Delta Dunării, cetăți romane, lacuri

TIPĂREȘTE

In iulie 2014 am petrecut 5 zile în Delta Dunării și Dobrogea și vă pot povesti acum despre ce am găsit zonele respective.

In primul rând, plecând din București și vrând să ajungem mai întâi la Marea Neagră, pe o plajă "virgină", după parcurgerea rapidă cu mașina a "A2", am descoperit existența "A4", adică a autostrăzii de "centură" a Constanței și Mamaiei, care te scoate direct în orașul Năvodari.

După Năvodari, prima localitate este Corbu, cu cele 2 plaje virgine ale sale: Corbu și Vadu.

Noi am ajuns la plaja Vadu, unde am văzut pentru prima dată o inscripție cu "Rezervația Biosfera Delta Dunării" și am luat contact cu... țânțarii!

Cu bateriile încărcate după scurtul contact cu marea, am pornit spre Cheile Dobrogei, iar până acolo am dat peste multe drumuri “rupte”, în jurul localității Cogealac.

Aveam la noi o hartă de detaliu a ceea ce ar fi trebuit să găsim în Cheile Dobrogei, dar... drumul până acolo ne-a cam tăiat cheful de a mai explora dealurile din zonă, în căutarea vreunei peșteri.

Așa că, atunci când am ajuns din nou pe asfalt, nu am mai fost tentați nici măcar de indicatorul cu Mănăstirea și Peștera Sf. Casian...

Am încercat să găsim apoi, lângă Slava Rusă, Cetatea Ibida și, pe aceleași drumuri "deșelate" de lângă Cogealac, ne-am trezit la Cetatea... Ulmetum, din comuna Pantelimon. Destul de puțin de văzut...

Am dat apoi de un indicator pentru drumul spre Jurilovca (cu cetățile Enisala și Argamun), dar trecuse deja destul de mult de la plecarea din București și foamea ne cam chinuia, așa că, pentru a ajunge mai repede la Murighiol, unde aveam cazarea (și o saramură de peste, comandată în prealabil), am ales mai departe drumul clasic prin Babadag-Tulcea și apoi superbul drum județean "DJ22c" care ne-a "scos" rapid la Murighiol.

Ne-am cazat la Murighiol, la "Pensiunea Cristian", pentru 4 nopți.

In prima seară am mâncat la pensiune o saramură de pește, cu 25 lei de persoană, dar te săturai cu atât, așa de mari au fost porțiile.

Pensiunea Cristian este una din puținele din Murighiol care are ponton și ieșire la apă; în plus, am avut la dispoziție o barcă cu rame ca să ne plimbam pe micul canal de acolo, ceea ce am și făcut. în urma acestor plimbări pe cont propriu, am reușit să descifrez și “utilitatea” canalului respectiv: practic, localnicii au tăiat o potecă prin stuful generos de acolo, creând un culoar de circa 5 metri lățime, pentru a “lega” casele (sau Pensiunile) din Murighiol cu ghiolul (așa-i spuneau localnicii) sau lacul Murighiol.

Canalul îngust de acolo este înfundat în partea dreaptă, deci turiștii care vor să dea la pește pe cele 2-3 pontoane din Murighiol cu ieșire la acest canal îngust nu cred că au parte de capturi… deosebite. De altfel, dacă stai de vorba cu localnicii și ei îți recomandă să mergi în alte locuri pentru a prinde pește.

Noi nu suntem pescari, așa că ne-am reorientat spre vizitarea de… cetăți!

Am avut o documentare despre mai multe cetăți romane în Dobrogea și am încercat să vedem cât mai multe din cele de pe teritoriul Deltei sau din Munții Măcin.

Astfel că în ziua a doua am început să vizităm metodic cetățile de pe listă.

Cetatea Halmyris este chiar lângă Murighiol (și este destul de bine "decopertată" și documentată), iar apoi am pornit spre Jurilovca și apoi spre Slava Rusă pentru a vizita alte 3 cetăți: Enisala, Argamun si Ibida.

Intre Murighiol și Valea Nucarilor drumul auto a fost prost, apoi a devenit foarte bun, așa că am "bifat" cu plăcere cele 2 cetăți din zona Jurilovca.

Cetatea Enisala este singura cetate din zonă situată pe un deal și care îți oferă o priveliște deosebită, iar la Cetatea Argamum (și capul Doloșman) te încântă... Lacul Razim: parcă ai fi pe țărmul Mării Negre!

Am dat apoi și de Cetatea Ibida, din a 2-a încercare: prima dată am trecut pe lângă indicatorul maro "de obiectiv turistic" din Slava Rusă (mascat de un pom) și ne-am trezit de abia în Slava Cercheză, așa că ne-am întors și am mai întrebat.

