la perioada epocii de piatră la cea de metal o reprezintă mina Rudna Glava, care se află deasupra satului cu acelaşi nume.

O serie de 110 formaţiuni geologice se găsesc de-a lungul drumului Donji Milanovac - Klokocevar -Rudna Glava, în apropierea unor ruine ale unui orăşel din secolul al XIV-lea.

De vizitat peşterile Miloseva kula, Miroč, Gradasica şi mai cunoscuta, peştera Rajko.

Peştera lui Rajko este cea mai vizitată de către turişti, fiind şi cea mai bine întreţinută. A fost descoperită în secolul al XIX-lea de un speolog ce-i poartă numele şi dispune de 2000 de metri de galerie electrificată cartografiaţi de specialişti.

Diferitelor forme de stalactite sau stalagmite, li se alătură Sala Mare (datorită acusticii, aici se ţin concerte clasice), Sala pietrelor funebre, Sala de cristal etc.

Golubac (Голубац):

Accesaţi pagina web golubac.rs

Orăşelul aflat la 130 de kilometri de capitala ţării era numit de romani Columbria, nume ce a dat naştere oraşului cu porumbei din derivatul columbărie.

Localitatea este renumită prin cetatea ce-ţi iese în cale pe drumul magistral Đerdapska, Kladovo - Belgrad, acolo unde îşi găseşte o parte din istorie Golubački grad.

Chiar şi cei mai grăbiţi turişti îşi fac timp să oprească, pentru a se imortaliza cu fortificaţiile construite în secolul al XIV-lea cu o istorie tumultoasă.

Acest bun naţional al ţării de importanţă strategică are nouă turnuri, dintre care cel mai mare se găseşte pe cea mai înaltă colină.

Pe lângă toate informaţiile date de... doamna Wikipedia, adaug că aici a domnit Stefan Lazarević (1377 - 1427), cel ce a ajutat cu oaste pe Mircea cel Bătrân în marea Bătălie de la Rovine.

Mare iubitor de artă, el însuşi fiind un poet cu opere importante, a dezvoltat sistemul şcolar şi mineritul care în acele timpuri era baza economiei sârbeşti.

Tot aici ar fi trăit voievodul Jeremija ce se bucură de o legendă mitică al localnicilor.

Se spune că, tare-i mai plăcea să fie împresurat de femei frumoase până a luat o boală lumească, ... vărsatul de vânt! De atunci la curte a apărut ,,degustătorul de femei'' :), cel ce le încerca... înainte de a intra în patul voievodului!

În cele din urmă, a sfârşit a vinde cetatea cu suma de 12 000 de galbeni turcilor, în detrimentul regelui Sigismund al Ungariei.

Practic aici se termină teritoriul Parcului Naţional Porţile de Fier, precum şi Rezervaţia Naturală Golubački grad, cu formaţiunile sale caracteristice acoperite de păduri de frasin, stejar şi fag.

Fauna diversificată îşi găseşte un habitat prolific în zonele silvice, motiv pentru studiu al ornitologilor sau, de ce nu, al turiştilor.

Aproape în fiecare lună se organizează un festival. În luna ianuarie ,,Goana´´ (vânatul), în februarie ,,Întâlnirea vânătorilor cu lupii´´, în luna mai ,,Zilele şalăului´´, în iunie ,,Festivalul Etno´´, iulie este reprezentat cu ,,Târgul Dunării´´, urmează ,,Ceaunul de la Golubac´´, Expoziţia canină, Soborul Etno, concursul cu luntrea, Târgul de la Golubac (de Sfânta Maria Mare), hipism pe ruta Golubac - Mănăstirea Tuman şi competiţii ale pasionaţilor de sporturi nautice.

Posibilităţi de cazare :

Country Club Danube - cea mai apropiată plajă a Dunării este la 5 km de proprietate, în timp ce istorica fortăreaţă Golubac se află la 11 km.

Vila Dunavski Raj -proprietatea este înconjurată de o pădure de pini şi se află în zona de agrement Vinci, la 7 km de orăşelul Golubac.

N-am măsurat, dar se afirmă că în aceste locuri Dunărea ar avea în lăţime şase kilometri!

Nimic ciudat, dacă din partea cealaltă ar măsura la fel!... :)

Vacanţe frumoase!


[fb]
---
Trimis de Marian Preda in 05.02.15 12:13:33
Validat / Publicat: 05.02.15 20:31:27
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SERBIA.

VIZUALIZĂRI: 5789 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

26 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Marian Preda); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 Nu ai cum să ratezi cetatea Golubac! Localitatea îţi iese în cale pe drumul magistral Đerdapska, Kladovo - Belgrad, acolo unde îşi găseşte o parte din istorie Golubački grad.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 74650 PMA (din 61 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

26 ecouri scrise, până acum

nickro [05.02.15 21:02:38] »

Foarte interesante locuri, despre multe nu stiam, desi am fost si eu intr-o excursie de o zi de la Drobeta la Golubac. O mica completare: in lupta de la Rovine, printii sarbi erau aliatii sultanului (vasali de nevoie, in acea perioada, dupa infrangerea de la Kosovo Pojle). Au murit atunci importanti lideri sarbi: Marko Mrnjavčević si Constantin Dragas (bunicul lui Constantin al XI Paleologul, ultimul imparat al Bizantului, cazut eroic in lupta, la caderea Constantinopolului, in 1453)

Se mai spune ca, in ajunul bataliei de la Rovine Marko i-a spus lui Dragas: "Ma rog Domnului sa-i ajute pe crestini, fie de-ar fi sa mor eu primul in lupta"!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Cleopatraa [05.02.15 21:26:29] »

@Marian Preda - felicitari pentru prezentare! O mica precizare trebuie sa fac si sper sa nu fie cu suparare situl de la Lepenski Vir apartine perioadei mezolitice si nu mezozoice. Mezozoicul este de fapt o era geologica, datata acum 250 milioane - 60 milioane ani, vreme in care nu exista nici macar specia homo (din care a evoluat ulterior omul modern - homo sapiens), in vreme ce mezoliticul, numit si epoca de mijloc a pietrei, mai pe intelesul tuturor perioada de trecere de la paleolitic (epoca veche a pietrei) la neolitic (epoca noua a pietrei) este situat undeva in perioada 10.000 - 8.000 i. Hr.

Marian Preda [05.02.15 21:44:32] »

@nickro - & @Cleopatraa;

Mea culpa!

Vă mulţumesc pentru precizări şi vizită!

costy69 [05.02.15 21:50:13] »

@Marian Preda - Felicitări pentru review!

Mi-am amintit cu plăcere de clipele frumoase pe care le-am petrecut în zonă anul trecut.

Aș dori să mai adaug faptul că în orașul Donji Milanovac sunt destui vorbitori de limba româna.

O seară bună și vacanțe frumoase!

Marian Preda [05.02.15 21:54:10] »

@costy69 -

De-a lungul malului drept al Dunării, toţi sunt buni vorbitori de limba română, în special poliţiştii care te aşteaptă la intrarea în oraş!

Mulţumesc! Seară faină!

iulianic [05.02.15 22:50:18] »

@Marian Preda - Şi eu îmi amintesc cu mare plăcere de aceste locuri (şi de altele) pe care le-am vizitat în weekendul petrecut anul trecut pe malul Dunării, în Serbia. Îmi amintesc cu mare drag şi de ospitalitatea proprietarilor Vilei Dunavski Raj din Vinci (la 7-8 km de Golubac) care au oferit câteva gratuităţi prin intermediul site-ului AmFostAcolo.

Cadrul natural, dar şi istoria locului te fac să-ţi doreşti să revii în zonă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
wolf2001* [06.02.15 06:22:34] »

Foarte frumos scris. Sper ca in cativa ani sa ajung si eu pe malurile fluviului pe bicicleta. Un vis de-al meu mai vechi. Felicitari!

michaella [06.02.15 10:26:19] »

@Marian Preda - foarte frumos scris si frumoase poze, felicitari!

Mi-ai trezit dorinta de a vizita aceste locuri

Marian Preda [06.02.15 11:12:45] »

@iulianic -

Şi eu îmi amintesc cu mare plăcere de aceste locuri (şi de altele) pe care le-am vizitat în weekendul petrecut anul trecut pe malul Dunării, în Serbia.

Stimată colegă, ... şi eu îmi amintesc cu drag de articolele dumneavoastră care mi-au fost ghid în acest periplu al ţărilor ex-Iugoslave. Din păcate, sunt prea puţine articole despre această ţară vecină, probabil folosită de cei mai mulţi, doar ca loc de tranzit spre litoralul croat sau cel muntenegrean.

Ce-i drept, nu este nici promovată, iar timidele încercări se lovesc de veşnicele rectificări bugetare ale acestui minister.

Vă mulţumesc pentru semn! Toate cele bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Marian Preda [06.02.15 11:15:31] »

@wolf2001 -

Îţi mulţumesc pentru ecou!

Marian Preda [06.02.15 11:50:34] »

@michaella -

Mi-am luat Libertatea de a aşterne câteva rânduri despre turismul din această parte a ţării, ce se întinde în jurul Dunării.

Hai să nu ne ascundem după deget: porţiunea de drum propusă în acest articol, era arhicunoscut în primii ani din ´90. Embargoul ce a dat naştere la contrabandă, i-a făcut pe mulţi sârbi să-şi amintească limba română!

În paralel cu afacerea profitabilă, oamenii au prins drag unii de alţii. Când se făcea vreo sărbătoare pe un mal, îi chemau şi pe cei de dincolo şi petreceau împreună.

Astfel i-am răspuns în amănunt şi colegului @costy69!

Mulţumesc şi mă simt onorat!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
michaella [06.02.15 11:53:45] »

@Marian Preda - Multumesc frumos si eu ma simt onorata

Michaell [06.02.15 12:33:31] »

@Marian Preda - Felicitari ptr. aceasta descriere detailata. Mai ales pozele imi trezesc amintiri mai putin placute...

Am vizitat si eu prin anii 80 acele locuri. Dar n-am ajuns pe malul sirbesc...

Vad ca sofezi un Impreza. Esti multumit de el?

Marian Preda [06.02.15 14:01:15] »

@Michaell -

Chiar dacă nu conduc un Impreza, mi-aş fi dorit să ies mai mult în evidenţă cu articolul meu!

Fotografiile inserate rw-ului din interiorul maşinii, se datorează lipselor spaţiilor de amenajare de-a lungul drumului! Nu prea sunt acele... belvedere care permit imortalizarea acestor meleaguri.

Totuşi, suntem pe un site turistic şi m-aş bucura să-ţi fiu de folos pe această sferă de comunicare!

Toate cele bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Michaell [06.02.15 14:22:53] »

@Marian Preda - Iti multumesc ptr. raspuns. Ti-am inteles dorinta, am s-o respect iar pe viitor ma voi comporta ca atare.

Un weekend cit mai frumos si tie.

Dan&Ema [06.02.15 15:45:13] »

Auzisem din alte 2 surse despre intrarea in serbia pe la portile de fier si de spectaculozitatea locurilor peisajelr si obiectivelor de pe traseu. Acum insa am de la tine un GHID de exceptie. FELICITARI!

Marian Preda [06.02.15 18:01:56] »

@Dan&Ema -

Îţi mulţumesc pentru semnele de apreciere!

Wk minunat!

Larissa [06.02.15 18:14:26] »

Uau, ce frumos, felicitari! Nu am fost in partea sarba dar promit ca merg la vara... in schimb mi s-a facut de locurile noastre din zona, eu merg aproape anual la Cazane, e superb. Si, ne apropiem destul de mult de tabula romana... Pe mal, fac sarbii o intalnire anuala, mi s-a explicat dar nu mai retin, pun corturile si stau ceva zile, poate stie cineva...

Marian Preda [06.02.15 18:45:01] »

@larissa2015 -

Conform site-ului oficial al orăşelului Kladovo kladovo.rs menţionat şi în articol, s-ar putea să faci referire la Festivalul folcloric unde sunt amenajate mai multe standuri cu elemente tradiţionale, se organizează fel de fel de concursuri şi concertrează mai multe trupe din ţară şi de peste hotare.

Îţi mulţumesc pentru vizită şi pentru frumoasele urări!

La bună (Bell) vedere!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Larissa [06.02.15 18:50:03] »

Asa este, mi-am amintit, am vazut intr-o vara ceva distractie pe acolo... Esti foarte informat. Sigur ca la (bell) vedere, asta nu e de ratat...

irinad [06.02.15 20:02:11] »

In primul rand, felicitari pentru review-ul tau complet! In al doilea rand, ma simt si eu datoare, fiind printre cei care s-au bucurat de un weekend gratuit la vila Dunavski Raj din Vinci-Golubac, oferit de AFA (caruia ii multumesc inca o data), sa spun ca m-am simtit extraordinar de bine pe plaiurile sarbesti pe care le-am vizitat si alaturi de oamenii locului pe care i-am cunoscut!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Marian Preda [06.02.15 20:24:05] »

@irinad -

Mulţumesc pentru ecou!

ARA [06.02.15 21:26:37] »

" De aceia poate este aşa de maiestoasa şi aşa de tăcută: fiindcă e veşnică..... "extras din „Ghidul Banatului". Superbe fotografii!

Nasshu [06.02.15 21:34:55] »

@ARA - sincer să fiu și mie tot a referat mi s-a părut... !!!

Marian Preda [10.02.15 17:39:00] »

@ARA -

" De aceia poate este aşa de maiestoasa şi aşa de tăcută: fiindcă e veşnică... "

Un citat exemplificator al fluviului ce ne reprezintă!

Îţi mulţumesc!

webmasterX [07.05.18 21:54:46] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Defileul Dunării - pe malul sârbesc» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: Descoperă Serbia]

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
10 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ARA, costy69, Dan&Ema, irinad, iulianic, Marian Preda, Michaell, michaella, nickro, wolf2001*
Alte impresii din această RUBRICĂDefileul Dunării - pe malul sârbesc:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.076492071151733 sec
    ecranul dvs: 1 x 1