Scrisoare către Moș Crăciun

Omagiu adus Mosului…

Mos Craciun… este probabil cel mai minunat personaj de care am auzit vreodata: el este cel care in ciuda infatisarii lui “greoaie” se strecoara in fiecare an pe horn si ne lasa sub brad putina lumina si caldura din sufletul sau; el reprezinta spiritul Craciunului; el ne aminteste cat este de simplu sa fii fericit si ca oricat de greu am dus-o pe parcursul anului, cineva se gandeste la noi … cineva ne ofera un strop de bucurie, dragoste si de incredere.

Mos Craciun este omul in care cred o multime de copii mici si mari si de la care asteapta an de an cadouri sub bradutul frumos impodobit. Se pare insa, ca spiritul Craciunului, flacara sperantei din sufletele copiilor incepe sa se stinga de la an la an. Oare de ce?!? OAMENII AU UITAT ADEVARATA SEMNIFICATIE A CRACIUNULUI… Voi v-o mai amintiti?!?

Dincolo de bucuria de a darui si de primi daruri scumpe, ultramoderne, de ultima generatie, cadouri ce depasesc orice limita a imaginatiei … se afla momentele petrecute in jurul bradului alaturi de cei dragi… sa nu uitam totusi… Craciunul ar trebui corelat mai degraba cu Nasterea Domnului si nu cu sacul plin de cadouri.

Doar un batranel ce bate la geam o data pe an – mai precis in luna cadourilor – intruchipand voiosia si buna-dispozitie, incearca sa mai aduca in inimile oamenilor acel ceva care a ramas pierdut in negura vremii… Cu siguranta cele mai frumoase amintiri din perioada copilariei noastre sunt legate de sosirea lui Mos Craciun de pe taramurile magice ale zapezii, fulgilor de nea si ale clinchetelor de clopotei, un tinut ce sugereaza puritatea, inocenta si care aduce cu sufletele copiilor.

In fiecare an, in noaptea de 24 spre 25 decembrie , un mos batran, rotofei si hazliu se strecoara in casele noastre aprinzand si incercand sa mentina vie flacara copilariei, sperantei, naivitatii si inocentei.

Aceasta bunatate a unui personaj “imaginar” ar trebui sa ne dea aripi si sa ne ajute sa traim din nou acea emotie de a darui chiar si un zambet, fiindca un simplu suras poate insenina ziua cuiva.

Uneori este suficient sa fim noi insine, sa nu fie nevoie de aparitia vreunei sarbatori mondiale pentru a invata sa spunem cuvinte din inima, sa cantam (colinde) ca si cand am fi din nou acei copii naivi de alta data, sa fim fericiti ca ii avem pe cei dragi aproape; sa ne multimim cu lucruri si gesturi marunte ale caror rezultate, in complexitatea lor nu pot fi descrise nici in mii de cuvinte; in momentul in care te vei apuca sa relatezi sentimentele si trairile tale din acel moment vei constata cu stupoare ca lexicul iti este limitat si cuvintele ingradite…

Haideti sa pastram flacara sperantei aprinsa, sa nu-i lasam sa ne fure Craciunul!!

Alegeti-va o stea de pe cer, fiti copii din nou, ascultati tacerea…

Milioane de visuri, o singura poveste

UN CRACIUN DE POVESTE…

( asta meritam cu totii si asta va doresc si eu)

Si nu in ultimul rand ii doresc mosului multa sanatate, putere de munca si sa gandeasca in continuare pozitiv :d

P.S. Nu cred ca asta era rubrica cea mai potrivita pentru a posta textul de mai sus, insa eu sunt de parere ca Mosul chiar trebuia sa citeasca aceste randuri si sa isi dea seama ce loc ocupa in vietile noastre: a copiilor sau a celor ce inca mai pastreaza amintirea vremurilor trecute si isi amintesc cu drag de momentele petrecute in compania batranului Mos Craciun.