Pentru Cetatea Ibida aveam de acasă o descriere deosebit de generoasă, la fața locului am dat de un deal mic, cu foarte puține excavații, așa că eu zic că nu merită ocolul până acolo, chiar dacă în zonă este și Mănăstirea Uspenia (mănăstire ortodoxă de rit vechi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost ridicată în secolul XVII de către călugării ruși ce s-au retras de pe locul unde astăzi se afla Mănăstirea de maici Vovidenia).

Totuși, în localitatea Slava Rusă am dat, la întoarcerea spre Babadag peste cel mai frumos și pitoresc drum din Dobrogea: este vorba de 10 km de drum, adică DJ223A, drum ce "taie" o superbă pădure: ai impresia că ești pe un drum alpin forestier, impresie întărită și de "structura" drumului: pe jos este o zgură roșie, dar fără denivelări. Așa că, peste 3 zile, în drumul Murighiol-Măcin am mai trecut odată pe aici.

Ziua a 3-a a fost dedicată excursiei cu vaporașul pe canalele Deltei, așa că ne-am deplasat la un debarcader de la ieșirea din Murighiol spre Dunavăt și am fost imediat "agățați" cu o ofertă de a vizita cele 3 lacuri din zonă, contra a 250 lei.

Nu ne-am mai tocmit și am avut la dispoziție, doar pentru noi trei (plus cățelul), o barcă confortabilă și rapidă de... 15 persoane.

Pentru că ne plăcea ce vedeam, am fost de acord să "lungim" traseul inițial (contra a încă 100 lei), așa că am avut apoi parte de niște canale superbe, în care barca uriașă abia încăpea, stuful ne izbea în față la fiecare curbă a canalului îngust, iar la ieșirea din "tunelul" vegetal ne trezeam direct în preajma stolurilor de pasări!

Am mai avut o inspirație deosebită să îl întrebăm, la sfârșit, pe barcagiu despre recomandări pentru masa de prânz (deoarece la pensiunea din Murighiol unde eram cazați nu erau condiții prea grozave...) și așa am ajuns în cel mai frumos loc din Deltă: adică la "New Hotel Egreta" din Dunavățul de Jos.

Ne-am simțit pe parcursul prânzului de acolo exact ca în... Antalia!!!

Jocurile de apă din piscine, barul de la piscină cu sofale imense, umbrite de baldachine, scaunele din apă de la același bar, pentru o răcorire cât mai intensă.

Apoi micul debarcader al hotelului, înțesat de șalupe rapide care plecau pe canalele de la Dunavăț chiar din fața noastră. Ce mai, un paradis...

In ultima zi din Deltă am încercat să mai bifam o cetate, două (adică Salsovia de la Mahmudia și Proslavita de la Nufărul), dar nu le-am găsit...

Întrebând în Mahmudia localnicii, erau foarte mirați că cineva ar fi interesat de 2-3 pietre, atât ar mai fi rămas din ele...

Pentru că era f cald afară, am renunțat și altă atracție recomandată, adică la urcușul până la punctul de belvedere de la releul din Mahmudia și am încercat să găsim un loc umbrit pe malul Dunării sau al canalelor, pentru destindere.

Nu am reușit, dar ne-a salvat până la urmă altă recomandare a barcagiului de ieri: “Pensiunea Peștișorul”, tot din Dunavățul de jos.

Aveau și piscină (de care ni s-a permis să "beneficiem"), iar ciorba de pește și saramura au fost delicioase. Ca exemplu, ciorba de pește (15 lei porția) a însemnat de fapt un castron cu zeamă și, separat, o farfurie plină cu bucăți de pește mari, care fierseseră în ciorba respectivă.

Cu această ocazie am remarcat și faptul că, după părerea mea, localitatea Dunavățul de Jos este cea mai potrivită "locație" pentru a vizita Delta: fiecare casă (sau Pensiune) de pe partea stângă a drumului care vine de la Tulcea este "dotată" cu ieșire la apă, are debarcaderul propriu, etc.

După sejurul în Deltă, concediul nostru a continuat cu o scurtă vizită în orașul Brăila, prilej cu care, pe drum, am bifat alte 2 obiective grozave, lângă Măcin.

Primul a fost Cetatea Troesmis. Aici contează mai mult peisajul: ești pe un mic deal, la 30 m în jos ai Dunărea și Insula Mare a Brăilei.

De neratat este însă Lacul Iacobdeal,

Lacul este situat în spatele unei cariere de granit de lângă localitatea Turcoaia. Când îl vezi de aproape, zici că ești la un lac glaciar, pe culmile Făgărașului, nu la 100 m altitudine: apa lacului are o culoare grozavă, iar stâncile din jur amplifică farmecul apei.

Cam astea ar fi impresiile din Deltă și Dobrogea, vă recomand cu căldură toate obiectivele de mai sus.

---

VIZUALIZĂRI: 3870 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI